Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1437/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1437/R/2009
Ședința publică din 3 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTORI: Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja Eugenia vicepreședinte al instanței
-
GREFIER:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S și TRIBUNALUL SĂLAJ împotriva sentinței civile nr. 430 din 25.02.2008 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar civil nr-, privind și pe reclamanții intimați -, A, și pe pârâta intimată CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect drepturi bănești.
dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 2 iunie 2009, încheiere care face parte din prezenta decizie.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 430 din 25.02.2008 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar civil nr-, respins excepția calității procesuale pasive invocata de paratul Ministerul Economiei si Finanțelor.
S-a admis acțiunea reclamanților, si, si a intervenientului in interes propriu, toți cu domiciliul procesual ales la Tribunalul Sălaj, str. - nr. 12, formulata împotriva pârâților Tribunalul Sălaj, Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției si Ministerul Economiei si Finanțelor, fiind obligați primii
3 pârâți in solidar sa le plătească reclamanților sumele actualizate in funcție de rata inflației reprezentând spor de risc si solicitare neuropsihica in procent de 50%, calculate la salariul de baza brut lunar, pentru perioada 01.01.2005 si pana la zi, si pana la data pensionarii pentru reclamantele, si, astfel:
NUME | TOTAL 2005-2007 | TOTAL 2005-2007 CU |
36.197 | 39.564 | |
26.282 | 28.635 | |
19.694 | 22.148 | |
28.639 | 31.329 | |
28.281 | 30.882 | |
26.282 | 28.635 | |
26.080 | 28.506 | |
9.095 | 10.428 | |
22.867 | 24.980 | |
21.847 | 23.864 | |
22.258 | 24.212 | |
20.319 | 22.195 | |
22.403 | 24.467 | |
21.141 | 23.037 | |
21.807 | 23.940 | |
25.705 | 28.036 | |
19.028 | 20.420 | |
15.125 | 16.477 | |
14.877 | 16.316 | |
12.892 | 14.057 | |
28.924 | 31.565 | |
22.867 | 24.980 | |
22.867 | 24.980 | |
22.867 | 24.980 | |
6.639 | 7.714 | |
4.278 | 5.024 | |
4.776 | 4.972 | |
4.776 | 4.972 | |
4.776 | 4.972 | |
4.776 | 4.972 | |
4.776 | 4.972 | |
9.147 | 9.991 | |
9.203 | 10.056 | |
10.620 | 11.605 | |
12.704 | 13.379 |
Au fost obligați pârâții de rândul 1, 2 si 3 sa calculeze si sa plătească acest spor pentru perioada 01.01.2005 si pana la zi, suma actualizata in funcție de rata inflației, precum si continuare pentru intervenientul in interes propriu.
Au mai fost obligați pârâții sa acorde lunar sporul de risc si solicitare neuropsihica in continuare.
A fost obligat Ministerul Finanțelor Publice sa aloce fondurile necesare efectuării acestor plăti.
Pentru a formula această hotărâre au fost reținute următoarele considerente:
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Este adevărat că prin art.1 pct.42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat în mod expres, însă prin aceasta au fost încălcate normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, precum și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art.108 alin.3 din Constituția României, ordonanțele guvernului se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
Ori, prin art. 1 pct. Q 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul României a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Cu toate acestea, prin nr.OG 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale legii nr. 50/1996, în pofida faptului că potrivit dispozițiilor art. 56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii au fost abrogate și unele dispoziții ale acesteia.
Acolo unde legiuitorul a avut intenția să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut în mod expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ceea ce în speță nu s-a realizat.
În altă ordine de idei s-a reținut că potrivit art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de către reclamanți este un drept de creanță, constituind un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin abrogarea art.47 din Legea nr. 50/1996, reclamanții au fost lipsiți de proprietatea asupra acestui bun în mod nelegal și nedrept, această lipsire de proprietate putându-se face doar pentru o cauză de utilitate publică, în conformitate cu dispozițiile art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului.
Potrivit art. 20 alin.2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile om ului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Instanța a reținut că există conflict între art.1 pct. 47 din nr.OG 83/2000, prin care a fost abrogat art. 47 din Legea nr. 50/1996, și art.1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului, urmând a fi aplicat în cauză ultimul text legal.
Față de cele anterior reținute, întrucât abrogarea realizată prin nr.OG 83/2000 este nelegală, iar în plus rațiunea acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică subzistă, instanța a apreciat că pretențiile reclamanților sunt întemeiate cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzute de art.47 din Legea nr. 50/1996.
Pe cale de consecință, au fost obligați pârâții Tribunalul Sălaj, Curtea de APEL CLUJ și Ministerul Justiției la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație a sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și modificată, cu modificările ulterioare privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești.
Potrivit dispozițiilor art.35 din Legea nr.500/2004 Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectul bugetelor pe care le depune la guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an. În același timp, potrivit art.15 din HG 93/2000 toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art.118 din Legea nr.304/2004.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Tribunalul Sălaj, Ministerul Justiției și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:
Astfel, Tribunalul Sălaja susținut că art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat prin art.50 din Ordonanța de Urgență nr.83/2000.
Or, susține recurentul, orice drept salarial poate fi acordat numai în contextul în care acesta este prevăzut într-un act normativ, situație în care dreptul pretins de reclamanți neavând un temei legal se impunea respingerea acțiunii.
Ca atare susține recurentul, instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, fiind prezent motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat în temeiul art.304 pct.9 pr.civ. modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii.
Se susține că instanța de fond a reținut incorect că abrogarea realizată de OG nr.83/2000 nu a respectat condițiile impuse de lege de abilitare deoarece Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești a rămas în vigoare după apariția OG nr.83/2000 nefiind abrogată total, doar articolele au fost modificate și abrogate. Acest tip de abrogare este considerată de legiuitor o abrogare parțială.
Or, potrivit art.62 alin.5 din Legea nr.24/2000 abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, iar conform Legii nr.125/2000, Guvernul a fost abilitat pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996.
De asemenea, OG nr.83/2000 a fost aprobată prin Legea nr.334/2000 și a avut ca obiect modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești prin aducerea acestuia în acord cu sistemul prevăzut de Legea nr.154/1998 fiind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
Se susține că finalitatea modificării legislației nu a fost în nici un caz diminuarea drepturilor salariale, ci dimpotrivă creșterea acestora, însă în cadrul unui nou sistem de salarizare bazat pe principii noi, prin includerea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică și a altor sporuri în indemnizația unică de care beneficiau reclamanții la acel moment.
Hotărârea instanței de fond este criticată și pentru motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.4 pr.civ. pentru că abrogarea dispozițiilor legale care prevedeau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistraților și personalului auxiliar reprezintă o problemă de legiferare.
Or, susține recurentului prin că admiterea acțiunii instanța a ignorat dispozițiile OG nr.83/2000 și a procedat la readucerea în vigoare a prevederilor privind sporul de risc și suprasolicitare, depășind în mod flagrant atribuțiile puterii judecătorești.
Recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice Sas olicitat modificarea hotărârii în sensul respingerii acțiunii reclamanților invocând excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor, iar pe fond a invocat motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, întrucât textul art.47 din Legea nr.50/1996 a fost aprobat prin OG nr.83/2000.
Mai mult susține recurenta prin apariția OG nr.8/2007 prin art.30 a fost abrogată Legea nr.50/1996, iar noul act normativ prevede un procent doar de 25%.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, a dispozițiilor art.304 pct.4 și 9.pr.civ. Curtea de Apel reține următoarele:
Criticile formulate de pârâții Ministerul Justiției, Direcția Generală a Finanțelor Publice S și Tribunalul Sălaj vizează lipsa de temei a acțiunii reclamanților și sunt nefondate având în vedere dispozițiile Deciziei nr.XXI/2008 dată de Secțiile Unite ale ÎCCJ în recurs în interesul legii - obligatorie conform art.329 pr.civ. prin care s-a stabilit că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin prisma dispozițiilor obligatorii ale Deciziei nr. XXI/2008 dată în recurs în interesul legii de ÎCCJ - Secțiile Unite, este de reținut însă că nu toți reclamanții se încadrează în dispozițiile legale susmenționate, întrucât din tabelul de la fila 157 rezultă că, următorii reclamanți, - sunt încadrați la Tribunalul Sălaj ca șoferi, iar reclamantul în calitate de muncitor, ei făcând parte din personalul conex și nu cel auxiliar la care se referă dispozițiile legale susmenționate.
Din această perspectivă acțiunea acestor reclamanți este neîntemeiată și ca atare, nefiind incidente dispozițiile Deciziei XXI/2008, instanța de fond trebuia să rețină că acțiunea reclamanților susnumiți este nefondată și pe cale de consecință se impunea a fi respinsă.
Din același tabel susmenționat, mai rezultă însă că reclamantele și fac parte din personalul auxiliar de specialitate la care se referă dispozițiile Deciziei nr. XXI/2008 a ÎCCJ și ca atare acțiunea lor fiind întemeiată se impunea a fi admisă și obligați pârâții la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la salariul de bază brut lunar pe perioada 01.01.2005 și până la data pensionării.
Din perspectiva acestor aspecte instanța urmează a admite recursurile formulate și a modifica în parte hotărârea instanței de fond în sensul că urmează a se admite acțiunea reclamantelor și în sensul obligării pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% pentru perioada 01.01.2005 și până la data pensionării și a se respinge ca nefondată acțiunea reclamanților, precum și cererea de intervenție principală formulată de intimatul, și a se menține restul dispozițiilor sentinței.
Cu privire la recursul Direcției Generale a Finanțelor Publice S referitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt de reținut următoarele aspecte că înlătură excepția invocată.
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Astfel din perspectiva celor expuse urmeaza fi admise recursurile piritilor si se modifica in parte hotarirea instantei de fond in sensul admiterii doar a actiunii reclamantelor si si respingerii actiunii reclamantilor, precum si cererea de interventie principala formulata de intervenientul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Tribunalul Sălaj, Ministerul Justiției și Direcția Generală a Finanțelor Publice S împotriva sentinței civile nr. 430 din 25 februarie 2008 Tribunalului Sălaj, pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că admite acțiunea reclamantelor și împotriva pârâților Tribunalul Cluj, Curții de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, obligă pârâții să plătească acestor reclamante sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar pentru perioada 01.01.2005, până la data pensionării.
Respinge ca nefondată acțiunea reclamanților, și cererea de intervenție principală formulată de intervenientul, în contra acelorași pârâți.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 3 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - -
plecată în concediu de
odihnă, semnează
prim-grefier
Red./
3 ex./23.07.2009
Jud.fond: și
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja Eugenia
