Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1057/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1057/R/2009
Ședința publică din 27 aprilie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTORI: Adrian Repede, Lucia Ștețca Gabriella Purja președintele secției
- - - vicepreședinte al instanței
GREFIER:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței civile nr. 209/F din 24 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr-, privind și pe reclamanții, și alții, precum și pe pârâții CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL BISTRIȚAN, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
dezbaterilor fost consemnat în încheierile de ședință din 21 aprilie 2009 și 23 aprilie 2009 încheieri ce fac parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului declarat, reține:
Prin sentința civilă nr. 209/F din 24.04.2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosar nr-, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR reprezentat în proces de Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N, fiind respinsă acțiunea față de acest pârât.
A fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, invocată din oficiu, fiind respinsă acțiunea față de acest pârât.
A fost admisă, ca fiind întemeiată, acțiunea formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița -N și, în consecință, pârâții au fost obligați să calculeze și să plătească:
- reclamanților, și sumele de bani ce reprezintă sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară, începând cu luna septembrie 2004 până la 31.03.2008 și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la plata efectivă a acestora;
- reclamantei începând cu 10 mai 2006 până la 31.03.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație;
- reclamantei începând cu 10 mai 2006 până la data intrării acesteia în concediul pentru îngrijirea copilului, sume actualizate cu indicele de inflație;
- reclamantei pentru perioada septembrie 2004- 31 iulie 2006 și 11 aprilie 2007 - 31 martie 2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație;
- reclamantei începând cu 10 aprilie 2006 până la 31.03.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație;
- reclamanților și începând cu 1 ianuarie 2005 până la 31.03.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație;
A fost disjunsă acțiunea reclamanților având obiect sumele de bani ce reprezintă plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică aferente perioadei 1 septembrie 2000-1 septembrie 2004, fiind dispusă formarea unui nou dosar, cu fixarea termenului de judecată la data de 29 mai 2008. Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în considerentele sentinței faptul că reclamanții, sunt judecători, reclamanții, sunt personal auxiliar de specialitate, - agent procedural și - aprod, dar care fac parte din categoria personalului conex la cel auxiliar de specialitate începând cu 1 ianuarie 2005, toți la Judecătoria Beclean, din raza teritorială a Tribunalului Bistrița -
Sporul de 50%, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996 și, la data stabilirii acestui drept, legiuitorul a avut în vedere condițiile în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, caracterizate ca fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică, care există în aceeași formă și astăzi.
Drepturile salariale ale magistraților și ale a personalului auxiliar (grefieri, grefieri dactilografi, arhivari, registratori, agenți procedurali și aprozi) prevăzute în Legea nr. 50/1996 cu referire la Anexa 2 vizând salarizarea, au fost supuse în timp unor modificări, printre care unele efectuate fără respectarea dispozițiilor constituționale privind delegarea legislativă cuprinse în art. 114 alin.1 din Constituția României, respectiv art.115 alin.1 după revizuire.
Astfel, prin OG nr. 83/2000, ordonanță simplă, s-a "modificat" Legea nr.50/1996, în sensul că prin aceasta a fost "abrogat" art.47 din Legea 50/1996.
Tribunalul a reținut însă că abrogările textelor legale din Legea nr.50/1996 dispuse prin această ordonanță sunt neconforme cu Constituția, întrucât nu pot fi emise ordonanțe în domenii care fac obiectul legilor organice și totodată încalcă și dispozițiile din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
Potrivit art. 72 alin. 3 litera e din Constituție, anterior revizuirii, respectiv art. 73 alin. 3 litera p după revizuire, regimul raporturilor de muncă ale magistraților, din care face parte integrantă și salarizarea, se reglementează prin lege organică.
Art. 4 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevede că "Actele normative se elaborează în funcție de ierarhia lor, de categoria acestora și de autoritatea publică competentă să le adopte", iar "categoriile de acte normative și normele de competență privind adoptarea acestora sunt stabilite prin Constituția României.
În consecință, și după adoptarea OG nr. 83/2000, art.47 din Legea 50/1996 a rămas în vigoare și este în vigoare și în prezent, chiar dacă, ulterior, au fost adoptate și alte legi care reglementează salarizarea magistraților și personalului auxiliar de specialitate.
Tribunalul a reținut că, art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu a fost abrogat de art. 50 alin. 2 din OUG nr.177/2002, deoarece nu este cuprins în capitolele din lege referitoare la salarizarea și alte drepturi ale magistraților, ci face parte din capitolul "dispoziții comune" și nici nu constituie o dispoziție contrară celor cuprinse în OUG nr.177/2002, fiind un drept complementar și nu unul contrar celor prevăzute în această OUG nr. 177/2002.
Nici prin OUG nr. 27/2006 nu a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996, această ordonanță abrogând expres doar OUG nr. 177/2002 (prin art.4 lit. a), nu și dispozițiile din Legea nr. 50/1996 în vigoare la acea dată, printre care și art. 47. Cum dreptul reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996 nu constituie o dispoziție contrară față de OUG nr. 27/2006 (fiind complementară) nu fost abrogat nici de art.4 lit. f din OUG nr. 27/2006.
Dimpotrivă, prin art. 32 din OUG nr. 27/2006, se prevede că judecătorii beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale.
Concluzionând, tribunalul a reținut că și după intrarea în vigoare a OUG nr. 27/2006 continuă să fie în ființă dreptul la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 al Legii nr. 50/1996.
Este adevărat că OG nr. 8/2007 abrogă Legea nr. 50/1996 în întregime, însă prin această ordonanță simplă nu se putea produce o abrogare a unei legi organice, astfel că reclamanții beneficiază și în prezent de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația de încadrare brută lunară (noțiunea de "salariu de bază" din art.47, fiind înlocuită de indemnizația de încadrare brută lunară, prin art.44 din OUG nr.177/2002, respectiv din salariu de bază brut lunar).
Acordarea sporului pentru risc și suprasolicitare neuropsihică este justificată de motive obiective, magistrații și personalul auxiliar desfășurându-și activitatea în condiții de stres ori, vătămările produse de stres trebuie compensate prin stabilirea acestui spor care se adaugă la indemnizația lunară de încadrare, respectiv salariul de bază brut lunar, pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex.
În sensul celor anterior reținute de tribunal s-a pronunțat și ÎCCJ, care a fost chemată să realizeze interpretarea unitară a art. 47 din Legea nr. 50/1996, ca urmare a faptului că în practica judiciară s-au pronunțat soluții diferite cu privire la existența dreptului reglementat de art. 47 din Legea nr. 50/1996, după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000.
Astfel, în ședința din 10 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 5/2008 având ca obiect soluționarea unui recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată a pronunțat Decizia nr. 21, în sensul că a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Prin această decizie realizându-se doar o interpretare a unei dispoziții legale și nu o "legiferare" și cum normele și actele de interpretare a unei dispoziții legale produc efecte de la data intrării în vigoare a dispoziției legale pe care o interpretează și nu doar pentru viitor, interpretarea dată de ÎCCJ are efect începând cu data intrării în vigoare a OG nr.83/2000 și nu doar de la data publicării deciziei ÎCCJ în Monitorul Oficial al României.
În consecință, chiar dacă la data soluționării prezentei acțiuni Decizia nr. 21/2008 nu este publicată în Monitorul Oficial, acest aspect nu determină altă concluzie, publicarea în Monitorul Oficial având consecințe doar sub aspectul impunerii caracterului ei obligatoriu, potrivit art. 329 alin. 3.pr.civ. pentru toate instanțele, inclusiv pentru cele care, anterior publicării ei, au interpretat în altă modalitate dispoziția legală.
Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, începând cu 1 ianuarie 2005, și a nr.OG 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, agenții procedurali și aprozii devin personal conex la cel auxiliar de specialitate, în consecință, în continuare vor fi nominalizați ca atare. Întrucât au beneficiat de drepturile bănești în discuție potrivit reglementărilor Legii nr. 50/1996, își păstrează această calitate instituită de actul normativ enunțat, de la acel moment.
Față de cele anterior arătate, tribunalul a reținut că este nejustificat refuzul pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița N de a plăti reclamanților sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, în procent de 50% indemnizația brută lunară, noțiunea de "salariu de bază" din art. 47, fiind înlocuită de "indemnizația de încadrare brută lunară", prin art. 44 din OUG nr. 177/2002, după intrarea în vigoare a OG nr. 83/2000.
Sumele solicitate de reclamanți sunt drepturi bănești cu caracter salarial ce trebuiau executate succesiv de către pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița N, prin plata lor lunară.
Cum data de efectuare a plății drepturilor salariale pentru personalul din justiție, din cadrul căruia fac parte și reclamanții, este 10 lunii în curs, pentru drepturile salariale aferente pentru întreaga lună precedentă, termenul de prescriere a dreptului la acțiune este distinct, pentru fiecare prestație succesivă și începe să curgă din data de 10 lunii pentru drepturile bănești aferente lunii precedente.
Acțiunea reclamanților pentru plata drepturilor restante începând cu data de 01.09.2004 la zi și în continuare, ce face obiectul prezentului dosar (pentru drepturile aferente perioadei anterioare acțiunea fiind disjunsă), deși a fost promovată la data de 19.09.2007, este în termen formulată pentru pretențiile aferente întregii luni septembrie 2004 și nu doar pentru cele de după această dată, scadența plății drepturilor aferente întregii luni septembrie fiind 10.10.2004.
Prin urmare acțiunea reclamanților a fost admisă, iar pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița N au fost obligați calculeze și să plătească fiecărui reclamant sumele de bani ce reprezintă sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază brut lunar astfel: reclamanților, Și, începând cu luna septembrie 2004 până la 31.03.2008 și în continuare; reclamantei de la data începerii raporturilor de muncă, respectiv începând cu 10 mai 2006 până la 31.03.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație; reclamantei de la data începerii raporturilor de muncă respectiv începând cu 10 mai 2006 până la data intrării acesteia în concediul pentru îngrijirea copilului, sume actualizate cu indicele de inflație; reclamantei pentru perioada septembrie 2004 - 31 iulie 2006 și 11 aprilie 2007 - 31 martie 2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație, întrucât s-a aflat și în concediu pentru creșterea copilului până la 2 ani; reclamantei de la data începerii raporturilor de muncă respectiv începând cu 10 aprilie 2006 până la 31.03.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație; reclamanților și începând cu 1 ianuarie 2005 până la 31.03.2008 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație deoarece doar de la data de 01.01.2005 beneficiază de drepturile prevăzute pentru personalul auxiliar de specialitate; deoarece refuzul acestora de a achita aceste drepturi bănești este evident, rezultând și din faptul că, deși din data de 10 martie 2008 s-a statuat în sensul că acest drept este și în prezent în ființă, pârâții au continuat să se opună admiterii acțiunii. Apare astfel justificată cererea reclamanților de a solicita plata unor drepturi bănești care încă nu au ajuns la scadență.
În baza art. 1082 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii, s-a dispus ca sumele datorate fiecărui reclamant să fie actualizate cu indicele de inflație începând cu data scadenței și până la plata efectivă a acestora, pentru a se realiza o despăgubire integrală a acestora, ca urmare a neexecutării lor de bună voie, la scadență.
Față de aceste considerente de fapt și de drept, acțiunea reclamanților a fost admisă, iar Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj și Tribunalul Bistrița -N au fost obligați să calculeze și să plătească sumele datorate reclamanților. Cheltuieli de judecată nu au mai fost solicitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiției, prin care a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului se arată că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e proc. civilă.
Astfel, art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești prevedea: "Pentru risc si suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum si personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Însă textul de lege sus-menționat a fost abrogat prin OG nr. 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996. Astfel, art. I pct. 42 din actul normativ menționat prevede: "Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, se modifică si se completează după cum urmează: 42. Articolul 47 se abrogă".
Pârâtul recurent arată că art. 47 din Legea nr. 50/1996, invocat de reclamanți în susținerea pretențiilor formulate a fost abrogat total și explicit prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000.
Recursul nu este fondat
Reclamanții, magistrați și personal auxiliar de specialitate, au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu luna septembrie 2004 și în continuare.
Prin Decizia nr. 21 din 10.03.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, s-au statuat următoarele:
"În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată.
Constată că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001."
Potrivit dispozițiilor art. 329 alin. 3. proc. civ. decizia pronunțată în interesul legii este obligatorie.
Cum unicul motiv de recurs formulat de pârât se referă la nelegalitatea sentinței întemeiat pe faptul că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 au fost abrogate, această chestiune fiind soluționată prin recursul în interesul legii, neputând primi o altă soluționare în decizii de speță, în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1. proc. civ. recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 209/F din 24 aprilie 2008 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 27 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.LȘ/dact.MM
2ex./
Jud.fond: /
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Lucia Ștețca Gabriella Purja