Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1320/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 1320/2009
Ședința publică de la 10 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Nicoleta Vesa JUDECĂTOR 2: Carmen Fiț
- - - JUDECĂTOR 3: Victor Crețoiu
- - - judecător
- - - grefier
Pe rol se află soluționarea recursurilor promovate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu împotriva sentinței civile nr. 568 din 23.06.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr-.
La apelul nominal efectuat în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Instanța, reținând că pârâții recurenți solicită judecarea pricinii în lipsă, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Prin acțiunea înregistrată la Curtea de APEL ALBA IULIA sub nr. 1682/57/ din 13.XI.2008 reclamanții și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Alba Iulia și Tribunalul Sibiu solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța și să fie obligați pârâții la plata sporului de periculozitate de 15 % din indemnizația de încadrare brută lunară începând cu 01 noiembrie 2005 și în continuare.
Din motivarea acțiunii se reține că reclamanții au calitatea de asistenți judiciari, iar conf. art.77 din Legea nr.303/2004 sunt îndreptățiți la venituri speciale de protecție. În fine se arată în motivare că gradul de expunere la pericol al vieții și integrității corporale a fost recunoscut de legiuitor prin OUG nr. 27/2006 și art. 40 alin 3 din CCM la nivel național pe anii 2005 - 2006 și prelungit pe anul 2007.
În drept invocă art. 1, 5, 239, 241, 243, 295 din Codul muncii și art. 40 din la nivel național.
Conform art. 285 Codul muncii acțiunea este scutită de plata taxei de timbru.
Ministerul Justiției și Libertăților solicită respingerea acțiunii întrucât reclamanții beneficiază de acest spor, astfel că prevederile art. 7 din OUG47/2006 - nu poate fi interpretată în sensul imperativității acordării acestuia de mai multe ori, iar prevederile CCM la nivel național nu sunt incidente în privința magistraților (întâmpinare fila 26-27 dos).
Curtea de APEL ALBA IULIA invocă excepția lipsei calității procesuale pasive, întrucât în litigiile având ca obiect drepturi salariale ale asistenților judiciari calitatea procesuală pasivă o are doar Ministerul Justiției și Libertăților.
Prin sentința civilă nr.153/2009 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA se declină competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Sibiu, reținându-se aplicabile dispozițiile art.284 alin.l Codul muncii, raportat la.104/2009 a Curții Constituționale.
Urmare acestei decizii cauza a fost înregistrată la Tribunalul Sibiu la data de 29.04.2009.
Prin sentința civilă nr.568/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul cu numărul de mai sus a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA. A fost admisă acțiunea formulată de reclamanții pârâți fiind obligați să ler plătească drepturile salariale reprezentând spor de periculozitate în procent de 15% din indemnizația brută lunară începând cu data de 01.11.2005 și în continuare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele: Reclamanții au calitatea de asistenți judiciari la Tribunalul Sibiu ( fila 6 -14 dos. și ordin al 4 dos.)
Acțiunea promovată vizează plata unor drepturi salariale.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Curtea de APEL ALBA IULIA în baza art. 137 Cod pr.civilă instanța se va pronunța mai întâi asupra acesteia.
Dat fiind faptul că reclamanții solicită plata unor drepturi salariale,iar pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA are calitatea de ordonator secundar de credite, iar la dosarul cauzei 30-36 dos. însăși pârâta a depus decizia nr. 265/2004 privind acordarea sporului pentru condiții deosebite de muncă, excepția invocată va fi respinsă.
Pe fondul cauzei tribunalul apreciază ca fondate pretențiile reclamanților față de dis.art.77 din Legea nr.303/2004 "privind statutul judecătorilor și procurorilor" în temeiul căruia legiuitorul a prevăzut măsuri speciale de protecție, altele decât cele prevăzut de art.7 din OUG nr.27 /2006 - și anume sporul pentru condiții de muncă grele ori vătămătoare de care într-adevăr reclamanții beneficiază. În atare situație susținerile pârâților în sensul aplicării de mai multe ori a prevederilor legale indicate nu poate fi primit.
În același sens cu dispozițiile Legii nr. 303/2004 sunt și prevederile art.7 și 23 din Carta Universală a Drepturilor Omului precum și dispozițiile art.41 din Constituție.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu.
Prin recursul formulat, pârâtul Ministerul Justiției a solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței instanței de fond ca fiind dată cu aplicarea greșită a legii și cu depășirea atribuțiilor puterii judecătorești.
Așa cum s-a menționat și în fața instanței de fond din art.7 din OUG nr. 27/2006 rezultă că acordarea sporului de 15% este condiționată de stabilirea pe baza unei expertize de specialitate a existenței unor condiții deosebite de muncă, ce pot fi grele, vătămătoare sau periculoase și pot de o instanță la alta.
Sporul în discuție este un spor unic și poate fi acordat o singură dată.
Acordarea unui drept salarial nereglementat în legislația specifică personalului din sistemul autorității judecătorești nu este posibilă, drepturile salariale ori de altă natură cuvenite magistraților fiind stabilite exhaustiv prin OUG nr. 27/2006.
În acest sens sunt și dispozițiile art. 32 din OUG nr. 27/2006 care statuează: "judecătorii, procurorii, personalul de specialitate prevăzut de prezenta ordonanță de urgență beneficiază și de drepturile stabilite în mod expres pentru aceștia prin alte acte normative speciale".
Ca tare, magistrații și asistenții judiciari pot beneficia de un drept de natură salarială ori de altă natură stabilite prin alte acte normative doar sub condiția restrictivă de a fi prevăzut pentru aceștia de alte acte normative în mod expres, adică în mod special pentru magistrați, distinct pentru aceștia; or, plata unui spor de periculozitate de natura celui solicitat de reclamanți nu este prevăzut ca atare în beneficiul magistraților de nici un act normativ cu caracter special.
Este greșită și dispoziția de plata a acestui spor și în continuare, fiind vorba de un drept nenăscut și care nu este actual.
Pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA prin recursul declarat a solicitat modificarea sentinței în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive și respingerii acțiunii formulate împotriva pârâtei, iar în subsidiar modificarea în parte a sentinței, în sensul respingerii acțiunii în privința obligării la plata sumelor către reclamanți.
În motivarea recursului se reia apărarea formulată în fața instanței de fond, arătându-se că pârâta recurentă nu are calitatea de angajator al reclamantelor.
Tribunalul Sibiua solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În expunerea de motive arată că drepturile pe care reclamanții le pretind le-au fost recunoscute și acordate în baza art.30 din nr.OUG177/2002 până în luna aprilie 2006, iar după această dată în baza art.7 din nr.OUG27/2006.
Prin decizia nr.265/2004, Curtea de APEL ALBA IULIAa aprobat sporul de 15% pentru condiții de muncă, grele, vătămătoare sau periculoase inclusiv celor doi reclamanți.
Potrivit art.7 din nr.OUG7/2006 sporul este de 15%, indiferent dacă sunt întrunite condițiile deosebite de muncă enunțate în dispoziția legală invocată.
Considerentele reținute de instanța de fond referitoare la dispozițiile art.77 din Legea nr.303/2004 sunt neîntemeiate, referindu-se la alte modalități de protecție și nu la drepturi bănești.
CURTEA, analizând sentința atacată prin raportare la criticile aduse și în limitele prevăzute de art. 3041Cod procedură civilă, reține următoarele:
Recursurile sunt întemeiate pentru considerentele ce vor fi arătate:
Reclamanții, asistenți judiciari în cadrul Tribunalului Sibiu, își întemeiază acțiunea în principal pe prevederile art. 7 din OUG nr. 27/2006 și art. 40 din CCM la nivel național.
Potrivit art. 7 din OUG nr. 27/2006 "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase, judecătorilor, procurorilor, magistraților-asistenți și personalului asimilat acestora li se acordă un spor de 15% din indemnizația de încadrare brută lunară, proporțional cu timpul efectiv lucrat în aceste condiții".
Reclamanții susțin că dispoziția legală "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare sau periculoase" instituie două categorii de sporuri pentru două categorii de situații deosebite: cele vătămătoare și cele periculoase.
Pentru a clarifica acest aspect trebuie recurs la tehnica de interpretare logică, gramaticală a unui text de lege.
Dacă formularea în discuție era "pentru condiții deosebite de munca, grele, vătămătoare și periculoase" atunci reclamanții puteau solicita acordarea acestui spor numai dacă toate condițiile enumerate erau îndeplinite.
Dacă legiuitorul folosea formularea fie. fie(sausau/oriori) însemna că reclamanții pot solicita acordarea sporului cu condiția să se regăsească într-una dintre situațiile reglementate.
Astfel cum este însă formulat textul legal invocat în susținerea acțiunii, prin utilizarea conjuncției "sau" după o enumerare, prin folosirea virgulei, înseamnă că dacă beneficiarul normei se regăsește în oricare dintre situațiile reglementate este îndreptățit să primească sporul.
Prin urmare, asistenții judiciari din cadrul instanțelor beneficiază de acest spor și în situația în care lucrează numai în condiții grele, sau numai în condiții vătămătoare sau numai în condiții periculoase.
Dat fiind modul de redactare, reclamanții sunt îndreptățiți la un unic spor de 15% și în situația în care condițiile de muncă întrunesc două sau chiar trei din condițiile deosebite avute în vedere la editarea textului de lege.
În consecință, este corectă susținerea pârâtului Ministerul Justiției că textul de lege menționat nu prevede acordarea acestui spor pentru fiecare situație, cum greșit au interpretat reclamantele.
În ceea ce privește aplicabilitatea prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel național, și implicit aplicarea prevederilor din dreptul comun al muncii, la asistenții judiciari, trebuie reținut că potrivit art. 1 alin. 2 din Codul muncii acesta se aplică și raporturilor de muncă reglementate prin legi speciale, numai în măsura în care acestea nu conțin dispoziții specifice derogatorii, iar la art. 295 se prevede că prevederile codului se aplică și acelor raporturi de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.
Astfel cum sunt redactate aceste dispoziții, rezultă fără nici un dubiu că nu se poate vorbi de o aplicabilitate a dispozițiilor din CCM la corpul magistraților, deoarece aceștia fac parte din puterea judecătorească, au o legislație aparte, bine conturată, completă, incompatibilă cu alte reglementări de drept comun.
Față de considerentele reținute, se constată că prima instanță a făcut o greșită aplicare a prevederilor legale la speța dedusă judecății, acțiunea formulată de reclamanți fiind nefondată, astfel că se va dispune respingerea acesteia.
În ceea ce privește recursul pârâtei Curtea de APEL ALBA IULIA referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, se constată că în mod corect prima instanță a dispus respingerea acestei excepții, având în vedere următoarele:
Potrivit art. 43 alin.2 din Legea nr. 304/2004, actualizată, președinții curților de apel exercită atribuții de coordonare și control, precum și de administrare a instanțelor din circumscripție, iar potrivit art. 44 din același act normativ are calitatea de ordonatori secundari de credite, răspunzând, conform art. 10 lit. t din Hotărârea 387/2005, de aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor și de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget.
instanțelor sunt gestionate de Ministerul Justiției în calitate de ordonator principal de credite conform art. 188 din Legea 304/2004, iar conform art. 119 din același act normativ, curțile de apel, în calitate de ordonator secundar de credite, elaborează proiectele de buget pentru instanțele din circumscripția lor, proiecte în care sunt incluse și drepturile salariale ale magistraților.
Astfel, Ministerul Justiției asigură fondurile necesare pentru instanțe în calitate de ordonator principal de credite. iar curțile de apel, în calitate de ordonatori secundari de credite, poartă răspunderea folosirii sumelor primite de la buget și efectuează plata drepturilor salariale către magistrați și personalul auxiliar încadrați în instanțe.
În consecință, în speță, Curtea de APEL ALBA IULIA are calitate procesuală pasivă, dar numai alături de Ministerul Justiției, în sensul că acesta din urmă asigură fondurile necesare pentru instanțe, inclusiv pentru retribuirea magistraților, iar Curtea de Apel efectuează plata drepturilor salariale și face mențiunile legale în cărțile de muncă.
Pentru considerentele menționate, în temeiul art. 312 raportat la art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, se va dispune admiterea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu împotriva sentinței civile nr.568/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr- și în consecință se va modifica în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanți împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu. Se vor menține dispozițiile sentinței atacate în ceea ce privește respingerea excepției invocată de către pârâta Curtea de APEL ALBA IULIA și admiterea excepției prescripției parțiale a dreptului material la acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu împotriva sentinței civile nr. 568/2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar -.
(continuarea minutei deciziei civile nr.1320/2009)
Modifică în parte sentința atacată în sensul respingerii acțiunii formulată de reclamanții și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților B, Curtea de APEL ALBA IULIA și Tribunalul Sibiu.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10.12.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Thred. 7ex.
Jud.fond:
Președinte:Nicoleta VesaJudecători:Nicoleta Vesa, Carmen Fiț, Victor Crețoiu
