Brevete de invenții. Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA a IX-a CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică din data de: 25.06.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Georgeta Stegaru
JUDECĂTOR 2: Ileana Ruxandra Dănăilă
GREFIER -- -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta pârâtă - SA împotriva deciziei civile nr. 1811/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL și intimații pârâți - SRL, OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns apelanta pârâtă - SA prin avocat -. cu împuternicire avocațială nr.-/28.04.2009, intimații pârâți - SRL prin avocat cu împuternicire avocațială nr.-/26.03.2009,lipsind OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI și intimata reclamantă - SRL.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Părțile prezente învederează Curții că nu mai sunt alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cererii de apel.
Reprezentantul apelantei pârâte - SA solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, anularea brevetului de invenție nr.-/30.05.2007 emis de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci pentru " pentru alimentarea motoarelor electrice asincrone, la medie tensiune", aparținând reclamantei pârâte pentru lipsa de noutate, precum și acordarea cheltuielilor de judecată în integralitate.
Reprezentantul intimatei pârâte - SRL solicită, de asemenea, admiterea apelului astfel cum a fost formulat și arată că brevetul de invenție în discuție conține trei revendicări, iar raportul de expertiză depus la dosar a relevat că toate aceste înscrisuri dovedesc susținerile pârâților. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare ce are ca obiect soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta pârâtă - SA împotriva deciziei civile nr. 1811/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL și intimații pârâți - SRL, OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
CURTEA
Având nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, urmează a,
DISPUNE
Amână pronunțarea la data de02.07.2009în cauza ce are ca obiect soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta pârâtă - SA împotriva deciziei civile nr. 1811/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL și intimații pârâți - SRL, OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.06.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA a IX-a CIVILĂ
ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR.136
Ședința publică din data de: 02.07.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
GREFIER - - -
Pe rol se află soluționarea cererii de apel formulată de către apelanta pârâtă - SA împotriva deciziei civile nr. 1811/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în contradictoriu cu intimata reclamantă - SRL și intimații pârâți - SRL, OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 25.06.2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și întrucât Curtea a avut nevoie de timp pentru a delibera și pentru a da posibilitate părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la 02.07.2009, când, în aceeași constituire, a decis următoarele:
CURTEA
Deliberând asupra apelului civil de față, reține următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la 23.11.2007, sub nr-, pe rolul Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, reclamanta - SRL a chemat în judecată pe pârâta - SRL B, solicitând instanței, având în vedere că reclamanta deține calitatea de inventator al invenției " pentru alimentare a motoarelor electrice asincrone, la medie tensiune", conform Brevetului de invenție nr. -/30.05.2007, eliberat de OSIM, ca prin hotărârea ce o va pronunța: 1. să constate că reclamanta este titulara exclusivă a drepturilor morale și patrimoniale derivate din titlul de protecție Brevetul de invenție cu nr. -/2007 acordat de OSIM, cu titlul menționat; 2. să oblige pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1.500.000 Ron, reprezentând drepturi cuvenite reclamantei, în calitate de inventator, pentru folosirea brevetului de invenție prin oferta transmisă de pârâtă la licitația publică inițiată de B SA, publicată în OF. nr. 384/19.06.2007; 3. să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că este titulara BI " pentru alimentare a motoarelor electrice asincrone, la medie tensiune", participând în calitate de ofertant, alături de societatea pârâtă și o altă societate la licitația publică inițiată de B SA (autoritatea contractantă), având ca obiect atribuirea contractului de achiziție publică privind sistemului de reglare a arderii la cazanul nr. 4 din cadrul, servicii de proiectare a sistemelor de energie electrică - convertoare de frecvență, iar caietul de sarcini al lucrării reclamă la considerațiile tehnice, respectiv prin soluția tehnică impusă, o soluție tehnică identică cu echipamentul care formează obiectul brevetului de invenție al reclamantei, acordat de OSIM cu nr. -/2007, în perioada de protecție de 20 de ani, începând cu data de 18.06.2004, fiind achitate la zi taxele de menținere a protecției.
Reclamanta arată că potrivit legii incidente în cauză, Legea nr.61/1991, drepturile asupra unei invenții sunt recunoscute și apărate pe teritoriul României prin acordarea unui brevet de invenție de către OSIM, în condițiile legii, acesta conferind titularului un drept exclusiv de exploatare a invenției pe întreaga sa durată) art. 1 și art. 32), dreptul exclusiv implicând și interdicția terților de a exploata invenția fără acordul titularului, indiferent de modalitatea de exploatare.
Reclamanta arată de asemenea că pârâta a nesocotit drepturile sale exclusive, deși reclamanta nu a încheiat nici un contract de licență cu aceasta, încălcând drepturile prevăzute de lege ale reclamantei, producând daune materiale și morale, prin ofertarea în cadrul licitației menționate mai înainte a structurii de echipamente în deplină concordanță cu cerințele caietului de sarcini, oferta pârâtei fiind identică cu revendicările brevetului reclamantei. Faptele ilicite ale pârâtei, care au prejudiciat pe reclamantă cu privire la exploatarea brevetului de invenție și au avut un impact negativ asupra credibilității sale, constituie acțiunea de contrafacere] (oferirea spre vânzare a produsului unei invenții brevetate), prejudiciu de 1.500.000 lei, alcătuit din prejudiciul material și moral suferit de reclamantă, precum și din beneficiul nerealizat de reclamantă.
În drept, reclamanta a invocat art.59 alin.3, raportat la art.32 din Legea nr. 61/1991.
Pârâta - SRL a formulatîntâmpinare și cerere reconvențională, solicitând anularea parțială a BI al reclamantei în sensul anulării revendicării nr.1, precum și respingerea cererii de chemare In judecată, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinare se arată de către pârâtă că a participat la licitația publică organizată de B SA, în calitate de autoritate contractantă, care viza atribuirea contractului de achiziție publică privind modernizarea sistemului de reglare a arderii la cazanul nr.4, iar în urma selecției de oferte, având în vedere criteriile stabilite de autoritatea competentă, a fost desemnată câștigătoare a licitației.
Cu privire la capetele de cerere formulate de reclamantă, se arată de către pârâtă că sunt distincte noțiunile de inventatori și noțiunea de titular al brevetului de invenție, întrucât inventatorul este persoana care a creat invenția, iar titularul acesteia este persoana căreia îi aparține dreptul conferit prin brevet (art. 2, lit. g), iar prin raportare la art.5 lit.b din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru rezultă că reclamanta datorează taxă de timbru 39 lei pentru primul capăt de cerere și o taxă la valoare pentru al doilea capăt de cerere, conform dispozițiilor din art. 2 potrivit căruia acțiunile și cererile evaluabile în bani se taxează la valoare, iar excepția de la art. 5, lit. b) se referă la drepturile patrimoniale ale inventatorului și este de strictă interpretare.
Mai arată pârâta că reclamanta trebuie să-și precizeze cererea cu privire la cuantumul prejudiciului în concret și să arate în ce constă acesta, iar față de dispozițiile art. 59, alin. 3 invocate de reclamantă (pentru prejudiciile cauzate, titularul ori beneficiarul licenței are dreptul la despăgubiri potrivit dreptului comun), se arată că nu există faptă ilicită și nici vinovăție a pârâtei, întrucât invenția care formează obiectul BI al reclamantei nu constituie o invenție brevetabilă, echipamentul brevetat de reclamantă fiind cunoscut de public și folosit înainte de data cererii de brevet. De asemenea, nu există un prejudiciu în cauză și nici legătură de cauzalitate, nefiind îndeplinită condiția ca prejudiciul să fie cert, întrucât nu există nici un argument că reclamanta ar fi putut fi desemnată câștigătoarea licitației.
Prin cererea reconvențională, pârâta reclamantă solicită anularea brevetului de invenție nr. -/2007 al reclamantei, întrucât obiectul acestuia nu are caracter de noutate, nefiind deci brevetabil. Sunt incidente în acest sens dispozițiile de la art. 54, lit. a) privind solicitarea anulării BI, dacă se constată că obiectul brevetului nu este brevetabil conform art. 7-10, 12 și 13, precum și dispozițiile de la art. 7 alin. 1, care prevăd condițiile brevetabilității: condiția noutății, condiția activității inventive și condiția susceptibilității privind aplicarea industrială).
Cu privire la condiția noutății, pârâta reclamantă arată că noutatea este explicată de lege la art. 10, alin. 1, în sensul că invenția este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii, acesta fiind definit la alin. 2 al aceluiași articol, prin raportare la mai multe elemente menționate la art. 34 din Regulamentul de aplicare a legii, HG nr. 499/2003, stadiul tehnicii implicând toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă ori orală, prin folosire sau prin orice mod, până la data depozitului cererii de brevet de invenție, legea având în vedere tehnica mondială. În acest sens, arată pârâta reclamantă, echipamentul ce face obiectul cererii de invenție a reclamantei pârâte era cunoscut publicului anterior depunerii de către aceasta a cererii de brevet și era folosit pe scară largă, conform dovezii reprezentate de AC catalog mecanisme de Control 1999, publicat în 1999, fi8ind menționată pe larg configurația unui echipament ca cel în discuție la pag. 10. pârâta reclamantă menționează de asemenea prezentările de referință, aflate pe site-ul societății cu acest nume, societate renumită în domeniul mecanismelor electrice de control (care a livrat un astfel de echipament Rusiei înainte de data depunerii cererii pentru BI), precum și descrierea sistemului din septembrie 1999 privind un echipament care include toate componentele cererii 1 BI al reclamantei, fiind livrat unei societăți din de Sud în 1998. Astfel, pretinsa invenție a reclamantei nu îndeplinește condiția noutății la data depunerii cererii și se impune astfel anularea parțială a BI.
Reclamanta pârâtă - SRL a formulat întâmpinare la cererea reconvențională a pârâtei reclamante, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, arătând în primul rând că în mod nefondat se susține de către pârâta reclamantă că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 5 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, atâta timp cât cererea sa privește drepturile patrimoniale ale titularului de brevet, iar nu drepturile patrimoniale ale inventatorului, reprezentând o acțiune în recunoașterea drepturilor născute din BI, iar reclamanta pârâtă are calitatea de titular al acestuia, așa cum se prevede la art. 5, alin. 1, lit. b).
Cu privire la caracterul de noutate al brevetului în discuție, reclamanta pârâtă susține că invenția ce face obiectul brevetului său îndeplinește condiția noutății, întrucât efectul tehnic este nou, chiar dacă elementele care o compun fac la rândul lor chiar obiectul unor brevete sau reprezintă anterioritate, iar diferența dintre rezultatul obținut și cel anterior nu este necesar să fie radicală și absolută, fiind suficient ca rezultatul, prin aplicarea propusă, să prezinte elemente calitativ superioare sau economice, așa cum este cazul în speță, iar condiția noutății a fost verificată de examinatorul de specialitate și de către comisia de examinare a OSIM.
Reclamanta pârâtă combate susținerile pârâtei reclamante privind inexistența faptei ilicite, arătând că după eliberarea unui BI nici o persoană nu poate aduce atingere drepturilor morale și patrimoniale ale titularului de brevet, pentru motivul că în concepția sa invenția pentru care s-a eliberat BI nu ar îndeplini condițiile de brevetabilitate stabilite de legiuitor, aceasta reprezentând o recunoaștere expresă a faptei ilicite săvârșite, respectiv folosirea de către pârâtă a unei invenții pentru care reclamanta a obținut BI, fiind îndeplinită și condiția existenței prejudiciului pentru angajarea răspunderii civile delictuale, din punct de vedere al certitudinii acestuia și din punctul de vedere al posibilității de evaluare. Există de asemenea în speță întrunite condiția existenței raportului de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, precum și condiția existenței culpei.
Reclamanta învederează în continuare că Oferta tehnică a - prezentată de pârâtă la licitație nu intră sub incidența Legii nr.64/1991, referindu-se la structura ansamblului echipamentelor incluse în oferta pârâtei care probează faptul că nu este fondată solicitarea de anulare a BI, anexând la întâmpinare caracteristicile vector Control.
Princererea de chemare în judecatădin 11.12.2007, înregistrată sub nr- pe rolul aceleiași instanțe, reclamanta - SRL a chemat în judecată pârâta - SA, cu aceleași solicitări și susțineri ca în cererea formulată în contradictoriu cu pârâta rec1amantă -, fiind depuse aceleași înscrisuri.
Pârâta - SRL formulatîntâmpinareși cerere reconvențională, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că nu este adevărată afirmația reclamantei în sensul că a folosit obiectul BI al acesteia la licitația organizată de - SA B, întrucât a satisfăcut exigențele din caietul de sarcini, dar a oferit iun echipament diferit față de cel din BI, iar din comparația structurii echipamentului de reglare prevăzut în caietul de sarcini cu revendicările din BI în discuție rezultă că nu există o identitate între acestea, acțiunea fiind neîntemeiată.
Prin cererea reconvențională, pârâta solicită nulitatea BI RO -B 1 al rec1amantei, nefiind întrunite condițiile de brevetabilitate la data depozitului, în speță noutatea, obiectul brevetului fiind cunoscut deja în stadiul tehnicii.
La termenul din 05.02.2008, tribunalul a pus în discuția părților excepțiaconexitățiiși a dispus în baza art. 164.pr.civ. conexarea cauzei la dosarul mai vechi cu nr- al Tribunalului București - Secția a III a Civilă.
Reclamanta a arătat în scris că cererea sa reconvențională se referă la nulitatea parțială a BI pentru lipsă de noutate și activitate inventivă, fiind întemeiată în drept pe dispozițiile art. 54, lit.a), raportat la art. 7, 10, 11 și 12 din legea invențiilor, aceasta nereprezentând o modificare a cererii reconvenționale.
Reclamanta pârâtă a formulat precizare la acțiune, solicitând să se constate că este titularul exclusiv al drepturilor morale și patrimoniale derivând din BI nr. -/30.05.2007, să fie obligată pârâta - la plata sumei de 370.000 lei reprezentând drepturi cuvenite pentru folosirea BI prin oferta emisă de aceasta la licitația publică inițiată de se B SA, cu cheltuieli de judecată, reclamanta pârâtă susținând că pârâta nu probează pretinsa folosire a soluției tehnice brevetate de reclamantă în cursul anului 2001, iar înscrisurile depuse de pârâtă nu.probează afirmațiile acesteia.
Prin sentința civilă nr.1811/16.12.2008, Tribunalul București - Secția a III-a Civilă espins acțiunea precizată, formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtele, Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, ca neîntemeiată, a admis cererile reconvenționale formulate de pârâtele-reclamante și în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă, a dispus anularea parțială a Brevetului de invenție nr. 21245/30.05.2007 emis de OSIM pe numele reclamantei pârâte "e pentru alimentare a motoarelor electrice asincrone la medie tensiune", în sensul anulării revendicării nr. 1 din brevet, a obligat reclamanta-pârâtă la 2.752 lei cheltuieli de judecată parțiale către pârâta-reclamantă și la 2.736 lei cheltuieli de judecată parțiale către pârâta-reclamantă, dispunând și darea în debit a reclamantei-pârâte pentru suma de 2236 lei cu titlu de onorariu expert suplimentar pentru expert -, conform încheierii de la 09.12.2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că, pentru a stabili dacă pârâtele reclamante au săvârșit acte de contrafacere cu privire la Brevetul de invenție al reclamantei, trebuie stabilit dacă pârâtele reclamante au reprodus în caietele de sarcini prezentate la licitația organizată de autoritatea contractantă - B conținutul revendicării 1 invenției brevetate de reclamantă și dacă invenția îndeplinea condițiile brevetării la data depunerii cererii de eliberare a BI.
Astfel, tribunalul a constatat că reclamanta pârâtă a formulat cerere de eliberare a BI la data de 18.06.2004, fiind eliberat de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci brevetul de invenție cu nr.- la data de 30.05.2007, cu titlul " pentru alimentarea motoarelor electrice asincrone, la medie tensiune", invenția referindu-se la un echipament pentru alimentare a motoarelor electrice asincrone, la medie tensiune, destinat modificării turației acestora, echipamentul conform invenției fiind alcătuit dintr-un transformator coborâtor de tensiune (), conectat la rețeaua de medie sau înaltă tensiune, care alimentează un redresor trifazat (RT), ce furnizează o tensiune continuă de alimentare, unui inventor trifazat (), la ieșirea căruia este conectat un filtru trece-jos () de tip LC, în serie cu un transformator ridicător de tensiune (), în secundarul căruia este conectat un selector(S1), ce permite conectarea alternativă a motoarelor electrice asincrone, de medie tensiune(M1, M2,. Mn).
Pârâtele reclamante solicită prin cererea reconvențională anularea parțială a BI, cu privire la revendicarea 1. Referitor la dispozițiile legale aplicabile în speță, tribunalul a reținut că definiția invenției este dată de dispozițiile articolului 7 din Legea nr.64/1991, modificată prin Legea nr.203/2002 și Legea nr.28/2007 privind invențiile, care stabilește totodată și condițiile eliberării brevetului, stabilind că un brevet poate fi acordat pentru orice invenție având un produs sau un procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială, definiția noutății fiind dată la art. 8, care prevede că o invenție este nouă dacă nu este cuprinsă în stadiul tehnicii, fiind definit stadiul tehnicii ca acoperind toate cunoștințele care au devenit accesibile publicului printr-o descriere scrisă sau orală, prin folosire ori prin orice mijloc, până la data depozitului cererii de brevet de invenție sau a priorității recunoscute, incluzând și conținutul cererilor depuse la OSIM și al cererilor internaționale sau europene desemnând România, cu o dată de depozit sau de prioritate recunoscută, anterioară celei menționate, publicate la sau după această dată, conform legii. La art. 33 din legea de referință se prevede că brevetul de invenție conferă titularului său un drept exclusiv de exploatare pe durata de protecție, fiind prevăzute actele care nu se pot efectua fără consimțământul titularului de brevet, iar la alin.3 se reglementează întinderea protecției conferite prin brevet, în sensul că aceasta este determinată de conținutul revendicărilor, descrierea și desenele invenției servind la interpretarea acestora. De asemenea, se prevede că pentru determinarea întinderii protecției conferite de brevet se va ține seama de orice element echivalent unui element specificat în revendicări, iar dacă obiectul brevetului este un procedeu, protecția conferită de brevet se extinde la produsul obținut în mod direct prin procedeul brevetat.
Tribunalul a reținut că brevetul de invenție în discuție obținut de rec1amanta pârâtă conține trei revendicări, iar revendicarea nr.1, care interesează în speță, se referă la un echipament pentru alimentarea motoarelor electrice asincrone la medie tensiune, caracterizat prin aceea că, în scopul modificării turației unui motor asincron de medie tensiune(M), este alcătuit dintr-un transformator coborâtor de tensiune () conectat la rețeaua industrială de medie sau înaltă tensiune, care alimentează un redresor trifazat (RT) ce furnizează tensiunea continuă de alimentare unui invertor trifazat la joasă tensiune cu modulare prin lățime de puls (UT), care generează un sistem trifazat de tensiuni cu frecvența și amplitudine variabile, la ieșirea căruia este conectat un filtru trece-jos () de tip LC, destinat rejecției armonicilor superioare din sistemul trifazat de tensiuni generat de invertor, în serie cu un transformator ridicător de tensiune (M), a cărui turație se modifică funcție de frecvența corelată cu amplitudinea tensiunii de la bornele sale.
Prima instanță a reținut de asemenea aplicarea în cauză a dispozițiilor de la art. 40 din legea specială privind invențiile, prin care se reglementează posibilitatea pentru orice persoană interesată de a solicita instanței de judecată anularea în tot sau în parte a unui brevet de invenție, atunci când constată că la data înregistrării cererii de brevet de invenție nu erau îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru existența unei invenții brevetabile, pârâtele rec1amante care au formulat cerere reconvențională în cauză având ca obiect anularea în parte a BI - al rec1amantei (cu privire la revendicare a 1) fiind persoane interesate în sensul legii, întrucât împotriva acestora reclamanta a formulat acțiuni în contrafacere, invocând săvârșirea actelor interzise de lege, iar din probele cu înscrisuri administrate în cauză și din concluziile raportului de expertiză, pe care instanța urmează să și le însușească rezultând neîndeplinirea condiției noutății la data cererii formulate la OSIM de reclamanta pârâtă.
Astfel, tribunalul a reținut că expertul desemnat în cauză a avut în vedere cadrul legal aplicabil în cauză, cu privire la noutate și activitate inventivă, a analizat probele administrate în dosarul cauzei, respectiv documentația depusă de rec1amantă, articolul,100 de exemple aplicative privind conversia frecvenței" de, documentația depusă de -, caietul de sarcini întocmit de - și cartea tehnică, a examinat revendicările brevetului de invenție, care reprezintă trei variante pentru rezolvarea problemei tehnice reprezentate de modificarea turației motoarelor electrice asincrone prin generarea de joasă tensiune a unui sistem trifazat și apoi transformarea acestuia la nivele de medie tensiune cu frecvență și amplitudine variabilă, cu o corelare corespunzătoare a raportului dintre acestea, brevetul protejând o combinație de elemente cunoscute, conc1uzionând cu privire la obiectivele expertizei, astfel: societățile părți în cauză au avut realizări în domeniul utilizării convertizoarelor de frecventă în acționări variabile cu motoare electrice asincrone de medie tensiune, cu mult înainte de data de 18.06.2004 când a fost înregistrată cererea de brevet nr. 1 2004 0057, în baza căreia s-a eliberat BI - de către OSIM. Astfel, pârâta - a pus la punct o tehnologie în domeniul acționărilor electrice, utilizând convertizoare de frecvență, intercalate între un transformator coborâtor și un transformator ridicător, exact ca în brevetul reclamantei, livrate în diverse țări încă din 1998, iar reclamanta a livrat încă din 2001 o instalație identică cu cea din brevet, fără însă a asigura interzicerea diseminării informațiilor cuprinse în respectiva instalație.
Utilizarea convertoarelor de frecvență în alimentare a cu energie electrică a motoarelor asincrone cu turație variabilă a avut înainte de data depunerii cererii de brevet o amploare deosebită, așa încât, față de soluțiile tehnice din stadiul tehnicii de până la 18.06.2002, brevetul RO -/2004 nu mai aduce nimic nou, realizările societăților importante din domeniu fiind făcute publice în tratate, manuale și articole de specialitate și făcând obiectul unor cataloage cu diverse furnituri.
Cu privire la licitația organizată de - B, expertul a stabilit că aceasta a comunicat concurenților caietul de sarcini, iar din analiza brevetului despre care se pretinde că a fost încălcat de către pârâtele reclamante, rezultă că instalația protejată este compusă din elemente cunoscute în sine, brevetul protejând doar succesiunea acestora, caracterizate în brevet numai prin denumirea lor, și care este dată chiar de caietul de sarcini analizat în raportul de expertiză la pct. 5.5.8, așa încât nu se pune problema ca ofertanții să fi încălcat drepturile titularului de brevet, reclamanta din cauză, iar echipamentele oferite erau de mult timp cunoscute. Oferta cuprinde totuși, comparativ cu caietul de sarcini care înglobează formă identică soluția din BI, elemente care nu se regăsesc în acesta, rezultând indubitabil că soluția din brevetul RO -, așa cum este dezvăluită în brevet, nu are aplicabilitate industrială, întrucât nu este completă, iar asemănările proiectelor pârâtelor conținute în oferte, cu brevetul reclamantei, constă în aceeași succesiune de elemente cunoscute: transformator, coborâtor, redresor, invertor, filtru trece jos, transformator ridicător, celulă de tensiune medie de cuplare a motorului, atât la seria de echipamente menționate, cât și de la o sursă normală de tensiune de aceeași valoare, însă fixă, deosebirile constând în: filtrul inductiv pentru reducerea armonicilor superioare amplasat între transformatorul coborâtor și redresorul convertizorului de frecvență, modulul de protecție la supratensiuni și modulul de supraveghere a rezistenței de izolație, elementele de control, măsură, protecție și automatizare a întregului ansamblu, cuprins între borna transformatorului coborâtor pe partea de înaltă tensiune și motorul alimentat, aceste concluzii reprezentând răspunsul la obiectivul nr.
Cu privire la obiectivul nr. 2 al expertizei, privind îndeplinirea condiției noutății de către brevetul RO -, concluzia expertului, bazată pe documentația reclamantei, este în sensul că soluția tehnică din brevet devenise accesibilă publicului în sensul dispozițiilor Regulii 34 din regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991 încă din 01.04.2002, dată la care documentația - a fost predată beneficiarului T, fără a fi obligat beneficiarul să restricționeze accesul personalului de execuție, montaj, punere în funcțiune și exploatare la Cartea tehnică a instalației, sau să fie supuși la restricții privind divulgarea informațiilor primite. Pe de altă parte, soluția tehnică brevetată era cunoscută din stadiul tehnicii cu mult timp înainte, așa cum a rezultat din celelalte documente analizate, expertul stabilind, față de conținutul dosarului BI al OSIM că brevetul nu trebuia eliberat, întrucât nu conține o soluție efectivă de realizare a instalației propuse spre brevetare, ci doar o succesiune teoretică de echipamente, fiind cunoscută în stadiul tehnicii cu mult timp înainte de data cererii soluția teoretică și practică a problemei modificării turației motoarelor electrice asincrone, prin generare de joasă tensiune a unui sistem trifazat cu frecvență și amplitudine variabilă, cu o corelare a raportului dintre acestea și intercalarea echipamentelor care realizează această problemă între un transformator coborâtor de tensiune de la tensiunea rețelei la tensiunea de lucru a echipamentelor de conversie și un transformator ridicător a acestei tensiuni la tensiunea nominală a motorului asincron alimentat, BI al reclamantei neconținând rezolvarea practică a acestei probleme.
În fine, cu privire la obiectivul nr. 3 al expertizei, în sensul dacă pârâtele reclamante au folosit soluția din invenția reclamantei pârâte în activitatea lor, expertul a concluzionat, în baza probelor administrate, că acestea au oferit spre vânzare echipamente produse de firme de renume mondial ( Germania și Elveția Suedia), și au oferit, au oferit, vândut și pus în funcțiune, independent una de alta, instalații cu aceeași schemă bloc ca cea din brevetul RO - cu mult timp înainte de data înregistrării la OSIM a cererii reclamantei pentru eliberarea brevetului.
În raport de concluziile din raportul de expertiză, expuse mai înainte, tribunalul a reținut nu există acte de contrafacere săvârșite de pârâtele reclamante din cauză, întrucât acestea au înaintat oferte la licitația organizată de autoritatea contractantă care erau diferite de soluția oferită spre vânzare de reclamantă, așa încât nu există nici faptă ilicită a pârâtelor și nici prejudiciu cauzat reclamantei, tribunalul urmând să respingă în temeiul dispozițiilor din art. 40 din Legea nr. 64/1991, coroborat cu art. 255.pr.civ. ca neîntemeiată acțiunea principală precizată formulată de reclamanta pârâtă -, în cele două dosare, împotriva pârâtelor - și -.
Tribunalul a reținut de asemenea că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 64/1991 modificată, la data formulării cererii de eliberare a brevetului de invenție de către reclamanta pârâtă, așa încât, în baza dispozițiilor art. 7 și următoarele din aceeași lege a invențiilor, tribunalul a admis cererile reconvenționale formulate de pârâtele reclamante în dosarele conexate și, pe cale de consecință, a dispus anularea parțială a Brevetului de invenție RO nr. -/30.05.2007 emis de către OSIM pe numele reclamantei, în sensul anulării revendicării nr.1, așa cum s-a solicitat de pârâtele reclamante.
Împotriva acestei sentințe a declaratapelpârâta-reclamantă SA, solicitând casarea în parte a hotărârii pronunțate.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București - Secția a IX-a Civilă și pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuală la data de 12.03.2009 sub nr-.
În dezvoltarea motivelor de critică, apelanta-pârâtă-reclamantă a arătat că prin cererea reconvențională introdusă la fondul cauzei a solicitat să se constate nulitatea brevetului de invenție întrucât nu întrunește condițiile legale de brevetabilitate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 64/1991, respectiv invenția "să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială".
În speță, din probele administrate rezultă că echipamentele "protejate" prin brevetul analizat erau cuprinse deja în stadiul tehnicii: AC de Control 1999, nr. 3 -, publicat la data de 28.02.1999, probă analizată de expert, ce constată că "elementele componente ale produsului 600 conțin în totalitate elementele din revendicarea 1 brevetului RO -/2004". Rezultă deci, că brevetul reclamantei-pârâte reproduce echipamente existente deja în stadiul tehnicii încă din 1999; documentul aflat pe Internet la adresa http:// www.. com /.aspx?ld = - care vizează livrarea de către societatea a unui astfel de echipament în anul 1994, probă analizata de expert ce constata că "soluția din brevetul nr. -/2004 se regăsește integral și identic în documentația 2003".
Așadar, la momentul solicitării brevetului, soluția brevetată se afla deja în stadiul tehnicii; - sistem, LD V6, CI. Apel., 1999 care se referă la un astfel de echipament livrat în anul 1994; - un extras din lucrarea coordonată de denumită "100 de exemple aplicative privind conversia frecvenței", publicată în în anul 1999 la, respectiv capitolul "Aplicații ale folosirii convertorului de frecvență de înaltă tensiune în producția rafinăriilor" aparținând autorului Hu; - un articol publicat în revista. & Control" (în traducere: Unitate motoare - . & Sistem control) nr. 1/2000, respectiv "O cale flexibilă la aurul negru. dive-ul în sistemele de transport al țițeiului".
Totodată, se constată lipsa activității inventive prin raportare la probele administrate în cauză.
Potrivit regulii 37, alin. (B9) "o invenție nu implică o activitate inventivă dacă se află, în special, în una dintre situațiile următoare: folosire evidentă de mijloace cunoscute, combinație de caracteristici care rezultă în mod evident din stadiul tehnicii sau o selecție evidentă dintr-un număr de posibilități cunoscute.
Expertul constată următoarele: - brevetul protejează o combinație de elemente cunoscute pentru rezolvarea unei probleme tehnice; - brevetul nu conține vreo schemă a elementelor componente ale echipamentului complex, ci numai o schemă bloc și denumirea elementelor componente. Brevetul protejează numai o succesiune de elemente fără a se arăta cum aceste elemente rezolvă efectiv problema pusă; - în brevet, toate părțile componente ale echipamentului propus spre brevetare sunt definite numai printr-o succesiune de elemente în general, ca principiu cunoscute, definite în brevet numai prin denumirea lor, iar echipamentul care cuprinde acea succesiune este determinat numai prin schema bloc care urmează acea succesiune, neaducând nici o precizare privind compunerea, structura, modul de lucru împreună și diferența față de funcționarea lor independentă.
Rezultă că brevetul este rezultatul unei înșiruiri de elemente tehnice cunoscute în stadiul tehnicii de la nivelul anului 2004, înșiruire evidentă pentru o persoană de specialitate, ceea ce face ca brevetul să fie lipsit de activitate inventivă.
Se mai constată din probatoriul administrat de reclamanta-pârâtă că aceasta folosea soluția brevetată încă din anii 2001-2002 când a încheiat contractul nr. 12565 cu Regia și Canal T și a întocmit Cartea tehnică a sistemului de acționare electrică reglabilă 1x900 + 900kw/6kv, divulgare distructivă de noutate întrucât a avut loc la inițiativa reclamantei-pârâte în anul 2001, deci cu mai mult de 6 luni înainte de data depozitului reglementar, aspect constatat si de expert.
Instanța de fond a dispus anularea parțială a brevetului de invenție, deși toate argumentele converg spre o nulitate totală, atât în ce privește anterioritățile și divulgarea distructive de noutate, cât și pentru lipsa de activitate inventivă.
În concluzie, se impune anularea brevetului de invenție nr. -/30.05.2007 emis de OSIM pentru " pentru alimentarea motoarelor electrice asincrone, la medie tensiune", aparținând reclamantei - pârâte pentru lipsa de noutate, precum și acordarea cheltuielilor de judecată în integralitate.
Cererea de apel, legal timbrată, nu a fost întemeiată în drept.
Intimata-reclamantă-pârâtă - SRL a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat, arătând, pe de o parte, că în mod greșit a solicitat apelanta pârâtă casarea sentinței, instanța de apel având numai posibilitatea de a desființa sentința sau de aop ăstra ori schimba în tot sau în parte, potrivit art.296-297 Cod Proc.Civ.
Pe de altă parte, intimata-reclamantă a arătat că pârâta-reclamantă a solicitat prin cererea reconvențională să se constate nulitatea brevetului în litigiu deoarece la data depozitului reglementar nu erau întrunite condițiile de brevetabilitate, în speță noutatea, obiectul invenției găsindu-se în stadiul tehnicii, astfel că instanța a admis cererea reconvențională așa cum a fost formulată, în sensul revendicării nr.1.
Nu poate fi primită în apel solicitarea apelantei pârâte, care solicită să se constate nulitatea brevetului și pe considerentul că nu ar fi îndeplinite și celelalte condiții de brevetabilitate, respectiv nu este o activitate inventivă și nu este susceptibilă de aplicare industrială, o astfel de solicitare constituind o cerere nouă, inadmisibilă în apel față de art.294 Cod Proc.Civ.
Intimata-reclamantă a dezvoltat în întâmpinare și o argumentare legată de existența noutății în speță.
În apel nu au fost administrate probe noi.
Examinând sentința apelată prin prisma motivelor de critică exprimate și în raport de dispozițiile art.295 și art.296 Cod Proc.Civ. curtea constată căapelul este fondat.
Se impune a consemna cu prioritate că singurul aspect ce face obiectul apelului de față este acela legat de nulitateaparțială sau totalăa brevetului de invenție atacat, față de dispoziția primei instanțe de a constata nulitatea acestuia numai sub aspectul revendicării nr.1, aceasta întrucât apelul declarat de apelanta-pârâtă - SA privește exclusiv această problemă.
Prin prisma acestei constatări, devin lipsite de relevanță susținerile din cererea de apel și din întâmpinarea formulată de intimata-reclamantă legate de existența sau nu a noutății, având în vedere și inexistența unei căi de atac declarate de reclamanta-pârâtă - SRL, astfel că temeinicia cel puțin parțială a cererii reconvenționale formulate de apelantă nu este pusă în discuție.
Aceasta întrucât problemele care se pun sunt: dacă nulitatea constatată de prima instanță privea toate cele trei revendicări ale brevetului de invenție nr. -/30.05.2007 sau doar prima dintre ele, dacă cererea reconvențională formulată de apelanta-pârâtă-reclamantă avea ca obiect nulitatea totală sau parțială a brevetului și, legat de acest aspect, care este sancțiunea pentru lipsa uneia dintre cele trei condiții cumulative ale brevetabilității unei invenții, respectiv nulitatea totală sau parțială.
Din examinarea cuprinsului cererii reconvenționale formulată de apelanta-pârâtă-reclamantă - SA la data de 30.01.2008 (filele 82-84 în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția a III-a Civilă, conexat ulterior la dosarul nr-), rezultă că pârâta-reclamantă a solicitat nulitatea brevetului nr. RO -B1 deoarece la data depozitului reglementar nu erau întrunite condițiile de brevetabilitate, în speță noutatea, obiectul brevetului regăsindu-se în stadiul tehnicii.
Această cerere reconvențională nu a făcut obiectul vreunei precizări sau modificări pe parcursul judecării pricinii în primă instanță.
Este adevărat că cererea reconvențională formulată de cealaltă pârâtă-reclamantă (- SRL) a privit numai nulitatea parțială a brevetului, sub aspectul revendicării nr.1, aceasta din urmă aducând apoi precizări scrise referitoare la existența și a unei alte cauze de nulitate, respectiv lipsa activității inventive și menționând totodată că aceasta nu reprezintă o modificare a cererii sale.
Prezentul apel nu privește însă soluția dată de prima instanță cererii reconvenționale formulată de pârâta-reclamantă - SRL, deoarece nici titularul acestei cereri și nici reclamanta-pârâtă nu au atacat sentința tribunalului, controlul fiind limitat, după cum s-a arătat, la motivele de critică formulate de apelanta - SRL.
Prin urmare, se reține că prima instanță a fost învestită de apelantă cu o cerere reconvențională privind nulitatea absolută a brevetului de invenție, în lipsă de precizare expresă prezumându-se că se invocă nulitatea totală a actului.
Pe de altă parte, curtea mai reține că inexistența uneia dintre cerințele de brevetabilitate expuse și de prima instanță nu poate atrage decât nulitatea totală a unui brevet și nu reprezintă o cauză de ineficacitate parțială, deoarece aceste condiții nu sunt alternative, ci cumulative, iar lipsa uneia dintre ele împiedică recunoașterea invenției prin brevetare.
Devine astfel lipsită de relevanță afirmația intimatei-reclamante-pârâte în sensul că lipsa activității inventive nu a fost invocată de pârâta-reclamantăin limine litis, câtă vreme s-a constatat prin raportul de expertiză că obiectul invenției nu prezintă noutate, această constatare atrăgând nulitatea brevetului.
Cu privire la caracterul parțial sau total al nulității, din concluziile raportului de expertiză efectuat în fața primei instanțe curtea reține căcele trei revendicări cuprinse în brevet au o parte comună, respectiv "echipament pentru alimentarea motoarelor asincrone la medie tensiune, caracterizat prin aceea că, în scopul modificării turației unui motor (M), este alcătuit dintr-un transformator coborâtor de tensiune () conectat la rețeaua industrială de medie sau înaltă tensiune, care alimentează un redresor trifazat (RT) ce furnizează tensiunea continuă de alimentare unui invertor trifazat de joasă tensiune cu modulare prin lățime de puls, care generează un sistem trifazat de tensiuni cu frecvență și amplitudine variabile, la ieșirea căruia este conectat un sistem cu filtru trece-jos () de tip LC, destinat rejecției armonicilor superioare din sistemul trifazat de tensiuni generat de invertor în serie cu un transformator ridicător de tensiune, în secundarul căruia se conectează"
Totodată, expertul a arătat că precizările specifice fiecăreia dintre cele trei revendicări ale brevetului nu schimbă cu nimic soluția tehnică a cărei protejare s-a cerut, deoarece revendicarea nr.2 privește posibilitatea utilizării mai multor motoare electrice asincrone menționate la revendicarea nr.1, iar revendicarea nr.3 conține atât soluția din revendicările 1 și 2, cât și posibilitatea alimentării motoarelor direct de la rețea în loc de secundarul transformatorului, caz în care întregul echipament brevetat conform revendicării nr.1 este scos din rețea.
Concluzia expertului față de aceste precizări este că întregul brevet are o singură revendicare, care însă conține numai elemente teoretice ce nu rezolvă în concret problema tehnică pusă și, mai mult, că societățile pârâte au avut realizări în domeniul utilizării convertizoarelor de frecvență în acționări variabile cu motoare electrice asincrone cu mult înainte de data depozitului reglementar, astfel că soluția tehnică devenise accesibilă publicului și era cuprinsă în stadiul tehnicii.
Față de aceste împrejurări, dat fiind (după cum s-a reținut mai sus) că pârâta-reclamantă - SRL a solicitat pe cale reconvențională nulitatea absolută totală a brevetului, iar cele trei revendicări cuprinse în acesta nu sunt diferite prin soluția tehnică pe care o cuprind, rezultă că lipsa noutății afectează toate cele trei revendicări, după cum în mod expres a arătat și expertul, iar curtea constată că se impunea constatarea nulității absolute totale a brevetului de invenție atacat.
Pentru aceste considerente, se reține temeinicia apelului formulat, urmând a-l admite, a schimba în parte sentința atacată în sensul anulării în tot a Brevetului de invenție nr. -/30.05.2007 și va menține celelalte dispoziții ale sentinței.
În temeiul art.274 Cod Proc.Civ. va obliga intimata-reclamantă la plata către apelantă a sumei de 2975 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial conform facturii fiscale nr.40/01.06.2009, depusă la fila 35 în dosarul de apel.
Văzând și dispozițiile art.299 și art.377 alin.1 pct. 3 Cod Proc.Civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de către apelanta-pârâtă-reclamantă - SA, cu sediul în B, Bd. - de nr. 3-5, sector 2,împotriva sentinței civile nr. 1811/16.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a III-a Civilă în dosarul nr-,în contradictoriu cu intimata-reclamantă-pârâtă - SRL, cusediul ales la " și Asociații",în T,-,.4, județul T, cu intimata-pârâtă-reclamantă - SRL, cusediul ales la, și Asociații, în B, șos. - -, House, nr.4-8,. 8, sector 1 și cu intimatul-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI cu sediul în B,-, sector 3.
Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:
Dispune anularea în tot a Brevetului de invenție nr. 21245/30.05.2007.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Obligă intimata-reclamantă la plata către apelantă a sumei de 2975 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.07.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - - -
GREFIER
- -
Red.
.red.,
6 ex./03.08.2009
- Secția a III-a Civilă - jud. C
Președinte:Georgeta StegaruJudecători:Georgeta Stegaru, Ileana Ruxandra Dănăilă
