Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1043/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1043/
Ședința publică din 13 Iunie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B, str. G-ral nr.28-30 sector 1 și Direcția generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -. - nr.1-3, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr.207 din 12 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate în termenul prevăzut de lege, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.
Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 207 din 12 februarie 2008 Tribunalul Mureșa respins excepția lipsei calității procesual pasive a Inspectoratului Școlar Județean M, a Consiliului local al mun.Tg.M, a Primăriei mun.Tg.M, a Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetării și T; a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții și, în contradictoriu cu Local al municipiului Tg.M, Primăria mun.Tg.M, Consiliul local al mun.Tg.M, Inspectoratul Școlar Județean M și Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetării și T; a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a diferențelor de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997, începând cu data de 29.10.2004 și în continuare, până la încetarea calității de cadru didactic al reclamanților, despăgubiri ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului; a admis excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Educației, Cercetării și T; a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Educației,Cercetării și
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Reclamanții sunt încadrați la unitatea școlară pârâtă în funcția de cadre didactice fiind cuprinși în tranșa de vechime în învățământ de 30-35 ani.
Instanța de fond a reținut că, dispozițiile art.50 alin.1 din Legea 128/1997 nu au fost abrogate cu respectarea condițiilor de fond și formă ale abrogării.
Pentru perioada în litigiu prevederile Legii nr.154/1997 nu sunt aplicabile întrucât prin art.5 și 6 din OUG 8/2000 salarizarea personalului didactic s-a făcut în baza anexelor la Legea 128/1997 și nu în funcție de prevederile Legii nr.154/1997.
Instanța a mai reținut că dispozițiile art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 sunt dispoziții speciale care instituie un adaus salarial în sensul art.155 Codul muncii. Prin urmare s-a reținut că este evident faptul că adausul salarial special se aplică la coeficienții de ierarhizare stabiliți de lege și anume, anexa nr.2 cap.I, lit.a din OUG 8/2000 pentru perioada 1 aprilie 2000 - 22 iunie 2006 și respectiv anexa nr.2 din OG 4/2006 pentru perioada ulterioară datei de 23 ianuarie 2006.
Apreciind asupra celor de mai sus, instanța a reținut că omisiunea pârâților de a aplica adausul salarial special și respectiv de a asigura fondurile necesare plății acestuia au dus la crearea prejudiciului salarial și astfel acțiunea reclamantei este întemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta DGFP M în numele Ministerului Economiei și Finanțelor.
Recurentul Ministerul Economiei și Finețelor prin DGFP M, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, admiterea excepției lipsei calității procesual pasive a Ministerului economiei și Finanțelor iar în subsidiar respingerea ca nefondată a acțiunii.
În considerentele recursului și în dezvoltarea motivului de nelegalitate prev. de art.304 pct.9 pr.civ. s-a arătat că cererea de chemare în judecată îndreptată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, în materia litigiilor de muncă este inadmisibilă întrucât între reclamanți și acest pârât nu există raporturi juridice de muncă.
În altă ordine de idei se arată că potrivit disp.art.167 alin.13 din Legea nr.84/1995, finanțarea instituțiilor de învățământ se face de la bugetele locale iar sumele defalcate de la bugetul statului nu au în vedere și cheltuielile de personal, respectiv cheltuielile de salarizare.
Recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor mai arată că toate creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită prin sumele aprobate prin bugetele acestora de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația respectivă. În acest sens ordonatorii de credite principali au obligația de a vira credite bugetare în condițiile legii ordonatorilor din subordine pentru efectuarea plăților stabilite prin titluri executorii. Astfel fiind, obligația directă de plată nu poate subzista în sarcina pârâtului recurent.
Pe fondul cauzei recurentul a arătat că începând cu luna iunie 1998 coeficienții de multiplicare (ierarhizare) au fost stabiliți în amănunt fiind prevăzute prin lege grilele aferente tranșelor de vechime. În perioada în litigiu aceste grile au fost cuprinse în OUG 8/2000. În opinia recurentului anexele la actele normative nu pot fi interpretate de cât sistematic ca parte integrantă a actului normativ și ca prevederi care reglementează în amănunt aspectele enunțate în corpul legii.
Împotriva aceleiași sentințe a declarat recurs și Ministerul Educației, Cercetării și T, care a solicitat admiterea recursului, modificare sentinței atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a sa.
În motivele recursului, pârâtul a arătat că instanța de fond nu a motivat în nici un fel, raportat la prevederile legale, menținerea Ministerul Educației, Cercetării și T, în cauză.
În opinia sa, legiuitorul a reglementat explicit care sunt atribuțiile acestui pârât conform prev.alin.7 art.167 din Legea învățământului nr.84/1995, republicată, cui modificările și completările ulteriore. "De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special:
componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
b) bursele pentru elevii din Republica M, precum și bursele pentru elevii străini și etnicii români din afara granițelor țării;
c) organizarea evaluărilor, simulărilor și examenelor naționale;
d) perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, precum și organizarea examenelor naționale de ocupare a posturilor didactice;
e) manualele școlarepentru învățământul obligatoriu și pentru elevii cu dificultăți materiale din învățământul liceal și de arte și meserii;
f) finanțarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, modernizare și dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor publice de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări;
g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementări specifice;
h) finanțarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ."
În niciun caz cheltuielile cu salariile cadrelor didactice nu se regăsesc în bugetul Ministerului Educației, Cercetării și
La art.167 din Legea nr.84/1995 se prevăd următoarele: (1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
(4) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.
(5) Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal;
b) cheltuieli materiale și servicii;
c) cheltuieli cu perfecționarea profesională, cu excepția cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat;
d) cheltuieli pentru transportul elevilor;
e) cheltuieli pentru navetă, respectiv cele 6 călătorii pe calea ferată prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare și didactice auxiliare.
În drept, a invocat prev.art.304 pct.9 Cod pr.civilă, Legea nr.18/1997, HG br.366/2007.
Recursurile promovate de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetării și T, sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Sub aspectul excepțiilor invocate în fața instanței de fond și reiterate prin cererea de recurs curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate.
Potrivit art.16 din HG 2192/2004 "finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigura din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror raza își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii". Astfel fiind calitatea procesual pasivă a pârâtului recurent decurge din prevederile legii și nu din raportul de muncă. Potrivit art.167 din Legea 84/1995, finanțarea cheltuielilor de personal se asigurăprinbugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ,de la bugetul de stat și din alte surse potrivit legii.
Textul citat de recurentă în motivele de recurs și în susținerea excepției este incomplet, respectiv, nu cuprinde și precizarea indicată mai sus.
Potrivit aceluiași art.167 din legea 84/1995 finanțarea unităților de învățământ cuprinde atât finanțarea de bază cât și finanțarea complementară. Finanțarea de bază, potrivit alin.5 cuprinde și cheltuielile de personal.
Din cuprinsul art.167 nu rezultă așa cum recurentul a invocat împrejurarea că de la bugetul de stat sunt finanțate numai categoriile de cheltuieli enumerate de art.17 lit.a - Ca atare, legiuitorul nu a distins în mod expres cu privire la acest aspect astfel că susținerile recurentului nu sunt întemeiate iar excepția lipsei calității procesual pasive nu este fondată.
Responsabilitatea recurentului pârât privind proiectul bugetului de stat respectând procedura reglementată de Legea 500/2002 atrage după sine în mod neechivoc calitatea procesual pasivă a acestui pârât.
Pe fondul cauzei susținerile recurentului sunt de asemenea neîntemeiate:
Legea 128/1997, prin art.50 a acordat personalului didactic din învățământul preuniversitar două categorii distincte de tranșe de vechime respectivtranșe de vechime la salarizare și tranșe suplimentare de vechime.
Instanța de recurs reanalizând excepția lipsei calității procesual pasive invocată de Ministerul Educației și Cercetării, o va respinge pentru următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.167 alin.2 din Legea nr.84/1995 (18), finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde finanțarea de bază și finanțarea complementară. Potrivit alin.3 teza a II-a a aceluiași articol, finanțarea de bază se asigurăprinbugetele locale ale unităților administrativ teritoriale din sumele defalcate din unele venituri ale bugetelor de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea de bază cuprinde printre altele și cheltuielile de personal (art.167 alin.5 din Legea nr.84/1995, 18). Potrivit aliniatului 15 al aceluiași articol directorul unității de învățământ de stat este ordonator terțiar de credite iar potrivit alin.17 de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar potrivit enumerării făcute de legiuitor. Mai mult, Ministerul Educației, Cercetării și T precum și structura sa teritorială respectiv Inspectorul Școlar Județean este responsabil de modul de organizare și funcționare rețelei de învățământ preuniversitar, asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ, asigură calitatea învățământului etc. Toate aceste atribuții ale ministerului nu pot fi examinate separat de componenta socială, obiect a prezentului litigiu, respectiv dreptul oricărui cadru didactic de a fi retribuit potrivit dispozițiilor legale aplicate în litera dar mai ales în spiritul lor.
Nu în ultimul rând așa cum susțin recurenții, Ministerul Educației, Cercetării și T este semnatar a contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, fiind responsabil așadar de îndeplinirea obligațiilor asumate prin acest contract.
În altă ordine de idei potrivit art.4 lit.d și s din HG 366/2007, Ministerul Educației, Cercetării și T are atribuții privind elaborarea cadrului normativ metodologic, funcțional, operațional și financiar în care se realizează politicile în domeniul învățământului(incluzând și politicile salariale), și asigură modul de formare și utilizare aresurselorumane, materiale șifinanciare,necesare realizării procesului de învățământ și educație.
Față de cele ce preced, recursul declarat de pârât este nefondat și în consecință urmează a fi respins ca atare, nefiind incident motivul prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă. Din oficiu, curtea nu a reținut motive de casare de ordine publică care să afecteze legalitatea și temeinicia hotărârii atacate și pe care să le pună în discuția părților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de Ministerul Educației, Cercetării și T, cu sediul în B, str. G-ral nr.28-30 sector 1 și Direcția generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu-M, str. -. - nr.1-3, în numele Ministerului Economiei și Finanțelor, împotriva sentinței civile nr.207 din 12 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 Iunie 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.AV
tehnored.CC/2 exp.
17.06.2008
jd.fd.
asist.jud. C-tin
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
