Asigurări sociale. Decizia 1867/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr-
DECIZIA nr 1867
Ședința publică din data de 15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Țolu
JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- -
Grefier -
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de pârâta Casa Județeană de Pensii D, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, județul D, împotriva sentinței civile nr. 1419 din 24 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul-reclamant, domiciliat în comuna, sat, județul prin procurator, domiciliat în comuna, sat -, nr. 79, județul
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 8 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de la acea dată care face parte integrantă din prezenta decizie.
Curtea, pentru a da posibilitatea intimatului-reclamant să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 15 octombrie 2009, când a dat următoarea hotărâre:
CURTEA
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr. 1071/120/10.03.2009 reclamantul a chemat în judecată Casa Județeană de Pensii D pentru a fi obligată la acordarea drepturilor bănești ce se cuvin reclamantului în baza Hotărârii 277/1990 și recalcularea corectă a timpului de lucru în subteran așa cum rezultă din cartea de muncă.
În motivarea acțiunii se arata că reclamantul s-a pensionat pentru limită de vârstă conform deciziei -/1.06.1990 însă nu i s-au calculat integral drepturile bănești prevăzute de Hotărârea 277/1990 respectiv perioada lucrată în subteran de 20 de ani și faptul că avea vârsta de 45 de ani la momentul la care a împlinit cei 20 de ani în subteran.
S-au depus la dosar decizia nr. - pentru acordarea pensiei pentru muncă depusă și limită de vârstă, copie de pe cartea de muncă a reclamantului, răspunsul de la Compartimentul comunicare al Casa Județeană de Pensii nr. -/21.01.2009, adeverința nr. 2595/10.10.2007 emisă de Cariera -, fișa de pensie.
Pe baza probatoriilor cu acte administrate în cauză, prin sentința civilă nr.1419 din data de 24 iunie 2009, Tribunalul Dâmbovițaa admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii D și a obligat pârâta să recalculeze pensia reclamantului pentru limită de vârstă cu luarea în calcul a unei vechimi integrale în grupa I de muncă de 20 de ani și 16 zile începând cu data de 10.11.2007 și să plătească diferențele dintre pensia primită și pensia recalculată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanța a reținut că din cartea de muncă a reclamantului rezultă că acesta a fost încadrat la 1.10.1968 ca vagonetar subteran până la 13.03.1975, apoi de la 11.08.1965 până la 2.11.1965 vagonetar subteran, a treia perioadă a fost încadrat de la 1.01.1978 până la 1.06.1991 miner subteran.
Așadar din cartea de muncă a rezultat că reclamantul avea la momentul pensionării o vechime de 20 de ani și 16 zile în subteran și nu 19 ani așa cum a reținut pârâta la calcularea pensiei.
Acest fapt atrage obligarea pârâtei să recalculeze pensia în raport de dispozițiile art. 1 din OUG nr.4 /2005 coroborate cu dispozițiile Legii 3/1977 ținând seama că reclamantul îndeplinea condițiile de stagiu și vârstă prevăzute de Legea 3/1977 și 1550/2004 privind munca în condiții speciale cu spor aferent grupei I de muncă.
Pe cale de consecință, s-a dispus ca pârâta să plătească reclamantului și diferențele dintre pensia primită și pensia recalculată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâta Casa Județeană de Pensii D, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând în acest sens disp.art.304 pct.8 și 9 și art.3041Cod pr.civilă.
Recurenta a precizat că în mod greșit instanța de fond a considerat că intimatul-reclamant a desfășurat în subteran activitate timp de 20 de ani, deoarece pentru perioadele 01.10.1968 - 13.03.1975, 11.08.1965 - 02.11.1965, 01.01.1978 - 01.06.1991 nu există nicio dovadă în acest sens.
A mai arătat recurenta că în conformitate cu 267/1990 beneficiază de prevederile acestor acte normative și determinarea punctajului mediu anual de 20 de ani numai acele persoane care sunt pensionari de limită de vârstă după data de 01.02.1990 și care au lucrat în subteran 20 de ani or, în prezenta cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții întrucât intimatul este pensionar de limită de vârstă din 01.06.1991 și are lucrată în grupa I de muncă o vechime de 19 ani și 4 luni, așa cum rezultă din cartea de muncă, vechime care i-a fost recunoscută prin decizia inițială de pensie pe care nu a contestat-
Pentru aceste considerente, recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii contestației ca nefondată și menținerii deciziilor emise ca fiind legale și temeinice.
Curtea, examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate, a actelor și lucrărilor dosarului precum și în raport de dispozițiile legale care au incidență în soluționarea cauzei și de disp.art.3041Cod pr.civilă, constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Din cartea de muncă a intimatului-reclamant (filele 12-15 dosar fond), rezultă că în perioada 18.03.1965 - 02.11.1965 (pozițiile 11-12), 01.10.1968 -13.03.1975 (pozițiile 5-10 și 13-16) și 01.01.1978 - 01.06.1991 (pozițiile 18-29), acesta a lucrat ca vagonetar subteran respectiv miner subteran, fiind pensionat pentru limită de vârstă prin decizia nr.-/1.06.1991.
În aceste condiții, Curtea constată că prima instanță reținut în mod corect că din actele dosarului rezultă că la data pensionării reclamantul avea o vechime în subteran de 20 de ani și 16 zile și nu 19 ani, așa cum în mod greșit a reținut recurenta-pârâtă la calcularea pensiei.
Această vechime rezultă, de altfel, și din fișa de pensie a reclamantului, aflată la fila 29 dosar fond, care stabilește vechime de 20 de ani și 16 zile în grupa I de muncă.
Concluzionând, Curtea constată că nu pot fi reținute criticile invocate în recurs întrucât intimatul-reclamant îndeplinea cerințele menționate de către recurentă, astfel încât în mod corect prima instanță a apreciat întemeiată acțiunea privind recalcularea pensiei de la data de 10.03.2007 în funcție de vechimea integrală în grupa I de muncă de 20 de ani și 16 zile, sens în care va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMULE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta pârâtă Casa Județeană de Pensii, prin reprezentant legal, cu sediul în Târgoviște,-, împotriva sentinței civile nr. 1419 din data de 24 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, în contradictoriu cu intimatul reclamant domiciliat în comuna, sat -, județul D, prin procurator, domiciliat în comuna, sat -, nr. 79, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 15 octombrie 2009.
Președinte, JUDECĂTORI: Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
- - - - - -
Grefier,
red./ MI/FA
4 ex./ 27.10.2007
dosar fond -
; G
operator date cu caracter personal,
nr.notificare 3120
Președinte:Ioana Cristina ȚoluJudecători:Ioana Cristina Țolu, Traian Logojan Cristina
