Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1040/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1040/R/2008
Ședința publică din data de 13 mai 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Ștețca
JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Sergiu Diaconescu Laura Dima
- -
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 283 pronunțată de TRIBUNALUL SĂLAJ, la data de 11.02.2008, în dosarul nr-, privind și pe reclamanții -, - ȘI - și pe intimatul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile au fost declarate și motivate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că această cauză a fost luată într-o altă componență a completului de judecată, întrucât prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 13 mai 2008 s-a încuviințat cererea de abținere formulată de către domnii JUDECĂTORI: Lucia Ștețca, Sergiu Diaconescu Laura Dima și, membri ai completului de judecată, motiv pentru care în compunerea completului de judecată intră, conform planificării de permanență, domnii judecători și, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea M nr. 387/2005.
Instanța apreciază că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, astfel încât, întrucât s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursurilor declarat reține:
Prin sentința civilă nr. 283/11.02.2008 a Tribunalului Sălaj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, sens în care s-a respins acțiunea reclamantelor față de acesta.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a admis acțiunea reclamantelor, și împotriva pârâților TRIBUNALUL SĂLAJ, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și au fost obligați pârâții la plata actualizată, în raport de indicele de inflație, a sporului de confidențialitate în procent de 15% din salariul de bază începând cu luna ianuarie 2005 și până la zi și în continuare.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare acestor plăți și de asemenea au fost obligați pârâții să facă mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamantelor.
Pentru a pronunța această sentință, s-au reținut următoarele:
Reclamantele au calitatea de consilieri de probațiune în cadrul Serviciului de Probațiune de pe lângă TRIBUNALUL SĂLAJ, fiindu-le impusă prin lege o obligație profesională imperativă, specială și specifică de confidențialitate care se îndeplinește în cadrul executării raporturilor de muncă.
Prin art. unic din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, privind creșterile salariale ce se acordă personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, s-a prevăzut un spor lunar de 15% din solda lunară, respectiv din salariul de bază.
Acest spor a fost acordat conform art. 15 din nr.OG 6/2007 și altor categorii de funcționari publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației prezidențiale, Consiliului național pentru studierea arhivelor securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Integrării Europene.
S-a apreciat că actele normative enumerate ce prevăd acordarea sporului de confidențialitate exclud fără nici un temei magistrații și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești, care au ca obligație profesională păstrarea confidențialității.
Cu privire la natura juridică a obligației de confidențialitate a reclamantelor s-a reținut că aceasta reprezintă o clauză legală a raportului de muncă al acestora, o clauză obligatorie.
Reclamantele aflându-se într-o situație identică cu personalul din unitățile bugetare sub aspectul prestării unei munci în continuu sau succesiv, cu efectul identic al executării obligației de confidențialitate, rezultă că nu pot fi tratate diferit, în mod discriminatoriu, prin refuzul acordării sporului de confidențialitate.
S-a apreciat că este admisibilă și cererea reclamanților de actualizare a prejudiciului suferit, cu indicele de inflație, pârâții fiind în culpă pentru neacordarea sporurilor și pentru neinițierea unor măsuri care să aibă ca finalitate eliminarea discriminării.
S-a apreciat că, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă, în raport cu obligațiile ce-i revin conform art. 19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice și din dispozițiile HG2008/2005 și HG386/2007, dar și ale nr.HG 22/2002 (aprobată prin Legea 288/2002).
Cât privește calitatea procesuală pasivă a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, s-a reținut lipsa unei asemenea calități - între părți neexistând nici un raport juridic.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor C și Ministerul Justiției, TRIBUNALUL SĂLAJ și Curtea de APEL CLUJ, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, având în vedere competențele în constituirea și executarea bugetului, ce-i revin în temeiul Legii 500/2002.
Astfel, în legătură cu bugetul anual, acesta este în competența Guvernului, respectiv al Parlamentului, Ministerul Economiei și Finanțelor putând să aloce diferite sume numai cu condiția prealabilei aprobări de către instituțiile de mai sus.
Nu se poate reține culpa, deoarece potrivit prevederilor art.34 din Legea 500/2002, Ministerul Justiției avea obligația să depună propuneri pentru proiect de buget și anexele sale, pentru anul bugetar următor, or, asemenea propuneri nu au fost făcute.
Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ și TRIBUNALUL SĂLAJ au solicitat, de asemenea, respingerea acțiunii întrucât nu există vreo discriminare care să îndreptățească pe reclamante în formularea acțiunii, iar pe de altă parte, acestea au solicitat obligarea pârâților la plata sumelor echivalente cu sporul de confidențialitate deși un asemenea drept nu le este prevăzut de legislația în vigoare.
Recursurile vor fi admise pentru următoarele considerente:
În acțiunea lor, reclamantele au invocat faptul că, anumite categorii de personal, salarizate conform Legii nr. 444/2006 pentru aprobarea nr.OG 19/2006, cât și conform art. 15 alin. 1 din nr.OG 6/2007 și art. 20 alin. 3 din Legea 656/2002 au drept la un spor de confidențialitate de până la 15%, în timp ce pentru judecători, care au de asemenea, obligația păstrării secretului profesional, un asemenea spor nu este prevăzut.
În conformitate cu art. 1 alin. 2 lit. i din OG137/2000, principiul egalității între cetățeni, al excluderii privilegiilor și discriminării sunt garantate și cu privire la dreptul la muncă, la un salariu egal pentru muncă egală etc. exercitarea drepturilor enunțate fiind asigurată pentru persoane aflate în situații comparabile.
Așa cum se susține și în acțiune, legislația națională a prevăzut pentruanumitecategorii de salariați bugetari dreptul de a primi un spor de 15% pentru confidențialitate, în situația în care, operează cu secrete de o anumită importanță, stabilite ca atare de actele normative respective.
se poate observa că, în conformitate cu OG19/2006 se stabilește dreptul la sporul de confidențialitate acelor persoane care operează cu informații clasificate, definite ca atare prin Legea 182/2002 și în funcție de certificatul/avizul de securitate deținut. Acest drept se poate acorda pentru 5% din numărul total de posturi prevăzute în statutul
În aceeași măsură, OG6/2007, prin art.15 stabileștedoar în principiuun drept la sporul de confidențialitate în cuantumde până la 15%,categoriile de funcționari publici, cuantumurile sporului de confidențialitate și condițiile de acordare urmând a fi stabilite prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite, în considerarea atribuțiilor personalului cu privire la confidențialitatea secretelor de serviciu de care acesta ia cunoștință.
Așadar, legiuitorul a prevăzut posibilitatea adăugării sporului de confidențialitate la salariul personalului bugetar, în măsura în care angajatul,prin natura activității sale ia cunoștință de secrete de o anumită importanță, a căror protejare specială se impune, sporul de confidențialitate nefiind un drept general prevăzut tuturor persoanelor angajate în sectorul bugetar.
Reclamanții fac parte din personalul auxiliar al instanțelor, salarizarea acestora fiind reglementată prin acte normative speciale care stabilesc valoarea de referință, coeficientul de ierarhizare și anumite sporuri,între care nu se regăsește și sporul de confidențialitate.
Faptul că legiuitorul nu a prevăzut acest drept în favoarea persoanelor ce lucrează în organele sistemului judiciarnu reprezintă prin el însuși o discriminare,așa cum a stabilit și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, argumentație reținută în Hotărârea nr. 318/8 oct. 2007 fiind una de principiu. Prin hotărârea menționată s-a respins cererea formulată de procurori cu motivarea că magistrații nu au dreptul la sporul de confidențialitate, întrucât legislația specifică nu prevede un asemenea drept, iar pe de altă parte, magistrații au obligația de a respecta secretul profesional. "Salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor ale procurorilor (etc) s-a stabilit ținându-se seama de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege." S-a apreciat că "situațiile deosebite în care se găsesc diferite categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului, în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității".
Hotărârea a conchis în sensul că petenții (procurori) nu au fost discriminați, în sensul OG137/2000.
În același sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 168/1998 și 294/2001 și CEDO care a apreciat că nu există diferență de tratament decât în situația în care persoane plasate în situații analoage sau comparabile, beneficiază de un tratament preferențial și că la această distincție nu-și găsește nici o justificare obiectivă sau rezonabilă (Hot.Fredin c/a Suediei -1993, Hoffman c/a Austriei -1995 etc).
Or, așa cum s-a reținut mai sus, salarizarea personalului din justiție a fost reglementată prin acte normative speciale, având în vedere tocmai sistemul judiciar în care își desfășoară activitatea, care impune anumite riscuri și interdicții, salarizare ce nu poate fi comparată cu drepturile altor categorii de personal bugetar, a căror salarizare a fost reglementată în raport de condițiile specifice în care aceștia la rândul lor își desfășoară activitatea.
Neexistând discriminare, acțiunea în despăgubiri echivalente cu drepturile de care nu au beneficiat formulată de reclamanți, este neîntemeiată.
În consecință, sentința tribunalului, prin care totuși, acțiunea a fost admisă, este netemeinică, privită prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9.proc.civ. recursurile urmând a fi admise și în temeiul art. 312 alin. 2 și 3.proc.civ. sentința modificată, în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 283 din 11.02.2008 a Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamanților -, - și - având ca obiect drepturi salariale.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.SL/dact.
3 ex./28.05.2008
Jud.primă instanță: /
Președinte:Lucia ȘtețcaJudecători:Lucia Ștețca, Sergiu Diaconescu Laura Dima
