Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 124/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 124/R/2010

Ședința publică din 20 ianuarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan

JUDECĂTOR 2: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTOR 3: Ioana

GREFIE:

S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2605 din 5 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, privind și pe pârâta intimată L, având ca obiect litigiu de muncă calcul drepturi salariale.

dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data dde 19 ianuarie 2010, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA:

Asupra recursului de față.

Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, la data de 28.09.2007, reclamantul în contradictoriu cu pârâta Bas olicitat instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța în cauză, să oblige angajatorul să-i acorde sporul de vechime în cuantum de 25% din salariul lunar începând cu data de 01.04.2005 și în continuare, pe toată durata derulării contractului individual de muncă.

În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că este salariatul pârâtei, în urma unui transfer colectiv de la România SRL, având încheiat contractul individual de muncă nr. 2698/19.04.2005.

Reclamantul a mai susținut că, la încheierea contractului individual de muncă, pârâta nu a acordat sporul de vechime, acesta nefiind inclus în salariul de bază și că pârâta în mod nelegal nu i-a plătit acest spor de vechime, deși prevederile art. 40 alin. 2 din Contractul colectiv de muncă la nivel național prevăd că acesta trebuia să se acorde separat.

În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 168/1999, ale art. 155, 166 și art. 283 lit. c) din Codul muncii, precum și cele ale Contractului colectiv de muncă la nivel național pe anii 2005-2010.

Prin concluziile scrise formulate de reclamant, acesta a precizat că solicită obligarea pârâtei să-i acorde sporul de vechime de la data de 01.04.2005, până la data de 07.12.2007.

Prin întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată întrucât salariul de bază lunar brut include sporul de vechime, așa cum se prevede în contractul individual de muncă al reclamantului la pct. J- Salariul, alin.2.

Pârâta a mai arătat că nu a fost parte la încheierea contractelor colective de muncă la nivel de ramură menționate de către reclamant pentru a fi justificate pretențiile acestuia.

Prin încheierea nr.5989 din 16.10.2008, pronunțată în dosarul nr. 3531/l/2008 de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Civilă și de Proprietate Intelectuală, judecarea cauzei a fost strămutată la Tribunalul Cluj

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj la data de 26.03.2009, sub nr-.

Prin sentința civilă nr. 2605 din 5 octombrie 2009, Tribunalul Cluja respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta B, reținându-se următoarele:

Reclamantul este salariatul pârâtei, în urma unui transfer colectiv de la ROMANIA SRL, având încheiat contractul individual de muncă nr. 2698/19.04.2005.

Din analiza respectivului contractul individual de muncă instanța reținut că reclamantul îndeplinește funcția de electrician, montor, operator hidrant începând cu data de 01.04.2005, fiindu-i stabilit un salariu de bază lunar brut de 12.984.946 ROL, din care suma de 961.848 ROL/lună, cu titlu de sporuri.

Ulterior, s-a încheiat actul adițional nr. 3/05.03.2007 prin care s-a modificat atât salariul brut de încadrare, începând cu data de 01.03.2007, acesta fiind stabilit la 1589 lei, cât și felul muncii, reclamantul fiind încadrat ca tehnician electrician.

Potrivit disp.art. 27 pct. 2 Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate încheiat între patronat și reprezentanții salariaților, sporul de vechime este inclus în salariul de bază, motiv pentru care salariul minim în societate va fi cu 20% mai mare decât salariul minim stabilit pe economie. Salariul se actualizează cu valoare inflației în momentul în care valoarea acesteia depășește 5%.

În prezenta cauză a fost efectuată o expertiză contabilă de către expert contabil, ce a avut ca obiectiv calculul sporului de vechime în muncă pe perioada 01.04.2005-07.12.2007, în cuantumul prevăzut în Contractul colectiv de muncă la nivel de ramură.

Potrivit concluziilor acestui raport de expertiză, reclamantului i se cuvine suma de 11544 lei, reprezentând sporul de vechime reactualizat cu rata inflației, pentru perioada 01.04.2005-07.12.2007.

Prima instanță a mai reținut că negocierea salariilor este o consecință a principiului constituțional potrivit căruia este garantat dreptul la negocieri colective în raporturile de muncă. Art. 6 alin.2 și art. 157 alin. 1 din Codul muncii, concretizând acest drept constituțional, prevede că salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/și colective, negocieri care se realizează între angajatori și salariați sau reprezentanți ai acestora.

Art. 40 alin. 1 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel național pe anii 2001-2002 prevede expres: " părțile contractante sunt de acord ca în perioada următoare să acționeze pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, care să reprezinte retribuția pentru munca prestată și condițiile de la locul de muncă, astfel încât salariul de bază să aibă pondere majoritară în salariu."

2 al acestui articol prevede că sporurile se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază.

Această reglementare este reluată în Contractele colective de muncă unice la nivel național pe anii 2002-2003, 2004, 2005-2006.

Mai mult, contractele colective de muncă pe ramură electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje și apărare pe anii 2001-2002, 2002-2003, 2003-2004 cuprind, la art. 51 alin. 6, prevederea că sporurile enumerate, printre care este inclus și sporul de vechime în muncă, se acordă numai la locurile de muncă unde acestea nu sunt cuprinse în salariul de bază.

Instanța de fond a constatat că angajatorul a respectat prevederile contractului de muncă la nivel național, limita minimă și maximă până la care se putea acorda sporul pentru vechime în muncă, incluzând acest spor în salariul brut negociat între părți cu ocazia încheierii contractului individual de muncă.

Societatea pârâtă a respectat prevederea legală de a cuprinde în salariul de bază acest spor, evidențierea lui separată realizându-se doar dacă acesta nu este cuprins în salariul de bază, așa cum rezultă din prevederile Contractului colectiv de muncă la nivel național, motiv pentru care prima instanță a reținut că acțiunea formulată de către reclamant este nefondată.

Împotriva acestei sentințe civile a formulat recurs reclamantul, considerând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

În mod greșit prima instanță a reținut că ar fi existat un contract colectiv de muncă aplicabil la nivel de unitate. Se mai arată că prevederile invocate din Contractul colectiv de muncă al România nu-i pot fi aplicabile recurentului, întrucât acest contract nu a fost înregistrat la. astfel cum rezultă din sentința civilă nr.336/CA/23.10.2001 și decizia civilă nr.55/11.02.2003.

Se mai invocă faptul că procesul-verbal întocmit la data de 12.12.2005, nu poate fi considerat ca fiind o probă pertinentă și utilă cauzei, referindu-se la o altă societate comercială și fiind întocmit la peste 7 luni de când recurentul era deja angajat la societatea intimată.

Recurentul mai susține că nu pot fi reținute nici susținerile potrivit cărora salariul de bază din unitate este cu 20% mai mare decât cel minim pe economie.

Faptul că în diverse societăți salariile sunt în general mai mari decât salariul minim pe economie se datorează specificului muncii, domeniului de înaltă tehnologie, utilizării forței de muncă înalt calificate și nu includerii sporului de vechime în salariul de bază.

Recurentul mai arată că, nici din planșele grafice depuse la dosar, nici din cuprinsul contractului individual de muncă, nici din verificările expertului contabil și concluziile raportului de expertiză, nici din alte probe aflate la dosar nu se putea ajunge la concluzia că sporul de vechime era inclus în salariul brut negociat la data încheierii contractului individual de muncă, respectiv 19.04.2005.

De asemenea, se mai arată că atât intimata, cât și prima instanță vorbesc despre o creștere salarială de 20%, în timp ce recurentul era îndreptățit la un spor de vechime de 25%.

Intimata B, prin întâmpinarea formulată în cauză, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.

Analizând recursul formulat de reclamantul, prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale aplicabile în cauză, Curtea reține că acesta este fondat pentru următoarele considerente:

Intimata B, deși a invocat în cauză prevederile art.27 alin.2 din Contractului colectiv de muncă la nivelul România pe anii 2001-2002, potrivit cărora sporul de vechime este inclus în salariul de bază, motiv pentru care salariul minim în cadrul societății va fi cu 20% mai mare decât salariul minim pe economie, nu a reușit să dovedească înregistrarea contractului la direcția de muncă și protecție socială județeană, pentru ca acesta să-și poată produce efectele potrivit disp.art.37alin.1 din Legea nr.130/1996.

Curtea reține în acest sens că, prin sentința civilă nr.336/CA/23.10.2001 a Tribunalului Timiș, rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.55/11.02.2003 a Curții de Apel Timișoara, s-a respins acțiunea formulată de România având ca obiect anularea actului administrativ prin care s-a refuzat înregistrarea Contractului colectiv de muncă la nivel de unitate pe anii 2001-2002.

Potrivit disp.art.48 alin.3 din Contractele colective de muncă la nivel de ramură electrotehnică, electronică, mecanică fină, utilaje si apărare pe anii 2005-2006 și 2007-2010, salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adausuri.

Conform art.51 din același contract, sporurile minime ce se acorda in conditiile prezentului contract sunt urmatoarele:

d) pentru vechime in munca minimum 5% pentru 3 ani vechime si maximum 25% la o vechime peste 20 de ani, conform tabelului anexă (vechimea in muncă se calculează in total vechime in munca calculata la salariul de baza si timpul efectiv lucrat):

Cu acordul parților patronat - sindicat, vechimea in muncă poate fi

inclusă in salariul de baza negociat.

Potrivit alineatului 6 al aceluiași articol, aceste sporuri se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu sunt cuprinse in salariul de baza.

Prevederi similare au fost cuprinse și în art.40-41 din Contractele colective de muncă la nivel național pe anii 2005-2006 și 2007-2010.

Chiar dacă, prin aceste prevederi convenționale la nivel național s-a prevăzut că părțile contractante vor acționa pentru includerea unor sporuri în salariul de bază, Curtea reține că, prin probele administrate în cauză angajatorul nu a reușit să dovedească faptul că retribuția pentru munca prestată de către recurent include și sporul de vechime în muncă de 20%, pentru perioada 01.04.2005-30.06.2006 și de 25%, pentru restul perioadei solicitate, la care acesta este îndreptățit conform Contractului colectiv de muncă la nivel național și la nivel de ramură.

Potrivit disp.art.236 alin.-4 din Codul muncii, contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților.

Astfel cum rezultă din calculele efectuate de către expertul contabil, suma menționată în contractul individual de muncă la rubrica sporuri, de - ROL, nu poate reprezenta sporul de vechime în muncă, întrucât cuantumul acestuia trebuia să fie de 260 RON la data încheiererii contractului de muncă.

Curtea mai reține că, potrivit raportului de expertiză efectuat în cursul judecării cauzei în fond, cuantumul total al sporului de vechime, actualizat cu rata inflației, pentru perioada 01.04.2005-07.12.2007, este de 11544 lei.

Se mai reține că semnarea contractului individual de muncă de către reclamant, în lipsa stipulării sporului de vechime în muncă printre drepturile ce fac parte din salariu, conform dispozițiilor art.155 din Codul muncii, nu poate fi apreciată că o renunțare a salariatului la acest drept, a cărui acordare este garantată prin contractele colective de muncă la nivel național și de ramură, având în vedere faptul că, potrivit disp.art.38 din codul muncii, salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, fiind lovită de nulitate orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea sau limnitarea drepturilor salariaților.

De asemenea, potrivit disp.art.165 din Codul muncii, acceptarea fără rezerve a unei părți din drepturile salariale nu poate avea semnificația unei renunțări din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin în integralitea lor, potrivit dispozițiilor legale sau contractuale.

Pentru toate aceste considerente, urmează ca, în temeiul disp.art.312 alin.2 din Codul d e procvedură civilă, să se admită recursul declarat de reclamantul, să se modifice în tot sentința primei instanțe, în sensul de a se admite acțiunea formulată de reclamant, cu obligarea pârâtei să plătească reclamantului sporul de vechime actualizat în raport de rata inflației, pentru perioada 01.04.2005 - 07.12.2007, în sumă de 11.544 lei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2605 din 5 octombrie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr- pe care o modifică în tot în sensul că:

Admite acțiunea formulată de reclamantul.

Obligă pârâta să plătească reclamantului sporul de vechime actualizat în raport de rata inflației, pentru perioada 01.04.2005 - 07.12.2007, în sumă de 11.544 lei.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședință publică din 20 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - - -

GREFIER,

Red./Tehnored.:;

2 ex.-24.02.2010.

Jud.fond:- Tribunalul Cluj:-;

-.

Președinte:Dana Cristina Gîrbovan
Judecători:Dana Cristina Gîrbovan, Cristina Mănăstireanu, Ioana

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 124/2010. Curtea de Apel Cluj