Brevete de invenții. Încheierea /2010. Curtea de Apel Bucuresti

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI -SECȚIA a IX-a CIVIL ȘI PENTRU

CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUAL

ÎNCHEIERE

Ședința public de la 12.01.2010

Curtea compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv

JUDECTOR - - -

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea cererii de apel formulat de apelantul-pârât împotriva sentinței civile nr.343 din 12.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști -Secția a V-a Civil în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamant - ROMANIA SRL și intimatul-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCI.

La apelul nominal fcut în ședinț public au rspuns apelantul-pârât personal, intimata-reclamant - ROMANIA SRL prin avocat cu împuternicirea avocațial nr.535 din 06.07.2009 la dosar, intimatul-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCI prin consilier juridic, cu delegația la dosar.

Procedura de citare legal îndeplinit.

S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț

Apelantul-pârât G, personal, învedereaz instanței c faț de întâmpinarea ce i s-a comunicat la termenul de judecat anterior, a formulat un rspuns la întâmpinare, pe care îl depune la dosarul cauzei, depunând și chitanțele cu care face dovada achitrii taxelor judiciare de timbru în cazul în care instanța va considera c apelul su are mai multe capete de cerere. De asemenea, în cadrul probatoriului, solicit încuviințarea probei înscrisuri, cele depuse deja la dosar precum și altele noi dac acestea vor fi necesare precum și proba cu interogatoriul intimatei-reclamante - România, pentru dovedirea unor aspecte ce au aprut dup ce aceeași prob a fost administrat în fața instanței de fond. Cu privire la intimatul-pârât OSIM, solicit ca acesta s-și precizeze prerea faț de litigiul de faț.

Reprezentantul intimatei-reclamante - ROMÂNIA SRL,faț de cererea de probatorii formulat de apelantul-pârât, precizeaz c se opune administrrii în apel a probei cu interogatoriul intimatei-reclamante în raport de faptul c, pe de o parte, aceast prob a fost deja administrat la fond iar pe de alt parte, pentru c se solicit încuviințarea probei pentru dovedirea unor fapte intervenite dup data administrrii probei de ctre prima instanț. De asemenea, se opune și administrrii probei cu interogatoriul intimatului-pârât OSIM întrucât teza probatorie propus de apelantul-pârât, nu vizeaz fapte personale ale intimatului-pârât.

Apelantul-pârât G, personal, precizeaz c nu solicit încuviințarea probei cu interogatoriul intimatului-pârât OSIM, solicit doar ca acest intimat s-și precizeze poziția în legtur cu procedura de examinare a brevetabilitții invenției care va fi comparat cu procedura descris în expertizele efectuate în cauz.

Reprezentantul intimatului-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCI, se opune la cererea apelantului-pârât privind obligarea intimatului OSIM de a formula unele precizri cu referire la procedura de examinare a brevetabilitții invenției pârâtului

Curtea, deliberând, respinge proba cu interogatoriul intimatei-reclamante, având în vedere c aceast prob a fost deja administrat la fond, cu privire la situația de fapt existent la acel moment precum și în raport de acțiunea principal și cea reconvențional.

Curtea, deliberând, asupra cererii privind obligarea intimatului-pârât de a-și exprima prerea faț de unele aspecte învederate de apelantul-pârât, urmeaz a respinge cererea, având în vedere c o astfel de cerere nu poate fi încadrat în nici un temei legal al Codului d e procedur civil referitoare la probe, instanța urmând s aprecieze conform textelor în vigoare cu privire la modul în care experții au procedat sa nu corect la aplicarea analizei comparative în raport de brevetele și modelele anterioare.

Apelantul-pârât G, personal, învedereaz instanței c nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicit cuvântul pe cererea de apel.

Reprezentantul intimatei-reclamante - ROMÂNIA SRL,învedereaz instanței c nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicit cuvântul pe cererea de apel.

Reprezentantul intimatului-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCI învedereaz instanței c nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat și solicit cuvântul pe cererea de apel.

Curtea,având în vedere c nu mai sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, acord cuvântul pe cererea de apel.

Apelantul-pârât G, personal, solicit admiterea apelului su astfel cum a fost formulat și motivat, modificarea sentinței civile apelate în sensul respingerii acțiunii principale formulate de reclamant și admiterea cererii reconvenționale pentru motivul c nu s-a fcut dovada existenței unei anterioritți, reclamanta nedepunând probe pentru dovedirea acțiunii sale.

Reprezentantul intimatei-reclamante - ROMÂNIA SRL, pune concluzii de respingere a apelului astfel cum a fost formulat și motivat de apelantul-pârât și menținerea sentinței civile apelate ca fiind legal și temeinic. În susținerea poziției sale, precizeaz c la instanța de fond, în motivarea acțiunii principale, s-au fcut referiri la existența unor anterioritți. Ulterior, probatoriul administrat la fond a fost completat pentru dovedirea acelorași aspecte astfel încât motivele invocate de apelantul-pârât, nu pot fi primite. De asemenea, înțelege s depun și concluzii scrise.

Reprezentantul intimatului-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCI pune concluzii de admitere a apelului astfel cum a fost formulat de apelantul-pârât, modificarea sentinței civile atacate și respingerea acțiunii principale formulat de reclamant.În susținerea poziției sale, precizeaz c instanța de fond a fcut abstracție de prevederile Legii nr.64/1991 atunci când a dispus efectuarea expertizei. Astfel, s-a ținut seama de existența a patru brevete și nu de unul singur așa cum o cere Legea nr.64/1991.

Apelantul-pârât G, personal, solicit instanței s ia act de faptul c, brevetul su are o singur revendicare independent precum și alte cinci revendicri dependente iar, revendicarea pe care o contraface reclamanta este revendicarea cu nr.3. De asemenea, solicit amânarea pronunțrii pentru a putea depune concluzii scrise.

CURTEA

Pentru a da posibilitate tuturor prților s depun concluzii scrise,

DISPUNE

Amân pronunțarea cauzei pentru 19.01.2010 în cauza ce are ca obiect soluționarea cererii de apel formulat de apelantul-pârât împotriva sentinței civile nr.343 din 12.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști -Secția a V-a Civil în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamant - ROMANIA SRL și intimatul-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCI.

Dat în ședința public de azi, 12.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECTOR

- - - -

GREFIER

---

ROMÂNIA

DOSAR NR-

CURTEA DE APEL BUCURE ȘTI -SECȚIA a IX-a CIVIL ȘI PENTRU

CAUZE PRIVIND PROPRIETATEA INTELECTUAL

DECIZIA CIVIL NR. 13.

Ședința public de la 19.01.2010

Curtea compus din:

PREȘEDINTE: Mihaela Paraschiv

JUDECTOR - - -

GREFIER - - -

Pe rol se afl pronunțarea asupra cererii de apel formulat de apelantul-pârât împotriva sentinței civile nr. 343 din 12.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști -Secția a V-a Civil în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamant - ROMANIA SRL și intimatul-pârât OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCI.

Dezbaterile pe fondul cererii de apel au avut loc în ședința public din data de 12.01.2010, când prțile prezente au pus concluzii ce au fost consemnate în încheierea de ședinț de la acea dat, încheiere ce face parte integrant din prezenta decizie și când Curtea, având nevoie de timp pentru delibera și pentru da posibilitate prților s depun concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 19.01.2010 - data pronunțrii prezentei decizii civile.

CURTEA

Prin cererea înregistrat pe rolul instanței la 4.12.2007, reclamanta - România SRL a chemat în judecat pârâtul G, pentru ca, prin sentința ce se va pronunța, s se dispun anularea brevetului de invenție RO - Bl, având data de depozit 16.12.2004, înscrierea mențiunii privind hotrârea de anulare a brevetului de invenție în Registrul național al brevetelor de invenție - Secțiunea pentru brevete de invenție acordate pe cale național, înregistrarea hotrârii la OSIM și publicarea acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industrial - Secțiunea invenții, în termen de cel mult dou luni de la data înregistrrii, cu cheltuieli de judecat.

În temeiul art. 67 al. 1 din Legea nr. 64/1991, reclamanta a solicitat citarea în cauz a Oficiului de Stat pentru Invenții și Mrci, pentru ca acesta s înainteze actele, documentele și informațiile necesare soluționrii cauzei și pentru opozabilitatea sentinței.

Reclamanta a indicat temeiul juridic al cererii ca fiind art. 54 al. 1 și 55 din Legea nr. 64/1991 și a artat c are interes în promovarea acțiunii în anulare. În acest context, a susținut c, la 5.07.2007, a primit notificarea pârâtului, prin care acesta pretindea c reclamanta a contrafcut invenția brevetat de acesta și protejat prin brevetul RO - B1, pârâtul sugerând, prin notificare, c singura modalitate de a nu se ajunge la un litigiu de natur s afecteze imaginea companiei este aceea de a accepta oferta de cesionare exclusiv a dreptului la brevetul menționat, pentru un preț de 2.000.000 euro. De asemenea, a susținut c, prin aceeași notificare, pârâtul a precizat c va realiza o ampl campanie de mediatizare a acțiunilor de contrafacere a invenției, ceea ce va afecta imaginea companiei pe piaț.

Reclamanta a susținut c, la 3.09.2007, a avut loc o întâlnire între prți, care nu a condus la nici un rezultat în ce privește pretinsa contrafacere și subliniaz c astfel de acțiuni au fost îndreptate și împotriva altor societți importante, pe motivul folosirii de ctre acestea a unor umbrele similare celor ce fac obiectul brevetului litigios.

A artat reclamanta c este evident c, dup ce și-a înregistrat în mod abuziv invenția în primii ani de aplicare a noii legi a brevetelor de invenție, profitând de lipsa de experienț a examinatorilor OSIM și de baza de date sumar de care beneficiau aceștia, pârâtul încearc s șantajeze societți comerciale de larg reputație, susținând c vehicularea în pres a informației c reclamanta ar svârși o contrafacere aduce mari prejudicii de imagine societții, ceea ce justific interesul reclamantei de a desființa pretinsul temei al acestor acțiuni nocive.

temeiul de drept invocat și pornind de la disp. art. 54 din lege, reclamanta a susținut c, prin raportare la art. 7, 8, 9 din Legea nr. 64/1991, precum și la Regulile 30, 32 pct. B al. 2 din Regulamentul de aplicare a legii, invenția brevetat nu îndeplinește condițiile de fond necesare pentru acordarea protecției. Astfel, a artat c invenția nu îndeplinește cerințele cumulative impuse de art. 7 din lege, pentru aceea c nu întrunește condiția noutții, iar, în subsidiar, nici condiția activitții inventive.

Cu referire la condiția noutții, definit de art. 8 din lege, fcând trimitere și la Regula 30 din Regulament, reclamanta a artat c soluția tehnic pentru care s-a eliberat brevetul contestat era de mult vreme cunoscut și utilizat pentru umbrele. În acest sens, reclamanta a indicat anterioritți ale brevetului în ce privește revendicrile 1 și 3, menționând c una dintre acestea, concretizat în modelul 0087, fost anulat prin sentința civil nr. 1160/2006 a Tribunalului Bucure ști. Prin urmare, a susținut c se impune, a fortiori, anularea pentru lipsa noutții și a prezentului brevet, având data de prioritate 16.12.2004, ulterioar înregistrrii modelului anulat (31.03.1994).

Pornind de la aceste susțineri, a apreciat reclamanta c invenția protejat nu îndeplinește nici condiția activitții inventive. În subsidiar, reclamanta a subliniat c, dac invenția este considerat nou, oricum, aceasta nu întrunește condiția activitții inventive. Cu referire la aceast condiție, a invocat art. 9 din lege și Regula nr. 32 pct. B al. 2 din Regulament, în forma în vigoare la data de depozit a brevetului, susținând c o invenție îndeplinește condiția activitții inventive dac, pentru o persoan cu pregtire de specialitate, aceasta nu rezult, fr efort creativ, din totalitatea soluțiilor tehnice fcute publice anterior, oriunde, sub orice form, la orice dat și de ctre oricine.

A susținut c, în doctrin, s-a artat c, în aprecierea activitții inventive, trebuie s se țin cont de mai mulți factori: durata necesar realizrii invenției, utilizarea unor tehnici diferite de cele tradiționale, caracterul imprevizibil al invenției, rezultând din înfrângerea unei prejudecți, progresul tehnic. În acest context, reclamanta a enumerat soluții tehnice anterioare, din care rezult cu evidenț, pentru specialistul în domeniu, soluțiile tehnice cuprinse în revendicrile nr. 1 și nr. 3, ce fac obiectul brevetului litigios.

Reclamanta a concluzionat c brevetul dedus judecții a fost eliberat cu înclcarea condițiilor prevzute de lege pentru acordarea protecției, susținând c se impune anularea acestuia, potrivit art. 54 din lege.

În drept, au fost invocate Legea nr. 64/1991 și Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, în formele în vigoare la data depozitului brevetului.

La 6.03.2008, pârâtul a depus la dosar întâmpinare și cerere reconvențional (filele 472-484 voI. II).

Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca fiind vdit netemeinic și introdus cu rea-credinț, amendarea reclamantei cf. art. 108/1 al. 1 lit. a proc.civ. obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat, a despgubirilor și a daunelor morale de -0 lei.

În motivarea întâmpinrii, pârâtul a artat c este unicul titular al mai multor brevete de invenție, printre care și cel dedus judecții și care este perfect valabil, pân la momentul la care hotrârea judectoreasc de anulare a acestuia va rmâne irevocabil. Pân la acel moment, a susținut pârâtul, societatea reclamant este obligat s respecte legea, dat fiind c nimeni nu este mai presus de lege. Pârâtul a artat c acțiunea formulat este o recunoaștere implicit a faptului c reclamanta folosește umbrelele identice cu cele brevetate, umbrele pe care aplic reclamele sale și obține, în acest fel, profituri suplimentare.

Pârâtul a subliniat c, deși i-a oferit, în august 2004, posibilitatea de a-i cesiona brevetul, reclamanta persist în conduita sa nelegal. În continuare, a artat pârâtul c afirmațiile reclamantei nu pot fi reținute în lipsa dovezilor, reclamanta neputând proba c folosea, anterior brevetului, o umbrel echivalent, precizând c reclamanta nu amintește de condiția de brevetabilitate constând în susceptibilitatea de aplicare industrial. A susținut c, și sub aspectul inexistenței unui produs fabricat industrial anterior brevetului su, cererea reclamantei este inadmisibil.

Pârâtul a susținut c brevetul su îndeplinește condițiile noutții și activitții inventive, artând c susținerile reclamantei sunt nefondate sub aceste aspecte și reprezint argumente cu caracter general.

Prin cererea reconvențional depus la filele 481-484 din volumul II al dosarului, pârâtul a solicitat obligarea reclamantei s înceteze de îndat înclcarea drepturilor de proprietate industrial ale pârâtului, decurgând din brevetul de invenție - din 16.12. 2004, constând în importul, achiziționarea în vederea folosirii, utilizarea și distribuirea umbrelelor de teras prevzute cu discontinuitți ale acopermântului, care sunt identice cu umbrelele protejate prin brevetul RO -; obligarea reclamantei s îl informeze asupra identitții terților care fabric și/sau distribuie, precum și asupra circuitelor de distribuție a umbrelelor; obligarea reclamantei s îi furnizeze situația la zi a numrului de umbrele folosite pe ani și pe distribuitori, începând cu anul în care a folosit prima dat aceste umbrele; s se dispun sechestru asigurtor și confiscarea în vederea distrugerii a tuturor umbrelelor ce încorporeaz soluția tehnic protejat prin Brevetul RO -, deținute de reclamant; publicarea sentinței de admitere a acțiunii într-un ziar de larg rspândire, pe cheltuiala reclamantei; obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat.

În motivarea cererii reconvenționale, invocând art. 32,64 al. 1 și 2 din Legea nr. 64/1991, art. 119, 120.proc.civ. pârâtul a artat c este titularul brevetului litigios, cu o durat de protecție de 20 de ani, în interiorul creia beneficiaz de un drept exclusiv de exploatare a obiectului invenției. A susținut c acest drept de exploatare decurge din obligația statului de a asigura protecția soluției tehnice brevetate, pe o perioad determinat de timp, precum și din obligația de a asigura titularului invenției dreptul de a interzice terți lor exploatarea obiectului invenției. Pârâtul a reiterat aprrile formulate prin întâmpinare și a artat c, pentru aprarea drepturilor sale, se impune a se da eficienț art. 32 al. 1 din lege, conform celor solicitate.

La 28.03.2008, reclamanta-pârât reconvențional a formulat întâmpinare la cererea reconvențional (filele 511-520 din vol. II), solicitând disjungerea și respingerea acesteia. Cu privire la cererea de disjungere, prin încheierea din 3.04.2008, instanța a respins aceast cerere (filele 553-555), apreciind c a fost depus în termen.

Faț de reconvenționala formulat, reclamanta-pârât reconvențional a invocat excepția lipsei calitții procesuale active, cu motivarea c pârâtul-reclamant nu poate invoca nicio eventual înclcare a unor drepturi de proprietate industrial decurgând din brevet, întrucât invenția sa nu îndeplinește condițiile de fond necesare pentru acordarea protecției. Susținând c pârâtul nu este, în aceste condiții, titularul niciunui drept de proprietate industrial, apreciaz c acesta nu are calitate procesual activ în cererea reconvențional.

Pe fondul acestui demers judiciar, reclamanta-pârât a susținut c nu achiziționeaz, în vederea folosirii, nu utilizeaz, nu distribuie umbrele, ci le pune la dispoziția distribuitorilor si, în mod gratuit, acestea neîncorporând soluția tehnic brevetat. Cu privire la expertiza extrajudiciar depus la dosar de ctre pârât, a artat c aceasta este nerelevant, întrucât se refer la umbrele utilizate de alte societți. De asemenea, a susținut c nu se poate vorbi despre o înclcare a drepturilor de proprietate industrial, întrucât invenția brevetat nu îndeplinește condițiile de fond necesare pentru acordarea protecției.

Cu privire la petitele 2 și 3 al reconvenționalei, a artat c nu sunt întrunite cerințele art. 64 al. 2 din lege, art. 8 din OUG nr. 100/2005, întrucât reclamanta-pârât nu încalc un drept de proprietate industrial și nu deține în scop comercial mrfuri contrafcute.

În ce privește cererea de instituire a sechestrului asigurtor, a artat c aceasta este, în primul rând, lipsit de obiect, întrucât se refer la umbrelele ce încorporeaz soluția tehnic protejat prin Brevetul RO - deținute de societate, iar societatea reclamant nu deține astfel de umbrele. În al doilea rând, a artat c cererea este inadmisibil, prin raportare la art. 591.proc.civ. și art. 64 al. 1 din Legea nr. 64/1991. În al treilea rând, a artat c acest petit este neîntemeiat, întrucât pârâtul-reclamant nu este titularul unui drept de proprietate industrial. Pentru același motiv, a artat c este neîntemeiat și cererea de confiscare în vederea distrugerii, subliniind, în acest sens, c nu sunt întrunite nici cerințele art. Il din OUG nr. 100/2005.

De asemenea, reclamanta-pârât a artat c nu este fondat nici cererea de publicare a sentinței, întrucât nu a svârșit nicio fapt ilicit, pentru aceleași considerente, fiind neîntemeiat și cererea de obligare a sa la plata cheltuielilor de judecat.

La filele 521- 523 din vol. II, pârâtul OSIM a depus note scrise, prin care a solicitat respingerea acțiunii principale ca neîntemeiat, cu motivarea c brevetul întrunește cerințele noutții și activitții inventive. Pârâtul a fcut trimitere la întrunirea cerințelor art. 8, 10 din lege și a Regulii 37B al. 8 lit. b din Regulament.

Prin încheierea din 3.04.2008, instanța a pus în vedere pârâtului reclamant reconvențional s timbreze petitul având ca obiect daunele morale, stabilind și cuantumul acestei taxe (filele 553 - 555), apreciind c punctul trei al întâmpinrii are caracter reconvențional. La același termen de judecat, instanța a unit cu fondul excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtului - reclamant reconvențional, invocat prin întâmpinare, ca și excepția lipsei de interes, invocat de reclamanta-pârât reconvențional.

De asemenea, instanța a respins excepția lipsei de obiect a cererii de sechestru, cu motivarea redat în cuprinsul încheierii, și a admis excepția inadmisibilitții cererii de sechestru asigurtor, invocat de reclamanta-pârât.

La 3.05.2008 (fila 566), pârâtul-reclamant a depus la dosar note scrise, prin care și-a reiterat aprrile cu privire la acțiunea principal și a solicitat respingerea acesteia, cu amendarea reclamantei pentru folosirea abuziv a dreptului la acțiune, solicitând admiterea cererii reconvenționale așa cum a fost formulat, iar, în subsidiar, dac instanța va hotrî continuarea procesului, solicit obligarea reclamantei-pârâte la plata unei despgubiri de 10000 lei/zi de întârziere, dup 1 iunie 2008 și pân la data rmânerii definitive și irevocabile a hotrârii de respingere a acțiunii, pentru pierderile materiale care îi sunt provocate, prin declanșarea litigiului. În cuprinsul acestor note scrise, pârâtul-reclamant a formulat aprri cu privire la proba cu expertiz tehnic solicitat de reclamant, susținând c, prin aceast prob, reclamanta încearc tergiversarea judecții.

La fila 636, pârâtul-reclamant reconvențional a depus o cerere de revenire asupra cuantumului taxei de timbru stabilit pentru petitul vizând daunele morale, cerere interpretat de ctre instanț ca fiind o cerere de reexaminare a taxei de timbru, supus regulilor prevzut. de act. 18 din Legea nr. 146/1997 rep. În acest sens, cererea a fost trimis completului de judecat imediat urmtor, care judec în aceeași materie, complet care, prin încheierea pronunțat la 12.02.2009 (fila 362 vol. III), a respins cererea de reexaminare a taxei de timbru ca neîntemeiat.

La fila 295 vol. III, reclamanta-pârât a depus la dosar o cerere prin care invoc excepția inadmisibilitții cererii reconvenționale, susținând c aceast aprare a rezultat din probatoriul administrat, inclusiv din raportul de expertiz întocmit. În susținerea excepției, reclamanta-pârât a artat c reconvenționala este inadmisibil, pentru aceea c un eventual conflict între un model industrial și un brevet de invenție nu poate fi soluționat prin intermediul unei acțiuni în contrafacere. Arat c titularul unui brevet are la îndemân acțiunea în anularea modelului industrial, acțiunea în contrafacere putând fi formulat dup soluționarea acesteia. Reclamanta-pârât a subliniat c motivul de inadmisibilitate este unul de ordine public, întrucât încalc principiul libertții economice și al promovrii tehnic, putând fi invocat oricând, pe parcursul procesului.

La termenul de judecat din 30.10.2008, instanța a prorogat discutarea acestei excepții (fila 297 vol. III).

La filele 302-309 din vol. III, pârâtul-reclamant a depus o nou cerere, în cuprinsul creia a solicitat obligarea reclamantei-pârâte s îi acopere pierderile din activitatea de taximetrie, pe care le-a suferit pe parcursul procesului, precum și la plata drepturilor de proprietate industrial cuvenite și pierdute prin prescriere, începând cu 1 iunie 2008.

Au fost administrate în cauz probele cu înscrisuri, cu interogatoriile reclamantei și pârâtului, precum și proba cu expertiz tehnic în domeniul proprietții intelectuale, efectuându-se, în urma obiecțiunilor prților, și un supliment al acestei expertize.

Prin sentința civil nr.343 din data de 12.03.2009 TRIBUNALUL BUCURE ȘTI SECTIA AVA CIVIL a admis acțiunea principal, a dispus anularea brevetului de invenție RO - B 1, cu data de depozit 16.XII.1994, a dispus înscrierea mențiunii privitoare la hotrârea de anulare a brevetului de invenție în Registrul Național al brevetelor de invenție, a dispus înregistrarea prezentei hotrâri la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mrci și publicarea acesteia în Buletinul Oficial de Proprietate Industrial în termen de 60 de zile de la înregistrarea hotrârii la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mrci, a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant, în cuantum de 4039,3 lei, a respins excepțiile inadmisibilitții, lipsei calitții procesuale active și pasive, lipsei interesului, invocate de reclamanta-pârât reconvențional cu privire la cererea reconvențional, a respins ca neîntemeiat excepția netimbrrii petitului reconvențional vizând plata daunelor moratorii, a admis excepția netimbrrii petitului reconvențional având ca obiect obligarea reclamantei-pârâte reconvenționale la plata daunelor morale și în consecinț, a anulat acest petit ca netimbrat, a respins ca inadmisibil petitul reconvențional având ca obiect instituirea sechestrului asigurtor, a respins în acest sens cererea reconvențional completat ca neîntemeiat.

În motivarea sentinței s-au reținut urmtoarele.

Pârâtul este titularul Brevetului de invenție RO - B1, având data de depozit 16.12.2004, pentru produsul umbrel.

Potrivit art. 54 al. 1 din Legea nr. 64/1991, "Un brevet de invenție acordat de OSIM, precum și un brevet european cu efecte în România pot fi anulate, la cerere, dac se constat c: a) obiectul brevetului nu este brevetabil, potrivit art. 7, 10, 12 și 13.".

La data constituirii depozitului, Regulamentul de aplicare a Legii nr. 64/1991, aprobat prin HG nr. 152/1992 (abrogat prin HG nr. 499/2003), prevedea condițiile pentru ca o invenție s fie brevetabil la în Regula 32.

Societatea reclamant justific un interes personal, nscut, actual și legitim în declanșarea acțiunii în anulare, prin aceea c a fost notificat de pârât, conform înscrisurilor de la filele 225 - 229 din vol. I al dosarului, notificare în cuprinsul creia pârâtul i-a oferit spre concesionare exclusiv dreptul la brevetul nr. RO - pentru produsul "umbrela", precum și dreptul asupra invenției având ca obiect "umbrela de mari dimensiuni", având depozitul reglementar 00775/2005.

În conținutul notificrii, pârâtul a artat c produsul brevetat este contrafcut de reclamant, aceasta din urm utilizând, în ultimii 5 ani, produsul brevetat, prin aceea c expune în spatii publice din România umbrele identice cu cele brevetate, pe care societatea a inscripționat logo-ul produselor sale. În aceste condiții, pârâtul a artat, în notificare, c reclamanta se face vinovat de svârșirea unei infracțiuni de contrafacere, chiar și în cazul în care doar folosește umbrele identice cu cele brevetate, neavând importanț cine este productorul sau furnizorul acestora. În scopul rezolvrii pe cale amiabil a problemelor privind utilizarea fr drept a brevetului de invenție, pârâtul a propus, prin notificare, s îi cesioneze exclusive reclamantei dreptul de exploatare a produselor brevetate. Potrivit procesului verbal de conciliere direct încheiat între prți la 3.09.2007, prțile nu au înțeles s încheie vreo convenție pentru folosirea umbrelelor, reclamanta susținând c nu folosește umbrele cu specificațiile celei brevetate.

Din înscrisurile depuse în volumul III al dosarului, depuse la filele 99 - 210, rezult c societatea reclamant achiziționeaz umbrele de la - Promt 2000, în temeiul contractului încheiat cu aceast societate. Potrivit declarației administratorului - Promt 2000 SRL, depus la fila 99, aceste umbrele sunt acoperite de certificatul de înregistrare/model industrial nr. -, înregistrat la OSIM.

Prin faptul c reclamanta folosește, în scop publicitar, umbrele despre care pârâtul susține c fac obiectul brevetului su de invenție, reclamanta justific interesul în declanșarea prezentei acțiuni, pornind de la demersurile efectuate de pârât prin notificarea mai sus analizat și de la necesitatea de a se proteja de o eventual acțiune în contrafacere sau în despgubiri, ce-ar putea fi declanșat de titularul brevetului.

Pornind de la dispozițiile art. 54 al. 1 lit. a, raportate la prev. art. 7-10, 12, 13 din lege, precum și de la dispozițiile cuprinse în Regulile 30 și 32 din Regulamentul de aplicare a legii, în forma în vigoare la data depozitului, instanța a constatat c invenția al crei titular este pârâtul nu îndeplinește condițiile de brevetabilitate prevzute de lege.

Astfel, potrivit raportului de expertiz și suplimentului la acest raport, întocmite în cauz de expertul în proprietate intelectual, revendicrile 1, 3 și 4 nu îndeplinesc condiția de noutate, prevzut de art. 7 și 10 din Legea nr. 64/1991, precum și de Regula 32 punct A din Regulamentul în vigoare la data de depozit.

Atât expertul judiciar, cât și expertul parte al reclamantei au concluzionat în același sens cu privire la revendicrile 1, 2 și 4, cu referire la condiția noutții, concluzie rezultat în urma analizei comparative în raport de brevete și modele anterioare.

Cu privire la revendicrile 2, 3, 4, expertul judiciar și expertul parte au stabilit c, potrivit comparației cu brevetele anterioare, identificate în cuprinsul raportului și al suplimentului la expertiz, acestea nu îndeplinesc nici condiția activitții inventive, expertul parte apreciind în același sens și cu privire la revendicarea 1. Chiar dac expertul parte a apreciat diferit cu privire la aceast condiție de brevetabilitate, acest aspect este lipsit de relevanț, întrucât expertiza judiciar a stabilit c, pentru revendicarea 1, nu este îndeplinit condiția noutții, Or, potrivit art. 7 al. 1 din lege, pentru ca un brevet s fie acordat, este necesar ca invenția s îndeplineasc, în mod cumulativ, condiția noutții, s implice o activitate inventiv și s fie susceptibil de activitate industrial.

În ce privește revendicrile 5 și 6 ale brevetului, expertul judiciar a stabilit c sunt îndeplinite condițiile noutții și inventivitții, aceleași fiind și aprecierile expertului parte, propus de reclamant.

În acest sens, pornind de la analiza brevetului de invenție, depus la filele 10-16 din primul volum al dosarului, instanța constat c revendicrile 5 și 6, ce privesc mânerul ergonomic și suportul de fixare a umbrelei, nu sunt revendicri independente, ci se afl în strâns legtur cu primele revendicri, având ca obiect forma și structura umbrelei. În aceste condiții, soarta revendicrilor 5 și 6 depinde de brevetabilitatea apreciat asupra revendicrilor 1-4, astfel cum rezult din interpretarea Regulii 15 din HG nr. 152/1992.

Din analiza interogatoriului pârâtului ( filele 533-542 - vol. II), se reține c pârâtul a artat c, nu a studiat alte soluții tehnice similare, fcute public anterior invenției sale.

Coroborând probatoriul administrat, instanța a reținut c produsul brevetat la cererea pârâtului nu îndeplinește condițiile de noutate, respectiv, de activitate inventiv, condiții care, alturi de susceptibilitatea de aplicare industrial, sunt cumulative prevzute de art. 7, 8, 9 și 10 din legea nr. 64/1991, în forma în vigoare la data emiterii brevetului, precum și de Regula nr. 32 din Regulamentul de aplicare a legii de la același moment.

Pe cale de consecinț, în temeiul art. 54 al. 1 lit. a și art. 55 din Legea nr. 64/1991, faț de considerentele mai sus expuse, a admis acțiunea principal și a dispus anularea Brevetului de invenție RO - B1, cu data de depozit 16.XII.1994, dispunând înscrierea mențiunii privitoare la hotrârea de anulare a brevetului de invenție în Registrul național al brevetelor de invenție. Totodat, în temeiul art. 55 al. 4 și 5 din lege, a dispus înregistrarea prezentei hotrâri la OSIM și publicarea acesteia în Buletinul Oficial de proprietate Industrial în termen de 60 de zile de la înregistrarea hotrârii la OSIM.

În temeiul art. 274.proc.civ. ca parte czut în pretenții, pârâtul a fost obligat la plata cheltuielilor de judecat ctre reclamant, în cuantum de 4039,3 lei, reprezentând onorariul expertului și taxele judiciare de timbru, astfel cum a solicitat reclamanta.

Cu privire la cererea reconvențional, instanța a reținut, mai întâi, c petitele reconvenționale sunt cuprinse în primul rând, în întâmpinare, pârâtul solicitând obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat, a despgubirilor și a daunelor morale de -0 lei.

De asemenea, prin cererea reconvențional depus la filele 481-484 din volumul II al dosarului, pârâtul a solicitat obligarea reclamantei s înceteze de îndat înclcarea drepturilor de proprietate industrial a pârâtului, decurgând din brevetul de invenție - din 16.12. 2004, constând în importul, achiziționarea în vederea folosirii, utilizarea și distribuirea umbrelelor de teras prevzute cu discontinuitți ale acopermântului, care sunt identice cu umbrelele protejate prin brevetul RO -; obligarea reclamantei s îl informeze asupra identitții terților care fabric și/sau distribuie, precum și asupra circuitelor de distribuție a umbrelelor; obligarea reclamantei s îi furnizeze situația la zi a numrului de umbrele folosite pe ani și pe distribuitori, începând cu anul în care a folosit prima dat aceste umbrele; s se dispun sechestru asigurtor și confiscarea în vederea distrugerii a tuturor umbrelelor ce încorporeaz soluția tehnic protejat prin Brevetul RO -, deținute de reclamant; publicarea sentinței de admitere a acțiunii într-un ziar de larg rspândire, pe cheltuiala reclamantei; obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecat.

La 3.05.2008 (fila 566), pârâtul-reclamant a depus la dosar note scrise, prin care a solicitat, în subsidiar, dac instanța va hotrî continuarea procesului, obligarea reclamantei-pârâte la plata unei despgubiri de 10000 lei/zi de întârziere, dup 1 iunie 2008 și pân la data rmânerii definitive și irevocabile a hotrârii de respingere a acțiunii, pentru pierderile materiale care îi sunt provocate, prin declanșarea litigiului.

Însumând toate aceste capete de cerere, instanța a analizat cererea reconvențional cu toate precizrile sale, pentru respectarea art. 129 al. 6.proc.civ. dat fiind c cererile formulate ulterior depunerii întâmpinrii și reconvenționalei nu au fost disjunse și nici nu s-a invocat tardivitatea depunerii acestora.

Având a se pronunța mai întâi asupra excepțiilor de fond și de procedur, care fac de prisos cercetarea, în tot sau în parte, a fondului reconvenționalei, potrivit art. 137 al. 1.proc.civ. instanța a constatat c excepțiile inadmisibilitții, lipsei calitții procesuale active și pasive, lipsei interesului, netimbrrii petitului având ca obiect plata daunelor moratorii, invocate de reclamanta-pârât cu privire la cererea reconvențional, sunt neîntemeiate și au fost respinse cu aceast motivare.

În ce privește inadmisibilitatea, reclamanta-pârât a susținut c nu poate fi primit cererea reconvențional, cu caracterul unei acțiuni în contrafacere, cât vreme pârâtul nu a formulat, în prealabil, o acțiune în anularea modelului industrial încorporat de umbrelele folosite de reclamant. O atare aprare nu poate fi primit, dat fiind c legea nu condiționeaz exercitarea dreptului exclusiv de exploatare a invenției, cf. art. 3,2 din lege, de formularea unei acțiuni în anulare, de genul cei la care face trimitere reclamanta-pârât.

Cu privire la excepția lipsei calitții procesuale active a pârâtului reclamant reconvențional, se susține c pârâtul-reclamant nu poate invoca nici o eventual înclcare a unor drepturi de proprietate industrial decurgând din brevetul su, întrucât invenția brevetat nu îndeplinește condițiile de fond pentru acordarea protecției. Aceast susținere nu poate fi primit, cât vreme, pân la rmânerea definitiv și irevocabil a unei hotrâri de anulare a brevetului, pârâtul - reclamant reconvențional este titularul brevetului litigios, bucurându-se de protecție potrivit art. 1 al. 1 din Legea nr. 64/1991. Susținerile reclamantei, legate de condițiile de brevetabilitate, nu pot constitui temei al excepției, ci sunt aprri formulate pe fondul cererii de anulare.

Aceeași este soluția și în ce privește excepția lipsei calitții procesuale pasive a pârâtei reconvenționale, împrejurarea constând în folosirea sau comercializarea umbrelelor de ctre aceasta implicând o analiz de fond a cererii.

Cu referire la excepția lipsei interesului, excepția este neîntemeiat, pentru aceleași motive ca și cele anterior reținute, în privința excepției lipsei calitții procesuale active, motivarea celor dou aprri vizând același aspect.

Este neîntemeiat și excepția netimbrrii captului de cerere reconvențional, formulat la fila 566 din vol. II, având ca obiect obligarea rec1amantei - pârte la plata despgubiri lor de 10000 lei pe zi de întârziere. În acest sens, deși rec1amanta - pârât invoc incidența art. 20 din legea nr. 146/1997 rep. se constat c aceast lege nu reglementeaz plata taxei de timbru pentru acțiunile având ca obiect plata daunelor, solicitate pe zi de întârziere, astfel c este aplicabil principiul de drept conform cruia "ubi lex non distinquit, nec nos distinquere debemus".

În temeiul art. 137 al. 1.proc.civ. raportat. la art. 20 al. 3 din Legea nr. 146/1997 rep. va admite excepția netimbrrii petitului reconvențional având ca obiect obligarea reclamantei-pârâte reconvenționale la plata daunelor morale și, în consecinț, va anula acest petit ca netimbrat. În susținerea acestei soluții, tribunalul reține c, prin încheierea din 3.04.2008, instanța a pus în vedere pârâtului rec1amant reconvențional s timbreze petitul având ca obiect daunele morale, stabilind și cuantumul acestei taxe (filele 553 - 555), apreciind c punctul trei al întâmpinrii are caracter reconvențional.

Urmare a formulrii de ctre pârâtul reclamant a cererii de reexaminare a taxei de timbru, aceast cerere a fost soluționat prin încheierea pronunțat la 12.02.2009 (fila 362 vol. III), prin respingerea ei ca neîntemeiat. Cum, nici dup soluționarea reexaminrii, pârâtul-rec1amant nu s-a conformat obligației de plat a taxelor de timbru, prevzut. de art. 2 al. 1 din Legea nr. 146/1997 rep. s-a impus aplicarea sancțiunii prevzut. de art. 20 al. 3 din aceeași lege pentru petitul având ca obiect plata daunelor morale.

Dat fiind c, în privința petitului având ca obiect instituirea unui sechestru asigurtor, instanța s-a pronunțat prin încheierea din 3.04.2008 (filele 553-555), admițând excepția inadmisibilitții, faț de neîndeplinirea cerințelor prevzute de art. 591.proc.civ, a fost respins ca inadmisibil acest capt de cerere reconvențional.

A fost respins, în rest, cererea reconvențional completat, ca neîntemeiat, având în vedere soluția ce s-a dat acțiunii principale, potrivit considerentelor anterior expuse. În aceste condiții, cât vreme s-a constatat c este fondat cererea de anulare a brevetului deținut de pârât, cererile întemeiate pe disp. art. 32 din legea nr. 64/1991, cele vizând repararea prejudiciului, confiscarea produselor comercializate și publicarea hotrârii de respingere au aprut ca neîntemeiate, context în care aprrile pârâtei-reclamante, întemeiate pe incidența OUG nr. 100/2005 nu au mai fost analizate.

Împotriva sentinței menționat anterior a declarat apel pârâtul G, solicitând admiterea apelului,desființarea hotrârii instanței de fond, desființarea tuturor încheierilor instanței de fond și a încheierii din data de 12.02.2009, iar pe fond, respingerea ca vdit netemeinic a acțiunii și pentru lipsa interesului; admiterea în totalitate a cererii reconvenționale, așa cum aceasta a fost precizat, inclusiv acordarea daunelor morale în cuantum de 1.100.260 lei, și a daunelor materiale în cuantum de 4.860.000 lei, la data începerii apelului corespunztoare celor 486 de zile de împiedicare de a-și fructifica drepturile de proprietate industrial conferite de brevetul RO -, și daune materiale în cuantum de 40016,09 lei, la data începerii apelului, rezultate din împiedicarea desfșurrii normale a activitții noastre de baz, aceea de taximetrie și care vor fi actualizate la data finalizrii apelului; obligarea reclamantei la plata tuturor cheltuielilor de judecat (deplasri pân la data de 25.07.2009 în suma de 27.029,44 lei conform tabelului centralizator anexat, onorarii, etc.) efectuate atât la fond cât și în apel.

Motivele de apel vor fi redate în esenț, conform dispozițiilor art. 261 alin.1pct.3 proc.civ. ținând cont și de faptul c pe parcursul celor 23 de pagini au fost repetate o serie de critici și argumente. Acesta este și motivul pentru care susținerile apelantului vor fi grupate și sistematizate sub o alt form decât cea la care a recurs apelantul, pentru mai mult concizie, dup cum urmeaz.

în ceea ce privește soluționarea cererii principale, au fost invocate urmtoarele motive.

motive referitoare la procedura de judecat

-i s-a înclcat dreptul la aprare prin faptul c instanța nu i-a încuviințat cererea prin care solicita s pun în vedere reclamantei s-și precizeze acțiunea cu indicarea motivelor amnunțite de fapt și de drept pe care se bazeaz pentru a putea formula întâmpinarea,

- prima instanț a fcut o greșit aplicare a dispozițiilor art. 129 alin. 4 și alin. 5.proc.civ. și a art. 137.proc.civ. Astfel, deși la pag. 6 din hotrâre confirma c în cursul procesului reclamanta a susținut c umbrelele folosite de aceasta nu încorporeaz nicio soluție tehnic protejat de Brevetul pârâtului și deci nu contraface invenția protejat, totuși nu a pus în discuție excepția lipsei interesului juridic al reclamantei în promovarea acțiunii prin care solicit anularea unui brevet pe care pretinde c nu îl contraface și nici nu intenționeaz. Interesul este o condiție de admisibilitate a acțiunii civile, astfel c potrivit susținerilor reclamantei acțiunea sa este lipsit de interes, urmând a fi respins ca atare.

-s-a admis extinderea nejustificat a cererii inițiale a reclamantei de la constatarea lipsei condițiilor de brevetabilitate pentru revendicrile 1 și 3 din invenție la toate revendicrile invenției, și de la înscrisurile anexate inițial cererii la " acelea puse la dispoziția expertului de ctre prți în cursul desfșurrii expertizei și la orice alte elemente referitoare la stadiul tehnicii de la 16 dec. 1994 pe care expertul le va determina prin cercetare independența in virtutea specializrii sale."

-nu a pus în discuție, și nu s-a pronunțat asupra cererii sale de a fi despgubit de ctre reclamanta pentru daunele pe care i le-a pricinuit prin lipsirea de posibilitatea de a-și valorifica brevetul RO - cu 10.000 lei/pe fiecare zi de întârziere dup data 01 iunie 2008 socotit termenul rezonabil în care procesul se putea termina dac cererea de chemare în judecat era introdus cu bun credinț și conținea motivele de fapt și drept pentru pretinsa anulare, motive care dac erau expuse amnunțit în cerere le putea contracara înc din întâmpinare.

-nu a pus în discuție cererea sa de despgubiri pentru cheltuielile de transport fcute pentru a participa la acest proces și nici cererea sa de despgubiri pentru pierderile suferite din împiedicarea de ctre reclamant, prin inițierea cu rea-credinț a acestei acțiuni, a activitții sale de baz aceea de taximetrie, pierderi datorate timpului afectat pregtirii aprrii și participrii la acest proces, în schimb, instanța a pus în discuție o cerere a reclamantei de a se constata inadmisibilitatea cererii reconvenționale

- instanța nu a pus în discuție susținerile pârâtului depuse la dosar și nici nu s-a pronunțat asupra lor,

- a înclcat dispozițiile art. 261 alin. 1 pct. 5.proc.civ. și dreptul apelantului la un proces echitabil ignorând cererile acestuia și nemotivând aceast conduit, redareaad literama numeroase texte de lege în acțiune, în expertize, în sentința apelat nu poate echivala cu motivarea, fr a se face în concret referire la prevederea legal care a stat la baza formarii convingerii instanței asupra neîndeplinirii de ctre invenția pârâtului a condițiilor de brevetabilitate privind noutatea și activitatea inventiva.

-nu a luat în considerare concluziile scrise depuse de pârât în care explica detaliat lipsa motivelor reale și legale de anulare a brevetului s

motive ce țin de îndeplinirea condițiilor de înregistrare a brevetului, noutatea și activitatea inventiv, incluzând și critici legate de modul cum a fost încuviințat și administrat proba cu expertiz.

1. încuviințarea și administrarea probei cu expertiz.

-nu a luat în discuție punctul su de vedere privind inadmisibilitatea probei cu expertiza tehnic, raportat la faptul c a fost cerut de ctre reclamant doar pentru inventarea motivelor de fapt și de drept pentru anularea brevetului în cauz, motive care lipsesc din cererea de chemare în judecat, fapt ce contravine art. 201 indice 2 pct. (1) din proc.civ. Chiar justificarea reclamantei privind necesitatea probei cu expertiza tehnic de la pag. 2 din cererea de probe al. 3 de sus în sensul c "pentru lmurirea (adic înlturarea necunoașterii lor) împrejurrilor de fapt pertinente pentru îndeplinirea conduitei noutții este necesar prerea unui expert" reprezint recunoașterea explicit a faptului ca cererea de chemare în judecat nu conține motivele de fapt și de drept necesare conf. art. 112 pct. 4.proc.civ.

-nu a luat în discuție critica sa referitoare la nelegalitatea formulrii obiectivelor propuse de reclamanta, aprecierea noutții și a activitții inventive fiind la latitudinea instanței, și nici nu a luat în discuție singurul obiectiv oportun și necesar stabilirii situației de fapt, propus de pârât prin notele de ședinț din 05.05.2008,

-la formularea obiectivelor expertizei s-au înclcat dispozițiile legale aplicabile în speț, întrucât aprecierea îndeplinirii condiției noutții este imperativ limitat de Regula 32A pct. 2 la o singur anterioritate pentru întreaga invenție, fiind interzis folosirea mai multor anterioritți în sistem mozaic. La fel pentru obiectivul 2 se solicita stabilirea pentru fiecare revendicare îndeplinirea condiției activitții inventive când Regula 32B vorbește despre îndeplinirea activitții inventive de ctre ansamblul revendicrilor, și nu de fiecare în parte, activitatea inventiva fiind o caracteristic a invenției luate în ansamblu.

- accept ca experții s adauge la lege și omologheaz concluzii care sunt practic soluții de fond, înclcând disp. art. 201 alin. 1.proc.civ. Experții trebuiau s verifice dac vreuna din invențiile atașate de reclamanta cererii de chemare în judecat poate fi considerat anterioritate în sensul Legii 64/1991 și a regulamentului ei de aplicare, nu doar strict ca dat.

-instanța trece chiar peste prerea experților atunci când aceștia apreciaz c anumite revendicri au caracter de noutate și/sau au necesitat o activitate inventiva, deci nu pot fi anulate.

-instanța nu a ținut cont de incompatibilitatea expertului parte ales de reclamanta, care nu putea fi imparțial deoarece s-a pronunțat înc din anul 2004 asupra brevetabilitții invenției sale, când a comparat într-un înscris numit impropriu "Expertiza tehnic extrajudiciar" cele mai nesemnificative desene din brevetul su cu desenele din aceleași brevete atașate de reclamanta acțiunii. Astfel, avea o prere preconceput despre anularea brevetului aflându-se în vrjmșie cu pârâtul. Mai mult a mai lucrat în echip cu expertul numit în cauz și în alte procese.

-în ciuda mențiunii ce se face privind apelul participanților la care pârâtul a lipsit, instanța dispune doar citarea pârâtului OSIM considerând eronat c pârâtul, deși absent are termenul în cunoștinț.

-la termenul de judecat din 04.09.2008 instanța pune în discuția prților cererea expertului de majorare a onorariului, fr a observa c cererea este ilegal întrucât nu este vizat de biroul local B de expertize tehnice. Deși toate prțile au fost de acord cu aceast majorare, instanța totuși hotrște prorogarea discutrii majorrii onorariului pân ce prțile vor lua cunoștinț de conținutul raportului. Aceasta constituie o ilegalitate privind condiționarea onorariului de rezultatele raportului, și nu cum ar fi normal, de munca depus pentru realizarea lui.

-a respins nejustificat repetatele sale cereri de a angaja un expert parte înainte de a se fi terminat administrarea probei cu expertiza tehnic, limitându-i dreptul la aprare.

-nu a pus în discuție cererea sa repetat și legitima ca reclamanta s prezinte în original chitanțele de plat a onorariului experților pentru a înltura serioasele suspiciuni de plata ilegal, raportat la devizele de lucrri neconforme cu recomandrile biroului central de expertiz tehnic și neavizate de biroul local B de expertize tehnice

-deși raportul de expertiz tehnic a fost semnat și de expertul parte care astfel și-a însușit conținutul, reclamanta în mod abuziv și formal a fcut obiecțiuni numai cu scopul de a forța experții s inventeze și motive de anulare pentru lipsa noutții, și mai ales prin reformularea obiectivelor s mreasc pretențiile inițiale de la a se constata neîndeplinirea condițiilor de brevetabilitate a revendicrilor 1 și 3 la toate revendicrile invenției. Deși s-a opus instanța a aprobat așa-zisele "obiecțiuni" ale reclamantei.

-în ședința de judecat din data de 08.01.2009 instanța constat împotriva susținerilor pârâtului c s-a rspuns la obiecțiuni. De fapt "suplimentul la raportul de expertiz tehnic" depus de experți reprezint numai completarea raportului inițial dorit de reclamanta în privința obiectivelor 1 și 2, fr a se face vreo referire la obiectivul 3 în rezolvarea cruia, experții pentru a ocoli rspunsul evident c umbrelele contrafac revendicarea 3, fac o absurd analiz "științific" a caracteristicilor tehnice principale a umbrelei și a unei inexistente umbrele "". Pentru a da o cât de cât credibilitate acestei analize fictive experții susțin c au luat caracteristicile așa-numitei umbrele "" din proiectul acesteia, proiect care nu exista în realitate.

-nu a admis cererea sa ca experții s înfțișeze în instanț proiectul umbrelei care a stat la baza analizei comparative pe care au fcut-o experții

- În încheierea de ședința din 05.03.2009 instanța înmâneaz prților câte un exemplar din rspunsul la obiecțiunile formulate la suplimentul raportului de expertiza și în același timp constat cauz în stare de judecat. Din cuvântul pe fond al pârâtului nu s-au consemnat susținerile esențiale.

- Revendicrile reale ale brevetelor strine ce i s-au opus nu aveau nicio legtur cu revendicrile brevetului su, iar revendicrile atribuite brevetelor strine ce i s-au opus nu aveau nicio legtur cu revendicrile reale ale respectivelor brevete.

2. condițiile de înregistrare a brevetului, noutatea și activitatea inventiv

2.1. noutatea

-Brevetul nu poate fi anulat pentru lipsa noutții, deoarece nu exist o singur anterioritate în care s se regseasc întreag invenția în cauz, conform Regulii 32A pct 2.

-în ceea ce privește lipsa noutții trebuia demonstrat c mai exista în stadiul tehnicii la data înregistrrii cererii, 16 dec. 1994, un singur brevet care înglobeaz intreaga invenția sa, adica toate cele 12 soluții noi revendicate, care sunt subsumate unui unic concept inventiv general și anume realizarea unui cu totul altfel de produs umbrela decât cel îndeobște cunoscut sub acest nume în stadiul curent al tehnicii de la data depunerii cererii de brevet respectiv 16 dec. 1994 (art. 8 din Legea 64/1991 si Regula 32 lit. A pct. (2)).

- în suplimentul la raportul de expertiz tehnic se încearc opunerea mai multor materiale documentare în sistem mozaic, înclcându-se prevederea imperativ a Regulii 32 lit. A pct. 2 din Regulamentul de aplicare a Legii 64/1991, astfel c sentința care se bazeaz pe acest raport nu este temeinic.

Caracteristica esențial a revendicrii 3 din brevetul su, pe care o încalc reclamanta, este aceea c "porțiunea de acopermânt dintre dou spițe alturate este fcut din dou sau mai multe bucți", soluție pe care a gsit-o pentru rezolvarea subproblemei micșorrii rezistenței aerodinamice a acopermântului. fundamental dintre invenția sa și toate invențiile anterioare const în discontinuitatea existenta între cele dou bucți ale porțiunii de acopermânt dintre dou spițe alturate, discontinuitate de dimensiuni reduse, prin care se poate descrca doar presiunea aerodinamic de sub acopermânt fr s treac vântul și ploaia.

nu rezult din absența (evidenta în cazul su) a unei anterioritți, ci din existența unor diferențe caracteristice care sunt esențiale pentru deosebirea dintre umbrela propus și umbrelele anterior cunoscute. Numai revendicarea sa independent 1 conține 4 diferențe caracteristice esențiale faț de toate soluțiile cunoscute și anume: 1 - lungimea spițelor poate fi diferit, în sensul c lungimea spițelor poate fi oarecare adic niciuna dintre spițele aceleiași umbrele s nu fie egal cu alt; 2 - unghiurile dintre spițe pot fi diferite, în sensul c unghiurile dintre spițe pot fi oarecare adic nici un unghi dintre spițele aceleiași umbrele s nu fie egal cu altul; 3 - forma acopermântului poate fi un poligon oarecare; 4 - tija umbrelei poate fi plasat oricât de excentric se dorește, faț de centrul de greutate al proiecției orizontale a acopermântului, inclusiv pe a acopermântului. În doctrin se vorbește despre o singur caracteristic esențial diferit a invenției faț de invenția cea mai apropiat din stadiul tehnicii, suficient pentru îndeplinirea condiției noutții la acordarea brevetului.

Potrivit normelor speciale în materie art. 8 din Legea 64/1991 și Regula 32 lit. A pct. (1),(2) și (5) caracterul de noutate a unei invenții se compar cu un singur material din stadiul tehnicii considerat ca fiind cel mai apropiat și care trebuie s conțin mcar parțial (cel puțin revendicarea independent) întinderea protecției cerut de solicitant prin revendicri. Brevetul RO - protejeaz 12 soluții tehnice diferite din care 5 sunt în revendicarea principal nu poate fi combtut cu brevetele atașate acțiunii și care n-au decât o soluție, sau cu un certificat de model industrial care protejeaz numai aspectul vizual.

Potrivit normelor legale în materie Regula 32 lit. A, pct. (2) caracterul de noutate al unei invenții se apreciaz prin raportarea exclusiv la un singur material din stadiul tehnicii, care el singur trebuie s înglobeze majoritatea sau chiar toate soluțiile invenției pentru care se solicit stabilirea caracterului de noutate. În speț, reclamanta, experții și instanța, deroga de la aceast norm legal imperativ și admit soluționarea litigiului prin compararea unor prți din invenție cu alte invenții

Cele mai multe invenții nu sunt noutți absolute ci combinații de soluții cunoscute care produc un efect tehnic nou. Deci noutatea nu se apreciaz pentru fiecare soluție în parte ci pentru întreaga combinație care nu trebuie s se regseasc într-un singur material. Exist nenumrate invenții care conțin, arcul, motorul și alte soluții cunoscute de mult în stadiul tehnicii și totuși nu pot fi anulate brevetele care le protejeaz.

Chiar și luat separat fiecare revendicare a invenției sale nu se poate regsi în stadiul tehnicii la alte materiale. Efectul tehnic nou, principal, pus în discuție este utilizarea mai bun a spațiului generos protejat de umbrela inventat prin adoptarea unei forme de poligon oarecare a acopermântului, caz în care este posibil plasarea tijei de susținere a umbrelei oricât de excentric se dorește, inclusiv pe a acopermântului.

invenției sale este confirmat și de faptul c în raportul de expertiz depus inițial nu s-au formulat concluzii cu privire la obiectivul nr.1

Reclamanta a obligat experții prin obiecțiuni și fr s le plteasc suplimentul de onorariul cerut, s inventeze și motive de anulare pentru lipsa noutții solicitând un supliment la raportul de expertiz inițial. Și în acest așa-zis supliment la raportul de expertiz ca și în raportul propriu-zis, așa cum a artat în obiecțiunile fcute și depuse la termen, de care îns instanța n-a ținut cont, concluziile experților sunt eronate deoarece nu se bazeaz pe reglementrile legale ci pe ipoteze ad-hoc, cum ar fi raportarea la descrierea brevetelor, unde nu se poate revendica nimic, deci nici "elemente tehnice de noutate". Conform legii revendicrile reprezint un capitol distinct de descriere în care revendicrile sunt redactate într-un anumit mod reglementat în mod riguros pentru c pe baza textului revendicrilor se asigur întinderea protecției conferit prin brevet.

Deoarece nu exist un singur material din stadiul tehnicii care s conțin invenția sa revendicat întreag și așa cum este, invenția care face obiectul Brevetului RO - trebuie considerat nou, iar brevetul nu poate fi anulat pentru neîndeplinirea condiției de brevetabilitate privind noutatea.

2. 2. activitatea inventiv

- brevetul su nu poate fi anulat pentru lipsa activitții inventive deoarece problema tehnic a invenției nu era cunoscut în stadiul tehnicii, așa cum prevede Regula 32B pct. 1. Problema tehnic a invenției este nou, complex și fundamentat științific, fiind inventat de apelant. Este cazul unei probleme tehnice deosebite, care înltur mai multe prejudecți ce stagnau de mii de ani progresul tehnic în domeniul umbrelelor, cum ar fi de exemplu simetria formei acopermântului, problema care reclama cunoștințe de specialitate în aerodinamic și ergonomie, deci o problema complex și fundamentat științific la care nu s-a gândit nimeni înaintea sa și care nu poate avea precedent în stadiul tehnicii din dec. 1994. De aceea este evident faptul c un constructor obișnuit de umbrele nu poate ajunge la toate soluțiile revendicate din Brevetul su care rezolva problema complex și necunoscut stadiului tehnicii, pentru simplu fapt c nici nu se gândește c ar putea exista o astfel de problem de rezolvat. Brevetul su are urmtoarea problema tehnic ( col. 1 rd. 14-22 de jos din Bv. -): stabilirea elementelor constructive ale umbrelei astfel, încat s permit folosirea mai bun a spațiului protejat de umbrela, s permit colectarea apei și dirijarea scurgerii acesteia de pe acopermânt, precum și micșorarea rezistentei aerodinamice a acopermântului. Este astfel îndeplinita condiția prevzut în Regula 32 B pct. 3 (a).

Chiar dac prin absurd s-ar considera c invenția în cauz ar fi neunitar, unitatea invenției nu este prevzut în lege ca o condiție de brevetabilitate.

- pentru a dovedi lipsa activitții inventive a unei invenții este necesar s se demonstreze mai întâi ca problema tehnica rezolvat de invenție este cunoscut și apoi s se selecționeze un numr de materiale din stadiul tehnicii din care s se formeze un mozaic de soluții care în totalitatea lui s se compare cu ansamblul revendicrilor invenției în cauz, conform art. 9 din Legea 64/1991 și Regula 32 lit. B, pct. (1) și (2), și pct. (3) lit. a), obiectivele expertizelor trebuind formulate în acest sens

- în ceea ce privește îndeplinirea condiției de activitate inventiv experții utilizeaz terminologia de elemente de inventivitate care nu sunt definite nicieri în domeniul proprietții industriale. În Regula 32 B pct. (1) nu se pomenește nimic de aceste așa-zise elemente tehnice de inventivitate ci se precizeaz clar modul cum trebuie procedat și anume: " Activitatea inventiv se apreciaz în raport cu revendicrile și cu problema tehnic pe care o rezolva invenția". Chiar presupunând prin absurd c aceste "elemente tehnice de inventivitate" ar fi definite în vreo lege și expresia ar avea vreun sens, în nici un caz nu pot fi "revendicate în descriere". Descrierea unui brevet de invenție nu poate revendica nimic. Revendicrile pe baza crora se asigura întinderea protecției oferit de un brevet reprezint un capitol distinct faț de descrierea invenției și sunt formulate într-un anumit mod stabilit prin lege. are un cu totul alt înțeles faț de activitatea inventiv. În timp ce activitatea inventiva este o condiție de brevetabilitate a unei invenții definit riguros prin Lege ca fiind depșirea observabil și neevident a stadiului curent al tehnicii, inventivitatea este o calitate personal a unui inventator cu referire la numrul de invenții realizate.

- aprecierea activitții inventive fcut de experți comparând materiale documentare cu fiecare din revendicrile brevetului este greșit, contrar prevederilor legale în vigoare, condiții în care nu pot fi considerate probe.

-Activitatea inventiva este definit de art. 9 din Legea 64/1991 ca fiind acea invenție care nu este accesibil unui specialist mediu din domeniu prin aplicarea cunoștințelor cuprinse în stadiul tehnicii. Aprecierea activitții inventive se face potrivit Regulii 32 lit. B pct. (1) și (2) în raport cu problema tehnic pe care o rezolv invenția și cu totalitatea revendicrilor. Activitatea inventiv așa cum este reglementat prin lege este o caracteristica a întregii invenții, a tuturor revendicrilor și nu așa cum greșit procedeaz experții analizând fiecare revendicare în parte.

Pentru a hotrî anularea Brevetului RO - instanța de fond a reținut greșit și nelegal doar concluziile experților ca fiind semnificative și determinante, fr a observa c experții au acționat cu înclcarea legii pentru a ajunge la concluziile necesare anularii.

ța de fond nu a ținut cont c în ambele rapoarte, așa cum a artat în obiecțiunile depuse în termen, experții ignora textul revendicrilor din brevetele ce i se opun și compar doar desenele din acele brevete numai cu desene nereprezentative din brevetul s Rețin revendicri cu totul și cu totul deprtate de realitatea soluțiilor tehnice pentru care s-au acordat brevetele respective, îns similare sau chiar identice cu revendicrile sale, pe care le atribuie în mod absurd brevetelor strine încercând s le transforme în "anterioritți".

Privitor la lipsa activitții inventive experții au înclcat prevederile legale, întrucât conform art.9 din Legea 64/1991 activitatea inventiv nu se poate raporta decât la cunoștințele profesionale și îndemnarea de execuție medie a unui constructor de umbrele, deoarece invenția sa se refer la produsul umbrela, iar din Regula 32 lit. B, pct. (1) rezult c esența invenției, pe care specialistul în umbrele, pentru a dovedi lipsa activitții inventive trebuie s-o poat realiza exclusiv cu ajutorul cunoștințelor profesionale prin simple operații de executare, este reprezentat de totalitatea soluțiilor revendicate. Succesiunea operațiilor nu poate fi întâmpltoare ci este ordonata de obținerea unui rezultat așteptat și deci cunoscut. Deci este obligatoriu ca toate soluțiile încorporate în produsul umbrela s fie cunoscute în prealabil de specialistul mediu chemat s demonstreze c invenția despre umbrela nu are activitate inventiv. Soluțiile revendicate sunt de fapt rezolvrile problemei tehnice ale invenției. Astfel, prima condiție care se pune în aprecierea activitții inventive este aceea c problema tehnic rezolvat de invenția a crei activitate inventiv se apreciaz s fie cunoscut, adic s fie cuprins în totalitatea ei în stadiul tehnicii.

În mod nelegal experții compar textul revendicrilor brevetului în cauz cu desene sau fotografii ale altor Brevete sau documente din stadiul tehnicii, comparație care nu este prevzut de Regula 32 lit. B, pct. (1). Chiar dac experții ar compara textul unei revendicri din brevetul su cu alt text din alt document al stadiului tehnicii, comparația ar fi nelegal și concluzia rezultat dintr-o astfel de comparație este de neluat în seam deoarece activitatea inventiv este o condiție pe care trebuie s-o îndeplineasc totalitatea revendicrilor, deci întreaga invenție luat ca un tot și nu fiecare revendicare în parte, conform Regulii 32 lit. B, pct. (2). Însși formularea concluziei rezultat din aprecierea eronat și nelegal a experților privind activitatea inventiva a invenției sale care spune:" Revendicrile 1, 3 și 4 din Brevetul RO - nu îndeplinesc condiția activitții inventive" conduce în mod logic la concluzia ca celelalte revendicri și anume 2, 5 și 6 ar avea activitate inventiv, caz în care invenția care face obiectul Brevetului RO - ar depși stadiul curent al tehnicii prin aceste revendicri și ca atare este brevetabil.

În aceste condiții raportul de expertiz tehnic și suplimentul la raportul de expertiz tehnic nu pot fi considerate probe, și nu pot susține cererea reclamantei.

în ceea ce privește soluționarea cererii reconvenționale au fost invocate urmtoarele motive:

-prima instanț a fcut o greșit aplicare a dispozițiilor art. 112.proc.civ. raportat la art. 18 din Legea 146/1997, atunci când a apreciat precizrile pârâtului raportat la taxa de timbru impus pentru daunele morale drept "cerere de reexaminare" și chiar a dat curs unei proceduri pe care nu a solicitat-

-l-a obligat în mod neîntemeiat la plata taxei de la valoare pentru daunele morale cerute, neținând cont c jignirile conținute în cererea de chemare în judecat pentru care a fost îndreptțit s cear daune morale se referea la calitatea sa de autor al invenției, calitate prevzut și aprat de art. 38 din Legea 64/1991, drept personal, exclusiv, absolut, inalienabil și imprescriptibil, în condițiile în care astfel de litigii privind drepturile de proprietate industrial sunt scutite de la plata taxei de timbru, depunând totuși la dosar chitanța privind plata taxei de timbru minime de 36 lei.

-în ședința de judecat din 03.04.2008 s-a respins nemotivat cererea pârâtului de a se institui sechestrul asigurator asupra umbrelelor mari de teras inscripționate sau, sechestru ce trebuia pus pe umbrelele nedistribuite înc și aflate în depozitul reclamantei și pe cele ce urmau s fie achiziționate de reclamant pân la soluționarea cererii reconvenționale, pentru eventuala stabilire a unei cauțiuni solicitând instanței s oblige reclamanta s precizeze câte umbrele deține și care sunt furnizorii.

- prima instanț a fcut o greșit aplicare a dispozițiilor art. 137.proc.civ. atunci când a refuzat s judece cererea reconvențional a pârâtului pe motiv c în considerentele hotrârii s-a artat c urmeaz a se admite acțiunea reclamantei, dând nepermis prioritate soluționrii acțiunii acesteia, deși cererea reconvențional nu era o cerere conexat sau o cauz disjuns și suspendat pân la soluționarea irevocabil a acțiunii reclamantei, fapt ce echivaleaz cu denegarea de dreptate, prevzut de art.3 civ.

-în ceea ce privește contrafacerea de ctre reclamant a revendicrii 3 din brevetul pârâtului, trebuia demonstrat c porțiunea de acopermânt dintre dou spițe alturate la umbrelele inscripționate sau este fcut dintr-o singur bucat de material textil fr discontinuitți, și nu analiza caracteristicilor tehnice principale a umbrelei luate dintr-un proiect inexistent în realitate, acestea trebuind s fie obiectivele expertizelor efectuate, întrucât ceea ce este caracteristic revendicrii 3 brevetului su este aceea c "porțiunea de acopermânt dintre dou spițe alturate este fcut din dou sau mai multe bucți".

În drept au fost invocate, în afar de prevederile menționate în motivarea apelului, dispozițiile art. 287 alin. 2 teza II proc.civ. coroborat cu art. 134.proc.civ. art. 6 pct. 1 și 3, și art. 14 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertților fundamentale.

Intimata reclamant a formulat întâmpinare prin care a cerut respingerea apelului ca nefondat.

În apel apelantul pârât a cerut încuviințarea probei înscrisuri, cele depuse deja la dosar precum și altele noi dac acestea vor fi necesare, precum și proba cu interogatoriul intimatei-reclamante - România, pentru dovedirea unor aspecte ce au aprut dup ce aceeași prob a fost administrat în fața instanței de fond. Cu privire la intimatul-pârât OSIM, solicit ca acesta s-și precizeze poziția în legtur cu procedura de examinare a brevetabilitții invenției care va fi comparat cu procedura descris în expertizele efectuate în cauz

Curtea, în temeiul art.167 coroborat cu art.298 proc.civ. a respins ca nepertinent proba cu interogatoriul intimatei-reclamante, având în vedere c aceast prob a fost deja administrat în fața primei instanțe, iar potrivit art.218 proc.civ. "se va putea încuviința chemarea la interogatoriu, când este privitor la fapte personale, care, fiind în legtur cu pricina, pot duce la dezlegarea ei", faptele personale fiind, în mod evident, anterioare formulrii cererii de chemare în judecat (acțiunea principal/cererea reconvențional).

În ceea ce privește cererea privind obligarea intimatului-pârât OSIM de a-și exprima poziția în legtur cu procedura de examinare a brevetabilitții invenției care va fi comparat cu procedura descris în expertizele efectuate în cauz, Curtea a respins-o ca neîntemeiat având în vedere c aceasta echivaleaz cu solicitarea unei consultații de specialitate de la partea care a emis brevetul cu privire la care se cere anularea în cauz, referitor la interpretarea normelor legale aplicabile în cauz. Astfel, pe lâng faptul c aceasta este atribuția instanței de judecat, eventuala prob în acest sens nici nu poate fi considerat obiectiv. Pârâtul a avut posibilitatea s-și precizeze poziția pe calea întâmpinrii, conform art.289 coroborat cu art.115 și urm proc.civ. formularea sau nu a întâmpinrii se afl la aprecierea exclusiv a prții.

Analizând materialul probator administrat în cauz prin raportare la motivele de apel, Curtea a constatat nefondat apelul pentru considerentele expuse mai jos.

Este neîntemeiat motivul de apel prin care se susține c în mod nelegal prima instanț nu i-a încuviințat cererea de a se dispune completarea acțiunii cu motivele de fapt și de drept "amnunțite", pentru a i se permite s-și formuleze aprarea, având în vedere c o cerere de chemare în judecat trebuie s cuprind mențiunile prevzute de art. 112.proc.civ.

La alin.1 pct.4. al acestui articol se precizeaz "artarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiaz cererea", iar nu prezentarea în detaliu a unor astfel de motive, așa cum pretinde apelantul pârât. Or, în acțiunea principal, așa cum a fost prezentat pe larg la începutul acestei hotrâri, se regsesc motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiaz cererea, oferindu-i-se pârâtului suficiente elemente pentru a-și formula aprarea, iar la aceasta au fost atașate înscrisurile despre care se vorbește în acțiune ca reprezentând anterioritți, și în funcție de care s-a învederat c brevetul de invenție în cauz nu îndeplinește condițiile noutții și activitții inventive.

Dac acesta considera c argumentele prezentate în acțiune nu sunt credibile putea s le combat cu ușurinț în întâmpinare.

Ceea ce susține de fapt pârâtul este faptul c reclamanta nu a artat concret pentru fiecare anterioritate în parte de ce este distructiv de noutate și de activitate inventiv raportat la revendicrile brevetului în cauz. Or, a cere acest lucru reclamantei ar fi echivalat cu a-i pretinde efectuarea unei expertize extrajudiciare prealabile, întrucât aceste precizri ar fi necesitat cunoștințe tehnice de specialitate, ceea ce nu era procedural, raportat la același art.112 proc.civ. amintit anterior, dar și la principiul nemijlocirii, care const în administrarea probelor necesare soluționrii cauzei direct în fața instanței de judecat (art.169 alin.1C.proc.civ.)

Este nefondat și motivul de apel prin care se susține lipsa interesului reclamantei de a cere anularea brevetului în cauz, având în vedere c, în mod corect a reținut prima instanț c reclamanta justific un interes personal, nscut, actual și legitim în declanșarea acțiunii în anulare, constând în protejarea de o eventual acțiune în contrafacere sau în despgubiri, ce ar putea fi declanșat de titularul brevetului, dat fiind c reclamanta folosește, în scop publicitar, umbrele despre care pârâtul a susținut, printr-o notificare trimis reclamantei anterior formulrii prezentei acțiuni, c fac obiectul brevetului su de invenție.

Interesul trebuie s fie nscut și actual, s existe, în momentul în care se exercit dreptul la acțiune, în sensul c partea s-ar expune la un prejudiciu dac nu ar recurge în acel moment la acțiune. Dac interesul nu este nscut și actual cererea va fi respins ca prematur.

Or, prin aceeași notificare pârâtul a avertizat-o pe reclamant c, pe lâng declanșarea tuturor procedurilor legale și administrative în vederea stoprii contrafacerii și acoperirii prejudiciului, va "realiza o ampl campanie de mediatizare a acțiunilor de contrafacere a invenției" de ctre reclamant, "ceea ce va afecta imaginea societțiipe piaț".

Faptul c, raportat la cererea reconvențional formulat de ctre pârât, reclamanta susține c nu a contrafcut umbrelele ce fac obiectul brevetului în cauz, sau c din expertiza efectuat la prima instanț ar rezulta acest lucru nu poate duce la respingerea cererii de anulare a brevetului ca prematur pentru lipsa interesului, având în vedere, pe de o parte, c interesul formulrii acțiunii se apreciaz la momentul învestirii instanței, iar pe de alt parte, prima instanț de fond nici nu a ajuns la analizarea acestei condiții a acțiunii în pretenții pentru folosirea unor produse contrafcute, oprindu-se cu cercetarea judectoreasc la prima condiție, esențial de altfel, ca partea care pretinde înclcarea s se sprijine pe existența unui brevet valabil.

Interesul formulrii acțiunii nu poate fi condiționat de netemeinicia cererii reconvenționale și pentru c, referitor la aceast excepție, instanța se pronunț în condițiile art.137 proc.civ. fcând de prisos, în cazul în care ar fi întemeiat, cercetarea în fond a pricinii, caz în care cererea reconvențional ar fi fost disjuns.

Referitor la motivul de apel prin care se susține motivarea insuficient primei instanțe, Curtea reține c chiar dac acest motiv ar fi întemeiat, nu ar putea duce în sine la desființarea/schimbarea hotrârii, raportat la dispozițiile art.296 și 297.proc.civ. atât timp cât nu se face dovada faptului c soluția conținut în dispozitiv nu este temeinic. Motivarea primei instanțe poate fi completat de instanța ierarhic superioar, în cazul în care soluția pronunțat pe fond este legal și temeinic.

Pe de alt parte, prima instanț a oferit argumente suficiente în susținerea soluției la care a ajuns, și a analizat coroborat probele administrate, astfel c nu se poate aprecia c nu ar fi analizat fondul și c astfel nu ar fi acordat posibilitatea prții nemulțumite s-i formuleze criticile.

Prezentareain extensoa textelor de lege aplicabile în cauz ține de specificul redactrii unei hotrâri, lsat la libera apreciere a fiecrei instanțe, care excede dispozițiile minim obligatorii ale art.261 proc.civ. De altfel, aceast modalitate de redactare a hotrârilor se poate observa și la CEDO sau la Curtea Constituțional.

În ceea ce privește susținerea potrivit creia prima instanț nu ar fi pus în discuție notele de ședinț pe care le-a formulat la fiecare termen de judecat, în timp ce ar fi pus în discuție o excepție de inadmisibilitate a cererii reconvenționale invocat de ctre reclamant dup ce trecuse prima zi de înfțișare, și c astfel ar fi fost discriminat, Curtea a constatat c este nefondat, având în vedere c potrivit art.114/1 alin.2, raportat la art. 118 întâmpinarea este obligatorie și trebuie depus cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul stabilit pentru judecat (art.114/1 alin.2 se refer la primul termen, iar nu la orice termen de judecat), sancțiunea fiind decderea conform art.103 alin.1 din posibilitatea invocrii aprrilor la care se refer art.115. Aceasta este regula, la aplicarea creia în codul d e procedur civil s-au prevzut câteva excepții, de exemplu art.138 referitoare la probe, dar și 136, care intereseaz în cazul de faț, potrivit cruia "excepțiile de procedur care nu au fost propuse în condițiileart. 115și132nu vor mai putea fi invocate în cursul judecții, afar de cele de ordine public". Excepția inadmisibilitții formulrii unei cereri, fie ea și reconvențional, este o excepție de ordine public, așa cum se susține în mod constant, atât în doctrin cât și în practica judiciar.

Pe de alt parte susținerea apelantului este inexact, având în vedere c la termenul din 30.10.2008 instanța nu a pus în discuție aceast excepție, ci a prorogat discutarea ei dup finalizarea administrrii probei cu expertiz, pronunțându-se cu privire la aceasta prin sentinț.

Referitor la notele de ședinț, prin care pârâtul nu a fcut altceva decât s reia aceleași susțineri formulate prin întâmpinare și cererea reconvențional, prima instanț nu avea obligația s le pun în discuție la fiecare termen de judecat, instanța fiind suveran în a stabili ordinea în care pune în discuție probele, excepțiile, cererile și aprrile prților, tez susținut și de dispozițiile art.129 alin.1 proc.civ. Aceast argumentare este valabil și pentru cererile de despgubiri pentru formularea cu rea credinț a acțiunii, și pentru tergiversarea soluționrii cauzei, pe care instanța le-a pus în discuție odat cu constatarea în stare de judecat a cererii și acordarea cuvântului pe fond.

Referitor la fondul cererii de despgubiri pentru formularea cu rea credinț a acțiunii (pentru cheltuielile de transport fcute pentru a participa la acest proces și pentru pierderile suferite din împiedicarea sa de a-și desfșura activitatea de baz aceea de taximetrie, pierderi datorate timpului afectat pregtirii aprrii și participrii la acest proces), pentru ca o astfel de cerere s fie întemeiat o prim condiție necesar este ca acțiunea s fie respins ca vdit neîntemeiat, ceea ce în mod evident nu s-a întâmplat în speț.

În ceea ce privește despgubirile pentru tergiversarea soluționrii cauzei, pentru daunele pricinuite prin lipsirea de posibilitatea de a valorifica Brevetul RO - cu 10.000 lei/pe fiecare zi de întârziere dup data de 01 iunie 2008, considerat ca data fireasc de terminare a procesului, dac cererea ar fi fost motivat, și dac ar fi fost respectate prevederile legale privitoare la dreptul brevetului, aceasta nu poate fi considerat întemeiat, având în vedere c, pe de o parte, pârâtul susținând aceast cerere în mod logic o leag de pretenția menționat anterior, în sensul c acțiunea ar fi fost formulat cu rea credinț, iar pe de alt parte cererile de probațiune formulate de ctre reclamant au respectat dispozițiile procedurale, fiind pertinente și concludente pentru soluționarea cauzei, conform art.167 proc.civ.

Mai este de amintit critica potrivit creia, deși a lipsit la termenul de la 5.06.2008, nu s-ar fi dispus în mod nelegal citarea lui pentru termenul urmtor, care este, de asemenea, neîntemeiat raportat la dispozițiile art. 153 alin.1 proc.civ. pârâtul prin prezentarea sa la o înfțișare anterior, fiind prezumat a cunoaște termenele urmtoare. De altfel, acest viciu, dac ar fi fost real, ar fi putut fi invocat numai la termenul urmtor, în condițiile art.108 alin.3 proc.civ.

În legtur cu concluziile scrise ale pârâtului, este de menționat c dac nu au fost considerate întemeiate nu înseamn c nu au fost avute în vedere de ctre prima instanț.

Este nefondat și motivul de apel prin care se susține c prima instanț ar fi încuviințat în mod nelegal extinderea cererii inițiale a reclamantei de la constatarea lipsei condițiilor de brevetabilitate pentru revendicrile 1 și 3 din invenție, la toate revendicrile invenției, ținând cont c prin petitul cererii de chemare în judecat s-a cerut anularea Brevetului de invenție RO - Bl, având data de depozit 16.12.2004, aceasta însemnând în tot, iar nu așa cum susține apelantul, numai cu privire la anumite revendicri.

1. În ceea ce privește proba cu expertiz tehnic, în mod temeinic a fost încuviințat de ctre prima instanț, având în vedere c era concludent și pertinent potrivit art.167 alin.1 raportat la art. 201 alin.1, fiind necesar lmurirea împrejurrilor de fapt legate de îndeplinirea condițiilor noutții și activitții inventive de ctre invenția/grupul de invenții la care se referea brevetul în cauz. Pentru aceasta era necesar identificarea și compararea caracteristicilor tehnice constructive ale produselor indicate drept anterioritți de ctre reclamant, ale cunoștințelor cuprinse în stadiul tehnicii, și produsul la care se refer brevetul de invenție în cauz, activitate pentru care erau necesare cunoștințe tehnice de specialitate.

La termenul la care s-a discutat încuviințarea acestei probe pârâtul s-a opus pe considerentul c obiectivele indicate de ctre reclamant nu reprezint obiective tehnice, îndeplinirea condițiilor noutții și a activitții inventive fiind probleme de drept.

Într-adevr, stabilirea dac sunt îndeplinite condițiile legale pentru existența noutții și a activitții inventive este de competența instanței de judecat, care în urma interpretrii coroborate a probelor administrate, raportat și la aprrile prților, poate s înlture concluziile raportului de expertiz, sau s le accepte doar în parte. Totuși, simpla formulare inexact a unor obiective nu este de natur s duc la constatarea netemeiniciei unei hotrâri, atât timp cât pentru a ajunge la o concluzie în acest sens etapa prealabil pe care expertul a urmat-o a fost identificarea anterioritților și compararea caracteristicile tehnice ale soluțiilor tehnice revendicate și ale materialelor din stadiul tehnicii mondiale.

Apelantul a mai susținut în motivele de apel c obiectivele raportului de expertiz trebuiau s fie altele. Trebuie precizat c pârâtul putea cere, în aprare, la același termen de judecat, încuviințarea probei cu expertiz sau încuviințarea unor obiective suplimentare cu condiția suportrii unei prți din onorariu, conform art.170 alin.1 proc.civ. ceea ce nu a fcut.

În ceea ce privește formularea obiecțiunilor de ctre reclamant, deși raportul de expertiz ar fi fost semnat și de expertul parte, Curtea a constatat c nu s-au înclcat dispozițiile art.212 proc.civ. având în vedere c, pe de o parte expertul propus de parte este un consilier al acesteia, aceasta având libertatea de a ține de prerile lui sau nu, iar pe de alt parte, în cauz, prima instanț a încuviințat obiecțiunile prților, ținând cont c expertul nu a efectuat expertiza conform obiectivelor încuviințate de ctre instanț, nerspunzând la primul obiectiv, iar la cel de al doilea neținând cont de dispozițiile Regulii 32 lit.B alin.2, care prevedeau ca la aprecierea activitții inventive s se formeze un mozaic de soluții tehnice din stadiul tehnicii care s se compare, în totalitatea lui, cu revendicrile.

Referitor la obiectivul 3, cu privire la acesta s-au formulat concluzii prin raportul de expertiz inițial, astfel c nu a mai fcut obiectul suplimentului la raport.

Nu reprezint o nelegalitate faptul c la ultimul termen de judecat instanța a înmânat prților câte un exemplar din rspunsul la obiecțiunile formulate la suplimentul raportului de expertiza și în același timp a constatat cauza în stare de judecat, atât timp cât pârâtul nu a solicitat termen s i-a cunoștinț de conținutul acestora, conform art.96 proc.civ.

Nu este întemeiat susținerea apelantului în sensul c prima instanț nu ar fi ținut cont de obiecțiunile formulate de ctre acesta, având în vedere c prima instanț a încuviințat în egal msur și obiecțiunile formulate de ctre pârât solicitându-i expertului s rspund la ele, ceea ce acesta a și fcut.

Legat de faptul c expertul ar fi folosit anumite expresii "elemente tehnice de inventivitate revendicate în descrierea brevetului", care nu ar fi definite în actele normative aplicabile, Curtea a constatat pe de o parte c aceste exprimri nu sunt de natur s vicieze fondul raportului de expertiz efectuat în cauz, atât timp cât așa cum se observ din tabelul unde se regsește aceast exprimare au fost reținute de fapt revendicrile brevetului în cauz, iar pe de alt parte, potrivit art.33 alin.3 din Lege "Ï. protecției conferite prin brevet este determinat de conținutul revendicrilor. Totodat descrierea și desenele invenției servesc la interpretarea revendicrilor". De asemenea, în mod evident când s-a referit la elemente tehnice de inventivitate, expertul a avut în vedere activitatea inventiv.

Sunt nefondate și criticile referitoare la faptul c prima instanț i-ar fi respins nejustificat cererea de a angaja un expert parte înainte de a se fi terminat administrarea probei cu expertiza tehnic, având în vedere c pârâtul a formulat aceast cerere la 27.11.2008 dup ce raportul de expertiz a fost depus, și expertului i s-a cerut s rspund la obiecțiunile formulate de ctre ambele prți, și a reiterat-o dup depunerea rspunsului la obiecțiuni, fiindu-i în mod corect respins ca tardiv, pe motivul c trebuia s o formuleze la momentul încuviințrii expertizei.

Rațiunea pentru care prților li se încuviințeaz participarea la efectuarea expertizei, alturi de ele, a unui expert ales, pltit de fiecare în parte, cu ce sum consider, fr intervenția instanței, conform art. 18 din OG nr.2/2000, este de a da posibilitatea acesteia s-și formuleze aprarea având o consiliere de specialitate. Or, în cauz, pârâtul a solicitat încuviințarea unui expert parte, dup ce raportul de expertiz fusese depus la dosar, iar acesta formulase deja obiecțiuni faț de modul de efectuare a expertizei. La termenul la care s-a încuviințat expertiza a cerut încuviințarea participrii unui expert parte la efectuarea expertizei doar reclamanta, pârâtul fiind și el prezent.

Pârâtul a formulat obiecțiuni și la rspunsul expertului intitulat "supliment la expertiz", cerându-i-se expertului și în acest caz s își spun prerea. Astfel, apreciem c dreptul la aprare al pârâtului nu a fost afectat.

Oricum acesta avea posibilitatea s pun la dispoziția expertului su expertiza efectuat care avea atașate toate înscrisurile avute în vedere la efectuarea ei și obiecțiunile prții adverse, pentru a-și formula aprare. Ținând cont de stadiul în care se afla pricina la momentul când a cerut încuviințarea unui expert parte nu mai era nevoie de autorizarea instanței, aceasta fiind dat pentru ca partea s se prezinte fizic alturi de expertul parte la efectuarea expertizei, iar nu când este necesar analizarea unor înscrisuri și formularea unor concluzii.

În ceea ce privește susținerea potrivit creia expertul parte propus de ctre reclamant era recuzabil, întrucât s-ar fi aflat în vrjmșie cu pârâtul, dedus din faptul c într-un alt dosar ar fi participat la efectuarea unei expertize care îi era nefavorabil, Curtea a constatat-o neîntemeiat, având în vedere, pe de o parte, c situația expus fr alte dovezi nu poate duce la concluzia existenței unei vrjmșii, prin efectuarea unei expertize expertul fcându-și doar meseria, chiar dac concluziile la care ajunge sunt defavorabile unei prț

Pe de alt parte, prin însși atribuțiile sale expertul propus de o parte s o asiste la efectuarea expertizei, în mod evident va evidenția aspectele pe care le consider greșite/favorabile susținerilor acestei prți, ceea ce nu înseamn c în acest mod își pierde obiectivitatea, raportat la rolul jucat în cauz, adic de a consilia partea. Pe baza acestei consilieri, așa cum s-a întâmplat în speț, s-au formulat obiecțiuni la expertiz, care au fost evaluate de ctre expertul desemnat de ctre instanț. Concluziile care au valoare probatorie în cauz sunt cele ale expertului desemnat de ctre instanț, susținerile expertului parte având aceeași valoare ca și susținerile prții însși, exprimate personal sau prin avocat, urmând s fie reținute doar în condițiile art.1169 civ.

Referitor la pronunțarea cu privire la majorarea onorariului pentru efectuarea expertizei, aceast dispoziție a instanței nu poate crea vreun dubiu atât timp cât era firesc ca aprecierea cu privire la onorariul final s se fac în funcție de toat activitatea desfșurat de ctre expert care nu putea fi estimat cu exactitate decât dup efectuarea în totalitate a expertizei. Nu se poate considera c în acest fel expertul ar fi fost tentat s formuleze concluzii favorabile reclamantului, atât timp cât majorarea sau nu a onorariului este lsat la aprecierea instanței, în funcție de efortul concret depus de ctre expert iar nu de concluziile expertizei. Dac reclamantul nu ar fi achitat onorariul majorat, încheierea instanței ar fi reprezentat titlu executoriu, conform art.213 alin.2 proc.civ. astfel c executarea dispoziției instanței nu ar fi fost la discreția prții creia i s-a încuviințat aceast prob.

Sunt neîntemeiate și susținerile conform crora la dosar nu s-ar afla în original dovezile de achitare a onorariului pentru efectuarea expertizei, acestea fiind atașate la filele 632 vol.II și 352 vol III, neexistând nicio obligație de a se face dovada achitrii onorariului expertului parte, atât timp cât conform art. 18 din OG nr.2/2000, plata acestuia și aprecierea sumei datorate revine prții fr intervenția instanței.

În ceea ce privește înscrisurile, atât timp cât proba a fost încuviințat de ctre instanț, și nu a fost stabilit un termen limit, acestea pot fi depuse la dosar și ulterior momentului încuviințrii lor, mai ales în situația în care partea nu se afla în posesia lor, la acel moment.

Astfel, expertul putea avea în vedere la efectuarea expertizei și înscrisuri depuse de ctre prți ulterior, atât timp cât acestea au fost atașate la dosar, pentru a-i da posibilitatea și pârâtului s le studieze. De asemenea, având în vedere specialitatea expertului, nu reprezint o nelegalitate cerința ca acesta s se raporteze și la alte materiale cunoscute de el pentru a determina stadiul tehnicii raportat la momentul formulrii cererii de înregistrarea a invenției în cauz, atât timp cât acestea erau atașate raportului de expertiz și aduse la cunoștința ambelor prți pentru a li se oferi posibilitatea s se apere. În orice caz nu se poate invoca o vtmare, întrucât expertiza a fost întocmit doar pe baza actelor aflate la dosar, depuse de ctre reclamant, pe care pârâtul a avut posibilitatea s le combat.

Este nefondat și critica potrivit creia prima instanț nu ar fi admis cererea ca expertul s înfțișeze în instanț proiectul umbrelei care a stat la baza analizei comparative, fiind evident c atunci când expertul a folosit acest cuvânt s-a referit la desenele, descrierile, revendicrile, care au stat la baza emiterii brevetului în cauz, iar nu la o astfel de umbrel materializat fizic.

2.1. Referitor la obiectivul prin care se intenționa lmurirea împrejurrilor de fapt privitoare la existența noutții, apelantul pârât a mai susținut c trebuia gsit o singur anterioritate care s fie comparat cu întreaga invenție care face obiectul brevetului în cauz, conform Regulii 32A pct. 2, iar nu compararea fiecrei revendicri cu câte o anterioritate diferit, metod apreciat ca fiind în sistem mozaic.

Pentru a determina dac este temeinic sau nu aceast susținere trebuie stabilit în primul rând dac în speț avem de a face cu o singur invenție sau cu un grup de invenții, în funcție de aceasta urmând a se determina textul de lege aplicabil modului de analiz a condiției noutții, având în vedere c potrivit Regulii 32 alin. (3) într-un grup de invenții care respect unitatea invenției, materialele din stadiul tehnicii vor fi luate în considerare individual, pentru fiecare invenție.

În cazul unui grup de invenții ar fi trebuit analizat dac invenția este unitar sau nu, dar nu considerm relevant s insistm asupra acestui aspect, întrucât potrivit Regulii 31 alin.10 lipsa de unitate a invenției brevetate nu poate constitui motiv de nulitate, putând produce efecte doar în faza de cercetare a cererii de acordare a brevetului.

Chiar din descrierea invenției, fcut de ctre pârât la data depunerii cererii de brevet de invenție, rezult c invenția care face obiectul acesteia își propune s rezolve mai multe probleme tehnice, (s permit folosirea mai bun a spațiului protejat, s permit colectarea și dirijarea scurgerii apei de pe acopermânt, s micșoreze rezistența aerodinamic a acopermântului), iar nu una singur, astfel c în speț avem de a face cu un grup de invenții.

Faptul c în speț pârâtul susține c prima revendicare este independent, iar celelalte sunt dependente nu contrazice ideea existenței mai multor invenții, având în vedere c, așa cum se susține și în doctrin (a se vedea de ex. Dreptul brevetului, Al., GH. lex, B,2005, p. 374) "testul de unitate al unui grup de invenții care rezolv probleme diferite este dac poate fi formulat în mod fictiv o revendicare principal în raport de care invențiile din grup s fie revendicate prin revendicri dependente și a crei problem unitar rezolvat s circumscrie problemele ridicate de fiecare invenție".

Ca atare, având de a face cu un grup de invenții, pentru aprecierea noutții se aplic Regula 32 alin. (3), astfel c în mod corect materialele din stadiul tehnicii au fost luate în considerare individual, pentru fiecare invenție cuprins în revendicri.

Aceasta nu este echivalent cu luarea în considerare a materialelor din stadiul tehnicii în sistem mozaic, când pentru aprecierea noutții fiecrei revendicri s-ar avea în vedere mai multe anterioritți combinate în același timp.

Pe de alt parte, chiar reclamantul în întâmpinarea formulat în fața instanței (467 vol. II) susține c în practic, pentru un brevet de invenție care conține mai multe revendicri noutatea se analizeaz numai pentru revendicarea principal, astfel c admite ideea raportrii la o revendicare. În acest caz, chiar dac s-ar aprecia noutatea numai în funcție de revendicarea principal (1), având în vedere c aceasta nu este nou, acest viciu se rsfrânge și asupra revendicrilor dependente.

În ceea ce privește îndeplinirea condiției noutții expertul, comparând caracteristicile tehnice ale revendicrilor cu cea mai apropiat anterioritate a ajuns la concluzia c revendicrile 1,3,4 nu îndeplinesc aceast condiție. Astfel, revendicarea 1 fost comparat cu brevetul (SUA) -A1 din 1901, revendicrile 3 și 4 cu brevetul (Franța) nr.- A din 1927.

În ceea ce priveșterevendicarea 1aceasta este prezentat astfel:

"1. umbrel alctuit dintr-un care reprezint structura de rezistenț, compus dintr-o tij(1), de care sunt articulate niște spițe(2), legate printr-un braț(3), prin intermediul unor articulații de un manșon (4) care alunec și se poate fixa în poziția dorit pe tija (1) și un acopermânt (5) a crui form general depinde de numrul și lungimea spițelor și care are rolul de a proteja spațiul de dedesubt,caracterizat prin aceea cspițele(2) în numr mai mare de 3 pot avea lungimi diferite și/sau pot fi dispuse în jurul tijei (1) astfel încât unghiurile dintre ele s fie diferite, determinând pentru acopermântul (5) o form de poligon cu mai mult de trei laturi care poate fi oarecare, cu laturile conținute în plane care pot fi neperpendiculare pe tij, iar tija poate fi plasat atât de excentric cât se dorește faț de centrul de greutate al proiecției orizontale a acopermântului."

Potrivit regulii 15 alin.2 lit.b coroborat cu alin.3 lit.b) elementele noi sunt prezentate în partea caracteristica a revendicrilor, precedat de expresia "caracterizat(a) prin aceea ca".

Revendicarea 1 fost comparat cu brevetul (SUA) -A1 din 1901, incluzând și desenul aferent acesteia, referitor la care s-a constatat c spițele sunt de lungimi diferite, unghiurile dintre spițe sunt diferite, forma acopermântului este poligonal, laturile conținute în plane sunt perpendiculare pe tij, (dar pot fi neperpendiculare, majoritatea umbrelelor având laturile conținute în plane neperpendiculare), tija este plasat excentric, astfel c raportat la cunoștințele aflate în stadiul tehnicii revendicarea 1 nu estre nou.

Apelantul susține c revendicarea 1 este diferit de anterioritatea aleas prin aceea c în cazul invenției sale fiecare spiț poate fi de lungime diferit, tija poate fi plasat chiar și pe a umbrelei, etc.

Acest argument nu poate fi reținut având în vedere c, așa cum se susține și în doctrin (se vedea de ex. Yolanda, Legea brevetelor de invenție, comentariu, B, 1993,p. 62, autor la care face de altfel trimitere și apelantul în nenumrate rânduri" ".propunerile care se reduc la modificarea formei unei construcții fr ca aceast modificare s produc un efect tehnic nou nu pot fi brevetate. Tot astfel, nu este brevetabil modificarea numrului, dimensiunilor ori așezrii diferitelor piese ale unor dispozitive cunoscute sau înlocuirea lor cu alte piese cunoscute, dac aceast modificare nu produce un efect tehnic nou".

Ca atare pentru determinarea noutții trebuie stabilit efectul tehnic nou obținut prin utilizarea materialelor aflate în stadiul tehnicii.

Mai este de menționat c potrivit Regulii 32 alin.(5) sunt considerate materiale pertinente acele materiale din stadiul tehnicii al cror conținut acoperparțialsau total întinderea protecției cerute de solicitant prin revendicri.

În ceea ce priveșterevendicarea 3aceasta este prezentat în brevetul în cauz astfel,umbrel conform revendicrii 1, caracterizat prin aceea cporțiunea de acopermânt aflat între dou spițe alturate este fcut din dou sau mai multe bucți care se suprapun dând naștere unor fante care au latura inferioar egal ca lungime cu distanța dintre punctele de prindere pe spițe, în timp ce latura exterioar a fantei are lungimea mai mare decât distanța dintre punctele de prindere de cele dou spițe alturate, iar revendicarea 4, umbrel conform revendicrii 1,caracterizat prin aceea cîn tivurile marginilor streașinei și ale fantelor este inserat un șnur cu rezistenț mare la întindere, care face trimitere atât la revendicarea 1, cât și la revendicrile 2 și 3.

Revendicrile 3 și 4 au fost comparate de ctre experți cu brevetul (Franța) nr.- A din 1927, revendicri cu privire la care s-a constatat c porțiunea de acopermânt dintre dou spițe alturate este fcut din dou bucți care se suprapun dând naștere unor fante care au latura interioar egal ca lungime cu distanța dintre punctele de prindere de pe spițe, în timp ce latura exterioar a fantei are lungimea mai mare decât distanța dintre punctele de prindere de cele dou spițe alturate.

Dup cum se poate observa lesne modul de prindere al acestor fante este identic cu cel descris de ctre reclamant, singura diferenț fiind întritura care poate fi constituit dintr-un șnur, dar prin revendicarea 4 se menționeaz și inserarea unui șnur cu rezistenț mare la întindere la a fantelor, care nu este diferit de "firul elastic sau orice alt pies echivalent" menționat în brevetul nr.- din 1962, Franța.

Apelantul susține c specific revendicrii 3 este faptul c porțiunea de acopermânt dintre dou spițe alturate este fcut din dou bucți care se suprapun, și c înainte de a se gândi el la aceast soluție porțiunea de acopermânt dintre dou spițe alturate era fcut doar dintr-o singur bucat. Or, dup cum rezult din brevetul avut în vedere de ctre expert, aceast soluție a existat în stadiul tehnicii înc din 1927, când în încercarea de a rezolva neajunsurile date de simpla suprapunere a acestor bucți de acopermânt, care nu permiteau deplasarea unui volum suficient de aer, s-a propus inserarea diferitelor materiale în marginile fantelor.

Referitor la faptul c acopermântul ar putea fi fcut din mai multe bucți decât dou, ar fi fost mai apropiat brevetul nr.- din 1969, SUA, umbrel rezistent la vânt, 289-300, vol.I, 301-304 vol.II, în descrierea creia raportat la nivelul tehnicii actuale, de altfel, se precizeaz c și înainte de acesta s-a încercat rezolvarea problemei rezistenței la vânt a umbrelelor prin asigurarea unor fante în materialul de acoperire dar acestea nu au putut deplasa un volum suficient de mare de aer. De aceea s-a pus problema gsirii unei soluții pentru adaptarea orificiilor/fantelor pentru a permite deplasarea unui volum suficient de aer pentru deplasarea presiunii de jos în timpul protejrii de ploaie. În aceast invenție s-a propus fixarea fantelor cu un cadru de, lemn, bambus, spre deosebire de cea anterioar care propunea o întrire a marginii fantelor cu materiale elastice.

În ceea ce privește critica prin care se susține c trebuiau comparate revendicrile din brevetele prezentate drept anterioritți, iar nu desenele din aceste brevete, cu revendicrile sale este de reținut art.8 alin.2 din Legea nr.64/1991 care definește stadiul tehnicii drept "toate cunoștințelecare au devenit accesibile publicului printr-o descriere scris sau oral, prin folosire ori prin orice alt mijloc, pân la data depozitului cererii de brevet de invenție sau a prioritții recunoscute". Oricum afirmația apelantului pârât este inexact, deoarece expertul s-a raportat și la conținutul brevetelor, nu numai la desenele acestora.

Conform alin.1 al aceluiași articol "o invenție este nou dac nu este cuprins în stadiul tehnicii", ca atare noutatea unei invenții se raporteaz lacunoștințdevenite accesibile publicului, iar nu doar la conținutul strict al unor brevete anterioare. În conținutul acestei noțiuni intr și desenele sau pliantele publicitare ale unor produse, mai ales dac, așa cum este cazul brevetului în speț, revendicrile reprezint mai degrab descrierea unor desene, iar nu prezentarea unei soluții tehnice elaborate.

Conform doctrinei, (a se vedea de ex. Yolanda, Legea brevetelor de invenție, comentariu, B, 1993, p. 61-62, autor la care face de altfel trimitere și apelantul în nenumrate rânduri) "a stabili stadiul tehnicii mondiale înseamn a stabili c aplicarea regulilor, metodelor, procedeelor, construcțiilor care îndeplinesc o anumit funcție va produce un anumit efect tehnic, dinainte cunoscut, sau c pentru obținerea unui anumit efect tehnic trebuie utilizate anumite construcții sau procese tehnologice. Orice regul, procedeu, construcție ce produce un efect tehnic ce poate fi dinainte prevzut trebuie considerate cunoscute tehnicii mondiale.

Dac îns, prin utilizarea elementelor menționate, fie și cunoscute se obține un efect tehnic nou, care nu putea fi prevzut dinainte, înseamn c în aplicația propus, construcția sau procedeul îndeplinesc o funcție nou, c sunt noi pentru tehnica mondial.

Stadiul tehnicii se stabilește pe baza a tot ce a fost anterior dat publicitții sub orice form. la orice dat și în orice loc, de orice persoan".

2.2. Deși este suficient neîndeplinirea unei singure condiții cumulative a art. 7 din Legea nr.64/1991, pentru a fi anulat brevetul de invenție, lipsa noutții revendicrii principale atrgând aceeași concluzie și pentru revendicrile independente, pentru cazul în care s-ar presupune c în cauz este îndeplinit condiția noutții, vom analiza în continuare și motivele de apel privind aprecierea lipsei activitții inventive pe care le considerm neîntemeiate pentru urmtoarele considerente.

Referitor la al doilea obiectiv prin care s-a cerut ca expertul s stabileasc pentru fiecare revendicare îndeplinirea condiției activitții inventive este neîntemeiat susținerea apelantului în sensul c "Regula 32B prevede îndeplinirea activitții inventive de ctre ansamblul revendicrilor, și nu de fiecare în parte, activitatea inventiva fiind o caracteristic a invenției luate în ansamblu", având în vedere c potrivit regulii 32 lit.B alin.2 "la aprecierea activitții inventive se stabilește stadiul tehnicii din care se formeazun mozaic de soluții tehnicece se compar,în totalitatea lui, cu revendicrile". Astfel din interpretarea gramatical a acestui text de lege, rezult cmozaiculde soluții tehnice, în totalitatealuise compar cu revendicrile, iar nu cum susține apelantul c mozaicul de soluții tehnice s-ar compara cu totalitatea revendicrilor. "Lui" se acord în gen și numr cu mozaicul, iar nu cu revendicrile.

În ceea ce privește dac pentru stabilirea activitții inventivemozaiculde soluții tehnice trebuie comparat cu fiecare revendicare sau, așa cum susține apelantul cu invenția în ansamblu, este de reținut c același text de lege menționat anterior stabilește expres c mozaicul de soluții tehnice se compar cu revendicrile, deci cu fiecare dintre ele, iar nu cu invenția în ansamblu.

Este firesc s fie așa atâta timp cât potrivit art.18 alin.2 din Legea nr.64/1991 revendicrile definesc obiectul protecției solicitate, de asemenea potrivit art.33 alin.3 din Lege întinderea protecției conferite prin brevet este determinat de conținutul revendicrilor, iar, potrivit regulii 2 Regulamentului de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenție, prin revendicri se înțelege prezentarea obiectului protecției solicitate și a elementelor de noutate ale invenției. Astfel, protecția conferit prin brevet vizeaz doar acele soluții noi și cu privire la care se stabilește c exist activitate inventiv din partea solicitantului de eliberare a brevetului.

Chiar apelantul susține în cuprinsul apelului c așa cum se știe "cele mai multe invenții nu sunt noutți absolute ci combinații de soluții cunoscute care produc un efect tehnic nou" și se întreab "cate invenții nu conțin, arcul, motorul și alte soluții cunoscute de mult în stadiul tehnicii". În aceste condiții apare întrebarea justificat, ce s-ar întâmpla dac revendicrile unor astfel de invenții ar cuprinde ", arcul, motorul". Nu ar fi legitim ca aceast persoan s pretind drepturi exclusive asupra unor astfel de soluții pe care nu le-a inventat el, ci existau deja în stadiul tehnicii.

În ceea ce privește îndeplinirea în concret a condițiilor activitții inventive de ctre revendicrile brevetului în cauz, Curtea reține urmtoarele, pornind de la conținutul revendicrilor așa cum este prezentat acesta în brevet.

În ceea ce priveșterevendicarea 1ceea ce pretinde pârâtul c ar fi inventat este urmtorul produs. umbrelei în numr mai mare de 3, pot avea lungimi diferite și/sau pot fi dispuse în jurul tijei (1) astfel încât unghiurile dintre ele s fie diferite, determinând pentru acopermântul (5) o form de poligon cu mai mult de trei laturi care poate fi oarecare, cu laturile conținute în plane care pot fi neperpendiculare pe tij, iar tija poate fi plasat atât de excentric cât se dorește faț de centrul de greutate al proiecției orizontale a acopermântului.

Trecând c peste faptul c aceast prezentare a revendicrii este departe de a îndeplini condițiile art.18 privitor la claritate, concizie, corectitudine din punct de vedere științific și tehnic, atât timp cât sunt întrebuințați termeni cu valoare de posibilitate, iar nu de certitudine, "pot fi " într-un fel sau altul, care implic o incertitudine asupra obiectului protecției, instanța urmeaz s analizeze din acest motiv obiectul protecției în sensul cel mai larg posibil, conform celor revendicate de ctre pârât.

Din descrierea invenției rezult c problema tehnic rezolvat prin aceast revendicare este s permit folosirea mai bun a spațiului protejat. Nu se poate reține susținerea apelantului în sensul c el ar fi inventat-o, având în vedere c aceasta exist înc de la inventarea umbrelei în forma inițial, propunându-se in timp chiar mai multe soluții, așa cum rezult din anterioritțile prezentate de ctre reclamant. Astfel c urmeaz s se treac la analizarea concret a îndeplinirii condițiilor activitții inventive.

Invenția propus de ctre pârât const într-o combinație de mijloace cunoscute, urmând ca în continuare s se fac trimitere la materialele din stadiul tehnicii anexate la dosar din care trebuie format un mozaic de soluții pentru a se determina dac s-a depus un efort creativ pentru realizarea acesteia. Astfel, cel puțin 4 spițe, de lungimi diferite, (brevet de invenție Franța, - din 1926, filele 234-237, vol I, umbrel de form oval; - din 1937, umbrel de ploaie adaptat, filele 238-240, brevet SUA - din 1974,.241-252, vol I, în care spițele nu sunt egale), spițe dispuse în jurul tijei sau într-o parte a tijei, form de poligon oarecare, laturi în plane care pot fi perpendiculare pe tij (brevetul SUA nr.690,342 din 1901, aprtoarea de vânt pentru biciclete, filele 329-333, vol II, dosar jud.) sau neperpendiculare,(laturi în plane neperpendiculare, au marea majoritate a umbrelelor care se gsesc în comerț, iar dovada reprezentând-o majoritatea anterioritților prezentate, nefiind necesar s se trimit expres la un anumit brevet); tija poate fi plasat atât de excentric cât se dorește, adic, și la o exterioar a umbrelei, conform susținerilor apelantului, (umbrela de ploaie cu montur descentrat, brevet Franța nr.- din 1946, filele 334-338 dosar jud. umbrela descentrat, brevet SUA nr.- din 1960, filele 339-343, același volum al dosarului, )

Într-adevr, nu rezult c ar fi fost brevetat o umbrel cuunica tijpe a exterioar a umbrelei, dar nu este suficient s propui o idee, de altfel evident din stadiul tehnicii, în care se regsesc umbrelele "oricât se dorește" de descentrate, fr s identifici și modalitatea de rezolvare a neajunsurilor, constând în acest caz în contraponderea care va menține umbrela funcțional. (regula 32.alin.3 lit a). Dup cum se poate observa din prezentarea brevetelor menționate anterior acei inventatori erau preocupați în special de modul cum trebuie realizate balenele pentru a susține o astfel de form de umbrel.

Astfel, nu considerm c s-a depus un efort creativ pentru acest produs prezentat în revendicarea 1, astfel c acest obiect nu are la baz o activitate inventiv. Sunt aplicabile în acest caz prevederile Regulii 32 alin.4 lit.g), potrivit crora rezolvarea problemei se face prin folosirea în comun a doua sau mai multe soluții cunoscute, iar efectul tehnic previzibil rezult din simpla însumare a efectelor fiecrei soluții (juxtapunerea soluțiilor cunoscute); și ale lit.i) (rezolvarea problemei se refer la alegerea unui material corespunztor cunoscut și/sau la executarea unor modificri constructive dup reguli în sine cunoscute).

Așa cum se susține și în doctrin (a se vedea de ex., Legea brevetelor de invenție, comentariu, B, 1993, p. 57) "ția nou de mijloace cunoscute const în asocierea de mijloace care nu au fost anterior reunite anterior în același mod și a cror reunire produce un rezultat de ansamblu diferit de efectul fiecrui mijloc în parteDac îns mijloacele combinate nu acționeaz pentru obținerea unui rezultat comun, ci joac fiecare un rol propriu, ne aflm în fața unei juxtapuneri nebrevetabile. Ex. creionul prevzut cu o gum."

În speț, aceast combinația nou de mijloace cunoscute nu produce un rezultat de ansamblu diferit de efectul fiecrui mijloc în parte

Acestea sunt motivele pentru care nu poate fi reținut concluzia expertului din cadrul capitolului III al suplimentului la raportul de expertiz, în sensul c aceast revendicare ar îndeplini condiția activitții inventive, care pe de alt parte pare a fi o mențiune eronat transcris din raportul de expertiz inițial, când experta nu a format un mozaic de soluții tehnice din stadiul tehnicii pe care s-l compare, în totalitatea lui, cu revendicrile.

În sprijinul acestei interpretri se afl tabelele comparative care fac parte din suplimentul la raport unde, la fila 328, vol.III, este menționat opinia în sensul c revendicarea 1 reprezint o combinare de soluții cunoscute în stadiul tehnicii care nu duce la apariția unui efect tehnic nou rmânând la stadiul unei juxtapuneri nebrevetabile, caz în care nu exist activitate inventiv, fr a exista vreo mențiune în sensul c expertul numit de instanț nu ar fi de aceeași prere.

De altfel, atât timp cât expertul a ajuns la concluzia c aceast revendicare nu îndeplinește condiția noutții, care se apreciaz în raport cu o anterioritate, în mod logic nu mai putea s îndeplineasc condiția activitții inventive, pentru aprecierea creia se formeaz un mozaic de soluții tehnice ce se compar în totalitatea lui cu revendicrile, conform regulii 32 B alin.2, urmând a se stabili dac o persoan de specialitate în domeniu, având la îndemân toate aceste soluții din stadiul tehnicii poate ajunge la soluția care face obiectul cererii de brevet, fr s depun un efort creativ.

Pe de alt parte, cât privește forța probant a expertizei, instanța nu este ținut de concluziile expertului, ele constituind numai elemente de convingere, lsate la aprecierea judectorului, care trebuie s-i motiveze soluția.

Este atribuția instanței s stabileasc dac sunt îndeplinite condițiile art.10 și Regulii B privind activitatea inventiv, pe baza interpretrii coroborate a probelor administrate, Curtea urmând a reține din raportul de expertiz identificarea caracteristicilor tehnice ale invențiilor în cauz.

Acestea sunt considerentele pentru care apreciem c nu sunt îndeplinite condițiile activitții inventive pentru revendicarea principal (independent) 1.

În ceea ce privește revendicarea 2, aceasta este prezentat în brevetul în cauz astfel,umbrel conform revendicrii 1,caracterizat prin aceea cacopermântul (5) este prevzut de jur împrejur cu o streașin(7) realizat din material impermeabil, menținut într-o poziție deprtat de acopermântul (5) astfel încât s asigure o secțiune triunghiular (b) suficient pentru trecerea apei, prin intermediul unor distanțiere (9) fixate la un capt de a streașinei și la cellalt capt de o sau o tij de întrire în așa fel încât s nu împiedice plierea acopermântului, streașin care la partea cea mai de jos, situat de regul la captul spiței celei mai lungi, este prevzut cu un orificiu de evacuare (8) cu contur întrit, capsat sau turnat într-o gaur din streașin, prin care apa colectat de strașin este deversat în exterior.

Cu privire la aceast revendicare, dependent de revendicarea 1, așa cum rezult din chiar începutul prezentrii ei, problema tehnic rezolvat, const în permiterea colectrii și dirijarea scurgerii apei de pe acopermânt. Nici în acest caz problema tehnic nu este nou punându-se aceast problem cu mult timp înainte de depunerea cererii de brevet în cauz.

În raportul de expertiz se reține referitor la aceasta c nu este îndeplinit condiția activitții inventive. Într-adevr, apreciem c în acest caz sunt aplicabile dispozițiile Regulii 32 alin.4 lit.i) rezolvarea problemei referindu-se la alegerea unui material corespunztor cunoscut și/sau la executarea unor modificri constructive dup reguli în sine cunoscute.

De altfel, chiar dac s-ar aprecia c s-ar aprecia c ar fi îndeplinit condiția activitții inventive în acest caz, considerm c nu ar putea fi anulat în parte brevetul, din cauza faptului c aceasta este prezentat în brevet ca o revendicare dependent de revendicarea 1, conform Regulii 15 alin.(7) referindu-se la revendicarea independent (principal) și dezvoltând sau explicitând elemente tehnice, deja enunțate în revendicarea independenta sau varianta de realizare a obiectului invenției.

Chiar pârâtul când analizeaz comparativ brevetul su cu anterioritțile reținute de ctre expert (filele 422-424) apreciaz c revendicarea 1 este independent, iar celelalte revendicri ar fi dependente.

La fel este și revendicarea 4 (umbrel conform revendicrii 1,caracterizat prin aceea cîn tivurile marginilor streașinei și ale fantelor este inserat un șnur cu rezistenț mare la întindere), care face trimitere atât la revendicarea 1, dar și la revendicrile 2 și 3. Și aceasta de altfel este cuprins în stadiul tehnicii, fiind aplicabile dispozițiile Regulii 32 alin.4 lit.c) (rezolv problema numai printr-o simpla înlocuire de materiale cu caracteristici cunoscute care conduc la efecte previzibile) și f) (rezolvarea problemei se face prin mijloace echivalente existente în stadiul tehnicii și conduce la obținerea acelorași efecte), pentru considerentele menționate la analizarea condiției noutții.

Aceeași problem a dependenței se pune și cu privire la revendicarea 5 (umbrel conform revendicrii 1,caracterizat prin aceea care un ergonomic (17) dintr-un material semirigid, de preferinț spum poliuretanic cu densitate mare, având axa plasat înclinat faț de axa tijei (1) astfel construit încât s ocupe ca form și volum spațiul delimitat de podul palmei și de degetele mâinii în poziție semiînchis și care are o protuberanț (c) care are poziția, forma rotunjit și dimensiunile spațiului delimitat de degetele arttor și mijlociu deprtate la 4mm între ele) și la revendicarea 6 ( umbrel conform revendicrii 1,caracterizat prin aceea c,într-o variant de realizare, are un suport (11) care poate fi fixat sub o de vehicul și care este alctuit dintr-o (12), realizat din profile sudate, de care este prins, într-o parte, un manșon (14) în care intr tija (1) a umbrelei care este fixat cu un șurub fluture (15), (12) având forma unui dreptunghi și al unui triunghi alipit de o latur mic a dreptunghiului, laturile mari ale dreptunghiului fiind suficient de lungi, încât s permit fixarea tlpii sub o de vehicul, iar laturile mici ale dreptunghiului fiind de lungime mai mic decât de contact a roții respective cu solul).

Problema tehnic propus a fi rezolvat prin aceast invenție este micșorarea rezistenței acopermântului la vânt. Nici în acest caz nu se poate reține susținerea apelantului în sensul c el ar fi inventat aceast problem, adic s-ar fi gândit primul la ea, având în vedere c aceasta exist și ea înc de la inventarea umbrelei în forma inițial, propunându-se in timp chiar mai multe soluții, așa cum rezult din anterioritțile prezentate de ctre reclamant. Astfel c și în acest caz urmeaz s se treac la analizarea concret a îndeplinirii condițiilor activitții inventive și cu privire la aceast revendicare.

Obiectul protecției revendicate, este dat de faptul c porțiunea de acopermânt aflat între dou spițe alturate este fcut din dou sau mai multe bucți care se suprapun dând naștere unor fante care au latura inferioar egal ca lungime cu distanța dintre punctele de prindere pe spițe, în timp ce latura exterioar a fantei are lungimea mai mare decât distanța dintre punctele de prindere de cele dou spițe alturate.

la care ne vom raporta în acest caz sunt reprezentate de brevetul nr.- din 1962, Franța, umbrel de cu bolți pentru circulația aerului 283-288, vol.I, brevet nr.- din 1969, SUA, umbrel rezistent la vânt, 289-300, vol.I, 301-304 vol.II, brevet nr.- din 1989 USA, structur umbrel din fibr de sticl 304-318, brevet SUA nr.- din 1991, umbrel rotativ cu, 319-328, vol.2, care au fost avute în vedere și în raportul de expertiz.

Reclamanta a prezentat mai multe anterioritți care se suprapun acestor caracteristici ale acestei revendicri cea mai apropiat raportat la multitudinea fantelor fiind umbrela rezistent la vânt brevet nr.- din 1969, SUA, revendicarea pârâtului în cauz reprezentând o form simplificat a acestor umbrele rezistente la vânt. Or, potrivit Regulii 32 alin.4 e) o invenție nu implic o activitate inventiva dac rezolv problema printr-o simplificare, fr sa mențin cel puțin performanțele cunoscute din stadiul tehnicii.

Dup cum se poate observa lesne modul de prindere al acestor fante este identic cu cel descris de ctre reclamant, iar prin revendicarea 4 se menționeaz și inserarea unui șnur cu rezistenț mare la întindere la a fantelor, care nu este diferit de "firul elastic sau orice alt pies echivalent" menționat în brevetul nr.- din 1962, Franța. Or, potrivit Regulii 32 alin.4 lit.f), o invenție nu implic o activitate inventiva dac rezolvarea problemei se face prin mijloace echivalente existente în stadiul tehnicii și conduce la obținerea acelorași efecte.

Singurul material anexat acțiunii pe care nu îl considerm a reprezenta o anterioritate faț de invenția în cauz este brevetul SUA nr. - din 1960,.277-282, vol.I, usctorul pentru jupoane și fuste, a crui surs de inspirație a reprezentat-o într-adevr structura (scheletul) unei umbrele, dar despre care nu se poate aprecia c este distructiv de activitate inventiv pentru revendicarea 3 care reprezint o umbrel rezistent la vânt, ținând cont c invenția în cauz nu se refer la structura umbrelei, ci la acopermântul acesteia.

Totuși raportat la numrul de anterioritți indicate de ctre reclamant, menționate anterior, aceast necorespundere nu poate afecta rezultatul determinrii activitții inventive în acest caz.

Faptul c numai anumite revendicri nu îndeplinesc condiția activitții inventive nu poate duce la concluzia anulrii parțiale a brevetului atât timp cât pentru celelalte s-a constatat c nu îndeplinesc condiția noutții, iar condițiile de brevetabilitate prevzute de art.7 din Lege sunt cumulative.

Apelantul pârât susține c specialistul în umbrele nu ar putea realiza invenția în cauz întrucât nu s-ar gândi s îmbine totalitatea soluțiilor revendicate, întrucât nu ar cunoaște rezultatul final și astfel succesiunea operațiilor. Or, aceast problem, dac ar fi real s-ar pune în cazul tuturor combinațiilor de mijloace cunoscute, astfel c nu s-ar mai justifica noțiunea de "juxtapunere nebrevetabil" reglementat de Regula 32 B alin.4 lit. direct legat de activitatea inventiv este depunerea unui efort creativ, iar simpla reunire într-un singur produs a mai multor metode cunoscute care îndeplinesc diferite funcții nu necesit un astfel de efort.

În consecinț în mod corect s-a reținut de ctre prima instanț c brevetul în cauz nu îndeplinește condițiile prevzute de art.7 din Legea nr.64/1991, astfel c s-a impus anularea acestuia în baza art.55 din Legea nr.64/1991.

Sunt nefondate și motivele ce țin de soluționarea cererii reconvenționale pentru urmtoarele considerente.

În ceea ce privește motivul de apel prin care se susține c în mod greșit a fost calificat drept cerere de reexaminare a taxei de timbru cererea sa de revenire asupra dispoziției de plat taxei de timbru (fila 636 vol 2) pentru captul cererii reconvenționale de obligare a reclamantei la plata de daune pentru pretinsele jigniri aduse la adresa sa prin cererea de chemare în judecat privitoare la activitatea sa de creație intelectual, Curtea l-a apreciat nefondat, având în vedere c exist dispoziții speciale care reglementeaz modul de determinare a cuantumului taxelor judiciare de timbru și de contestare a acesteia.

Astfel, potrivit art.18 alin.1 din Legea nr.146/1997 determinarea cuantumului taxelor judiciare de timbru se face de ctre instanța de judecat, iar conform alin.2 împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru se poate face cerere de reexaminare, la aceeași instanț, în termen de 3 zile de la data la care s-a stabilit taxa sau de la data comunicrii sumei datorate.

De asemenea, în temeiul art.84 proc.civ. instanța trebuie s califice o cerere greșit intitulat, ceea ce s-a și întâmplat în speț, cererea de reexaminare fiind corect trimis spre soluționare altui complet, conform art.18 alin.3 din Legea nr.146/1997, potrivit cruia ererea se soluționeaz în camera de consiliu de un alt complet, fr citarea prților,prin încheiere irevocabil.

Dat fiind faptul c aceast contestație la modul de determinare a taxei de timbru se soluționeaz potrivit legii prin încheiere irevocabil, apreciem c este inadmisibil invocarea în apelul declarat împotriva hotrârii pe fondul cauzei a acestor aspecte. Aceeași este situația și în cazul în care nu s-ar fi formulat cerere de reexaminare atât timp cât legea prevede o cale special prealabil, pentru contestarea modului de determinare a taxelor de timbru.

Chiar dac s-ar considera c aceste critici pot fi reiterate în apel soluția ar fi tot de respingere a lor, având în vedere c prima instanț a reținut corect prin încheierea din 12.02.2009 c daunele morale nu sunt solicitate pentru atingeri aduse drepturilor nepatrimoniale de autor ce pot forma obiectul recunoașterii potrivit Legii nr.64/1991 pentru care dispozițiile art.5 din Legea nr.146/1997 instituie o tax fix, ci pentru prejudiciul pe care pârâtul reclamant îl invoc a fi suferit urmare a afirmațiilor fcute prin cererea de chemare în judecat, care pot viza dreptul su la imagine, demnitate, onoare, dar care nu intr în sfera de protecție a Legii nr.64/1991.

Potrivit art.5 alin. 1din Legea nr.146/1997 privește cererile formulate în domeniul drepturilor de autor și de inventator, artându-se c se taxeaz cu suma de 39 lei, potrivit literei b), ererile pentru recunoașterea calitții de inventator, de titular de brevet, a drepturilor nscute din brevetul de invenție, din contractele de cesiune și licenț, inclusiv drepturile patrimoniale ale inventatorului, daunele pentru eventualele afirmații percepute ca niște jigniri, prin care se contest chiar și calitatea de inventator (dreptul exclusiv de exploatare pe întreaga durat de protecție a brevetului, art.33 din Legea nr.64/1991), nu pot fi calificate drept cereri formulate în domeniul drepturilor de inventator, ci pentru înclcarea unui alt drept și anume cel la demnitate, onoare, imagine, cereri cu privire la care Legea nr.146/1997, în forma în vigoare la data formulrii acestei cereri în fața primei instanțe, nu prevedea nici vreo scutire de plata taxei de timbru. Ca atare în mod corect s-a apreciat de ctre prima instanț c se aplic dispozițiile art.2 alin.1 din Legea nr.146/1997.

Dac i se prea prea mare taxa de timbru, raportat la veniturile sale, pârâtul reclamant putea recurge la dispozițiile art. 74 și urm. proc.civ. în vigoare la momentul când s-a pus problema timbrrii la valoare a acestui capt de cerere, sau ale OUG nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civil, în vigoare la termenul acordat pentru a se face dovada achitrii taxei de timbru, ceea ce nu s-a întâmplat în cauz.

Având în vedere c prima instanț nu a analizat fondul acestei cereri pe care a anulat-o ca netimbrat, instanța de apel chiar dac ar constata întemeiate aceste motive nu ar putea analiza temeinicia acesteia, ci cel mult ar putea trimite, conform art.297 alin.1 proc.civ. spre rejudecare acest capt de cerere primei instanțe, astfel c este inutil s se analizeze temeinicia pe fond a acestei cereri.

Referitor la cererea de sechestru asigurtor, în mod temeinic a apreciat prima instanț c nu sunt îndeplinite condițiile art. 591C.proc.civ. având în vedere c creditorul nu are titlu executoriu, creanța nu este constatat prin act scris, ca atare pârâtul trebuia s fac dovada, conform alin.3 al acestui articol a faptului c debitorul a micșorat prin fapta sa asigurrile date creditorului sau nu a dat asigurrile promise ori c este pericol ca debitorul s se sustrag de la urmrire sau s-și ascund ori s-și risipeasc averea, ceea ce nu s-a întâmplat în speț. Nu s-a dovedit nici existența unui risc de înclcare a drepturilor decurgând dintr-un brevet și faptul c aceast înclcare risc s cauzeze un prejudiciu ireparabil ori c exist un risc de distrugere a elementelor de prob, conform art.63 alin.1 lit a din Legea nr.64/1991.

În ceea ce privește neanalizarea capetelor cererii reconvenționale referitoare la contrafacerea revendicrii 3 brevetului în cauz, este de reținut c a fost alegerea pârâtului s formuleze aceste pretenții în cadrul acestui dosar. Dac le formula separat, cererea putea fi soluționat sau suspendat pân la judecarea acțiunii principale de faț, în funcție de cum acea instanț aprecia c sunt îndeplinite condițiile art.244 alin.1 pct.1, sau nu.

țele de judecat, când pronunț o hotrâre trebuie s porneasc de la premisa c aceasta va rmâne irevocabil. De altfel, în caz contrar, hotrârea ar putea fi criticabil pe considerentul c ar conține dispoziții potrivnice.

Or, atât timp cât a constatat nul brevetul de invenție, pe care pârâtul își întemeia cererea reconvențional, nu mai putea s considere c acesta este valabil și s analizeze în continuare dac sunt îndeplinite celelalte condiții, adic dac reclamanta folosește în scop publicitar produse ce contrafac revendicarea 3 invenției al crei autor era pârâtul. De altfel, chiar și apelantul susține la pct. 4 al motivelor de apel c doar "în caz contrar", adic în cazul constatrii netemeiniciei acțiunii, "instanța trebuia s dea eficienț cererii reconvenționale".

Acestea sunt și motivele pentru care Curtea consider inutil analizarea temeiniciei pretențiilor din cererea reconvențional, raportat la faptul c a fost constatat legal și temeinic hotrârea primei instanțe de fond de anulare a brevetului de invenție.

În consecinț, în temeiul art.296 raportat la art.295 proc.civ. constatând legal și temeinic sentința atacat, Curtea va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelantul-pârât domiciliat în loc. T, str. - -,. 8,. A,. 40, jud. D, împotriva sentinței civile nr. 343 din 12.03.2009 pronunțat de Tribunalul Bucure ști -Secția a V-a Civil în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata-reclamant- ROMANIA SRLcu sediul în B,-, sector 6, cu sediul ales la și Asociații - str. -. -, nr. 2, II, etaj 2, sector 5, B și intimatul-pârâtOFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MRCIcu sediul în B,-, sector 3, ca nefondat.

Cu recurs în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțat în ședinț public, azi, 19.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECTOR

- - - -

GREFIER

- -

Red. MP

Tehnored. AP/MP

5 ex.

Secția a V-a civil

Jud. fond:

Președinte:Mihaela Paraschiv
Judecători:Mihaela Paraschiv, Silvia Pană

#Judecator Mihaela Paraschiv

Brevete de invenții. Încheierea /2010. Curtea de Apel Bucuresti

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Brevete de invenții. Încheierea /2010. Curtea de Apel Bucuresti