Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1532/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1532/R/2008
Ședința publică din 02 iulie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Sergiu
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta B RO împotriva sentinței civile nr.34/F din 31 ianuarie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița - N privind și pe reclamantul având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 09 iunie 2008, Confederația Națională Sindicală "Cartel " - Uniunea Sindicală Teritorială Filiala BNa depus întâmpinare (prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, iar conform prevederilor art.242 pr.civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă).
Instanța în temeiul art.80 din Legea nr.168/1999 invocă excepția tardivității recursului și reține cauza în pronunțare pe această excepție.
CURTEA
Deliberând reține că prin sentința civilă nr. 34/F/2008 din data de 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul -, s-a admis, ca fiind întemeiată, acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtei SC RO SRL B N și, în consecință fost obligată pârâta la plata contravalorii a 15 tichete de masă aferente lunii iunie 2007, reprezentând dreptul de alocație individuală de hrană; s-a constatat nulitatea clauzelor din din 01 aprilie 2007, referitoare la criteriile de repartizare a tichetelor de masă cuprinse în art. 53.
Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că în al pârâtului, care reglementează acordarea tichetelor de masă, nu a fost prevăzut numărul angajaților care beneficiau de tichete de masă, arătându-se expres că beneficiază de alocație de hrană sub forma tichetelor de masă în condițiile de acordare prevăzute de Legea nr. 142/1998, a Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi, precum și a, numai pe baza criteriilor de acordare stabilite de societate, enumerate în art. 53 respectiv, nu primesc tichete de masă: cei care absentează nemotivat, cei care beneficiază de concedii medicale și cei care au săvârșit abateri disciplinare și au fost sancționați cu avertisment scris.
Deși a fost prevăzut că tichetele de masă au fost acordate conform legii și Normelor Metodologice, din analiza conținutul criteriilor de acordare a tichetelor de masă prevăzute în art. 53 din ( 62 ) tribunalul a constatat că criteriile prevăzute de societate sunt nelegale și discriminatorii, ele neîncadrându-se în nici unul din criteriile prevăzute de lege, anterior arătate, cu ocazia analizării cererii pentru acordarea tichetelor de masă.
Criteriile au fost apreciate ca fiind nelegale datorită faptului că nu a fost respectat modul de acordare a acestora prevăzut de art. 5 din lege, care stipulează că angajatorul distribuie salariaților tichete de masă lunar în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare.
Or, potrivit art. 53 din, alin. ultim, angajatorul se obligă să distribuie tichete de masă până în data de 25 lunii în curs, fiind aferente a lunii anterioare. Prin aplicarea acestui criteriu de acordare, angajatorul a încălcat și prev. Art. 6 din lege cu privire la utilizarea tichetelor de masă.
Criteriile stabilite de pârâtă nu se încadrează în nici unul dintre criteriile prevăzute limitativ de lege respectiv, art. 2 alin. 1 lit. c din Normele metodologice de acordare, care a dat posibilitatea angajatorului ca împreună cu reprezentanții sindicatului să stabilească salariații care primesc tichetele de masă, ținând seama de: condițiile concrete de lucru în care își desfășoară activitatea unele categorii de salariați; de criteriile socio-profesionale și de alte elemente specifice activității, în timp ce criteriile prevăzute de pârâtă au caracter sancționator, inadmisibil, cât timp a fost sancționat angajatul care s-a aflat în concediu medical; angajatul care pentru abaterea sa disciplinară a fost deja sancționat cu avertisment scris iar, pentru angajatul care are o absență nemotivată, s-a realizat o sancționare care ar îmbrăca aspectul unei sancțiuni disciplinare, fără ca o astfel de sancțiune să fie prevăzută de lege.
Deși reală susținerea pârâtei că nu a fost obligată să acorde tichete de masă, cât timp nu a indicat numărul angajaților care beneficiau de tichetele de masă, angajatorul se referea în art. 53 la salariații societății, nici nu se impunea stabilirea criteriilor de acordare.
Criteriile stabilite de angajator, deși acesta susține că au fost simple și clare, încalcă prev. art. l lit i și art. 6 lit. c din 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.
În art. 11 din Normele metodologice se prevede că acordarea tichetelor de masă este condiționată doar de prezența salariatului la lucru și de numărul de zile lucrătoare din fiecare lună.
Or, prin criteriile stabilite de pârâtă s-a realizat o discriminare între angajații prezenți într-o anumită zi la lucru care deși, aflați în aceeași situație de fapt, adică fac parte din categoria salariaților care au primit tichete de masă, au fost prezenți la lucru și au prestat aceeași activitate, însă nu toți au beneficiat de tichete de masă. Art. 258 din Codul muncii S. trebuie să cuprindă reguli care să respecte principiul nediscriminării nu să-l încalce.
Așa fiind, în temeiul dispozițiilor legale anterior arătate și ale art. 38 din Codul munciia fost admisă cererea și s-a constatat nulitatea clauzelor din cuprinse în art. 53, privind criteriile de acordare a tichetelor de masă.
Cererea având obiect obligarea pârâtei la plata c/v tichetelor de masă neacordate, pentru zilele în care a prezentă la lucru în luna martie 2007, este întemeiată, urmare a constatării nulității clauzelor din privind criteriile de acordare a tichetelor de masă, deoarece din pontajul lunii martie 2007, rezultat că reclamantul a fost prezent la lucru 15 zile, pârâta recunoscând că nu a acordat tichetele de masă aferente pentru zilele în care reclamantul a fost prezent la serviciu, în luna respectivă.
Într-adevăr, acordarea tichetelor de masă de către angajator nu este o obligație imperativă pentru acesta, ci este lăsată la disponibilitatea angajatorului, în funcție de fondurile bănești de care acesta dispune dar, odată ce angajatorul a luat hotărârea de a acorda tichete de masă pentru angajații săi, ceea ce, anterior, pentru angajat era doar o posibilitate,s-atransformat într-un drept.
Chiar dacă dreptul reclamantului de a primi tichete de masă pentru zilele în care a fost prezent la lucru nu îmbracă forma salariului, el este un drept recunoscut prin lege, ca urmare a deciziei angajatorului, potrivit art. l din Legea nr. 142/1998 raportat la art. 37 din Codul muncii și potrivit art. 38 din Codul muncii reclamantul nu poate renunța la el și, în situația în care angajatorul refuză să-și execute obligația, angajatul poate solicita instanței predarea tichetelor de masă, în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului, conform art. 283 alin. 2 Codul muncii.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal pârâta SC RO SRL, solicitând admiterea căii de atac promovate și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii.
În memoriul de recurs s-a invocat faptul că instanța fondului s-a situat pe o poziție partizană, favorizând reclamantul, fapt dovedit prin aceea că a admis acțiunea acestuia pe considerente de fapt și temeiuri de drept (respectiv OG 137/2000) neinvocate de către acesta și nepuse măcar în discuția părților.
Cu privire la capătul de cerere privind acordarea tichetelor de masă aferente lunii martie 2007, instanța de fond a încălcat legea, respectiv legea părților. Este real faptul că instanța încercat să justifice inaplicabilitatea legii părților CCM 2007 și respectiv 2007 prin invocarea Legii 142/1998 și a art. 38 din codul muncii. Sancțiunea neluării în considerare a clauzelor unui contract încheiat de părți nu există, nici măcar atunci când au existat dispoziții legale aparent contrare. Într-o atare situație, fie clauza contractuală este respectată ca lege a părților de către instanță, fie, la cererea uneia dintre părți este declarată ca nelegală și înlăturată, cele 2 situații excluzându-se reciproc.
Argumentele pentru care legea părților nu este aplicabila sunt nejustificate în opinia recurentei. Astfel, teoria instanței potrivit căreia posibilitatea angajatului de a-i fi acordate tichete de masă s-a transformat în drept la care nu poate renunța, ar fi corectă dacă înțelesul vădit al actului prin care angajatorul a instituit acordarea tichetelor de masă nu ar fi fost schimbat de instanță. Angajatorul nu a acordat angajaților un drept pur și simplu, ci un drept afectat de modalități, espectiv de anumite condiții suspensive. Dreptul angajatului nu s- născut la momentul inserării lui în CCM ci la momentul îndeplinirii condițiilor suspensiv.
Toate criteriile se bazează pe acțiuni culpabile ale angajaților, des întâlnite în practică și de natura a perturba activitatea societății: neprezentarea nejustificată la serviciu, nerespectarea atribuțiilor de serviciu, încercarea de a găsi justificări nelegale pentru lipsa de la serviciu. Caracterul " sancționator ", inadmisibil (dublă sancționare pentru o singură faptă) al acestui criteriu de selecție este nejustificat invocat de instanța fondului, întrucât este cunoscut că o singură faptă poate genera consecințe civile, penale, materiale, disciplinare, fiecare cu răspundere proprie.
Plecând de la premisa că este preferabil să previi decât să înlături rezultatele negative, la înțelegere cu sindicatul, societatea a încercat să nu sancționeze material faptele culpabile legate de lipsa nemotivată de la serviciu și nerespectarea atribuțiilor de serviciu, ci să stimuleze prezența la serviciu și îndeplinirea sarcinilor de serviciu, prin acordarea de tichete angajaților cu comportament corespunzător pe perioada determinată prin lege de o lună.
Referitor la nelegalitatea acordării ulterioare a tichetelor de masă, și nu în avans cum pretind disp. art. 5 alin. 1 din lege s-a precizat că această dispoziție din finalul clauzei incriminate (și toată clauza în ansamblu din cauza acestei dispoziții) este discutabilă întrucât textului este neclar: pe de o parte, angajatorul trebuie să acorde tichete de masă în avans, pe de altă parte ( art. 6 alin. 1 ) angajatorul poate acorda un număr de tichete maxim egal cu numărul de zile în care salariatul este prezent în unitate.
Intimata prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului, arătând că sentința pronunțată de prima instanță este legală și temeinică.
Analizând prioritar conform art. 137 raportat la art. 316 și 298 Cod procedură civilă excepția tardivității recursului invocată din oficiu, Curtea reține că sentința recurată a fost comunicată recurentei-pârâte în data de 22.02.2008 (fila 37 dosar fond), iar recursul a fost declarat în data de 05.03.2008.
Conform art.80 din Legea 168/1999 în cauzele care au ca obiect soluționarea conflictelor de drepturi termenul de recurs este de 10 zile.
Pentru aceste considerente, constatând că recursul a fost declarat după împlinirea termenului legal imperativ de 10 zile, se va respinge ca tardiv recursul declarat pârâta SC RO SRL împotriva sentinței civile nr. 1125/F din 19 decembrie 2007 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul declarat de pârâta SC RO SRL împotriva sentinței civile nr. 34/F din 31 ianuarie 2008 Tribunalului Bistrița - pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 02 iulie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - PT.-
în semnează
vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș Sergiu
LA
RED.
DACT.2 EX./21.07.2008
JUD.FOND.,.
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Sergiu
