Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1533/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1533/R/2008
Ședința publică din 02 iulie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Sergiu
-
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta B RO împotriva sentinței civile nr.35/F din 31 ianuarie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița - N privind și pe reclamanta având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin serviciul de registratură al instanței, la data de 09 iunie 2008, Confederația Națională Sindicală "Cartel " - Uniunea Sindicală Teritorială Filiala BNa depus întâmpinare (prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate, ca fiind legală și temeinică, iar conform prevederilor art.242 pr.civilă a solicitat judecarea cauzei și în lipsă).
Instanța constată că recursul a fost declarat și motivat în termen legal, și a fost comunicat intimatei.
În baza actelor de la dosar, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.35/F din 31 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâtei SC. B RO SRL și în consecință pârâta a fost obligată la plata contravalorii a 21 tichete de masă aferente lunii iunie 2007, reprezentând dreptul de alocație individuală de hrană.
S-a constatată nulitatea absolută a clauzelor cuprinse în I din l aprilie 2007, referitoare la criteriile de acordare a tichetelor de masă prevăzute în art.53.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamanta este angajata unității pârâte în funcția de operator.
În luna iunie 2007 înregistrat o absență nemotivată așa cum rezultă din fișa de prezență, motiv pentru care i s-a întocmit formular disciplinar prin care a fost sancționat cu avertisment, și i s-au reținut tichetele de masă pe luna iunie 2007 conform procedurii de acordare.
Analizând situația de fapt prin prisma prevederilor legale, instanța a constatat că deși angajatorul a prevăzut în CCM acordarea tichetelor de masă potrivit Legii nr.142/1998 și a Normelor metodologice de acordare în, acesta a stabilit criterii nelegale și discriminatorii. Criteriile sunt nelegale datorită faptului că nu a respectat în primul rând modul de acordare a acestora prev. art.5 din lege, care stipulează că angajatorul distribuie salariaților tichete de masă lunar în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare. Ori, potrivit prev.art.53 din I la nivel de unitate, alin.ultim, angajatorul se obligă să distribuie tichete de masă până în data de 25 lunii în curs fiind aferente lunii anterioare. Prin aplicarea acestui criteriu de acordare, angajatorul a încălcat prev.art.6 din lege cu privire la utilizarea tichetelor de masă. De asemenea angajatorul a extins criteriile de selecție privind acordarea tichetelor de masă în afara prev.art.2 alin.1 lit.c din normele metodologice de acordare, care da posibilitatea angajatorului ca împreună cu reprezentanții sindicatului să stabilească salariații care primesc tichete de masă, ținând seama de condițiile concrete de lucru în care își desfășoară activitatea unele categorii de salariați, de criteriile socio-profesionale și de alte elemente specifice activității, unitatea stabilind criterii sancționatoare și condiționând acordarea lor ca măsură de sancționare.
Pârâta nu este obligată să acorde tichete de masă însă dacă le acordă nu poate stabili alte criterii de acordare decât cele legale.
Normele metodologice stipulează expres la art.11 modul de acordare a tichetelor de masă condiționând aceasta doar de prezența salariatului la lucru și de numărul de zile lucrătoare în fiecare lună.
Criteriile stabilite de angajator încalcă prev.art.1 lit.i și art.6 lit.c din Legea nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. De asemenea potrivit art.38 din Codul muncii, prevederile art.53 din cu privire la acordarea tichetelor de masă sunt nule de drept întrucât salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege și nici la ridicarea acestora.
Potrivit prev.din Titlul IV al Codului muncii privind salarizarea pentru munca prestată în baza unui contract de muncă salariatul are dreptul la un salariu exprimat în bani iar art.155 prevede că salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile sporurile și alte adaosuri.
Art.160 și 161 stabilesc că o parte din salariu poate fi plătit în natură dacă este prevăzut în CCM. Așadar, tichetele de masă, sunt un drept prevăzut de lege care se acordă salariatului iar potrivit dispozițiilor art.283 lit.c din Codul muncii, acesta poate fi solicitat în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului, astfel că instanța a admis capătul de cerere privind plata contravalorii a 21 tichete de masă reclamantului, aferente lunii iunie 2007 cuvenite și neacordate ca fiind întemeiat.
În ceea ce privește cererea reclamantului privind constatarea nulității clauzelor privind acordarea tichetelor de masă prevăzute la art.53 din valabil din l aprilie 2007 instanța a admis cererea ca întemeiată și în temeiul art.259-261 din Codul munciia constatat nulitatea absolută a acestor clauze.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta B RO solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței atacate în sensul respingerii ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind obligarea la acordarea a 21 tichete de masă reclamantei.
În motivele de recurs arată că angajatorul împreună cu reprezentanții sindicatului pot prevedea salariații care primesc tichete de masă ținând seama și de alte elemente specifice activității. Criteriile cuprinse în CCM 2007 și în 2007 se referă la absența nemotivată de la serviciu, nerespectarea atribuțiilor de serviciu ce constituie abatere disciplinară, societatea a încercat să nu sancționeze material faptele culpabile legate de lipsa nemotivată de la serviciu și nerespectarea atribuțiilor se serviciu, ci să stimuleze prezența la serviciu și îndeplinirea sarcinilor de serviciu prin acordarea de tichete de masă angajaților cu comportament corespunzător pe perioada determinată prin lege de o lună.
Conform Legii nr.142/1998, art.5, tichete de masă se distribuie lunar, ca pachet, acordarea tichetelor de masă nefiind zilnică. Astfel, lunar, respectiv în luna iunie 2007 angajata, prin fapta sa culpabilă, nu s-a aflat în aceeași postură ca și ceilalți angajați ai societății care și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu, astfel că, nefiind în aceeași situație, nu a fost discriminată prin neacordarea tichetelor de masă pe luna respectivă, ea nu a îndeplinit condiția suspensivă specifică activității societății, astfel că din culpa sa proprie, dreptul care reprezenta o posibilitate pentru ea, nu a putut să-i fie acordat.
Cu privire la legalitatea art.53 din 2007, arată că susținerea instanței de fond cum că tichetele de masă reprezintă o componentă a salariului și ca atare beneficiază de tratamentul legal a veniturilor de natură salarială, adică sunt tratate ca un drept prevăzut de lege nu poate fi susținută. Nu există nici un echivoc cu privire la intenția angajatorului și a sindicatului reprezentativ cu privire la natura acestui beneficiu stabilită la art.23 din contractul colectiv la nivel de unitate, unde se face referire la prevederile Legii nr.142/1998 care la art.1 definește în primul rând caracterul de alocație individuală de hrană a tichetelor de masă și nu de prestație în natură și în al doilea rând la art.1 alin.2 limitează întinderea acestui tip de prestație la posibilitățile financiare proprii fiecărui angajator.
Reclamanta CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ SINDICALĂ" CARTEL " prin întâmpinarea de la 9-10, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței civile nr.35/2008 ca fiind legală și temeinică.
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
Contrar susținerilor recurentei prima instanță a respectat principiile contradictorialității și al dreptului la apărare, acțiunea fiind admisă pe baza considerentelor de fapt și de drept invocate de reclamantă. Astfel, în cererea de chemare în judecată reclamanta a invocat că este discriminată de către angajator și că se încalcă prevederile art.5 și 6 din Codul muncii și OG.37/2000. În consecință, primul motiv de recurs, care poate fi încadrat în dispozițiile art. 304 pct. 5 Cod procedură civilă, nu este întemeiat.
Referitor la nerespectarea de către prima instanță a contractului colectiv de muncă și a regulamentului de ordine interioară, care constituie legea părților se reține că, deși contractul colectiv de muncă presupune, ca orice contract, de altfel, autonomia de voință a partenerilor sociali între care se încheie, în conformitate cu art. 236 alin. (4) din Codul muncii numai contractele colective de muncă încheiate cu respectarea dispozițiilor legale constituie legea părților. De asemenea, nici regulamentul de ordine interioară nu poate conține dispoziții care să contravină legii.
În mod judicios tribunalul a constatat nelegalitatea clauzelor din Regulamentul de Ordine Interioară din 9 martie 2007 referitoare la criteriile de acordare a tichetelor de masă (cuprinse în art. 53) în condițiile în care acestea sunt în mod evident contrare celor prevăzute de dispozițiilor art. 2 lit. c) din Normele metodologice de aplicare a Legii 142/1998.
De asemenea, așa cum a reținut și prima instanță, criteriile sunt nelegale și pentru că nu respectă dispozițiile imperative ale art. 5 din Legea 142/1998 care prevăd că tichetele de masă se distribuie de către angajator în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna următoare. Or, în art. 53 din Regulamentul de Ordine Interioară se prevede că tichetele de masă distribuite până în data de 25 lunii în curs sunt aferente lunii anterioare.
Contrar susținerilor recurentei, în condițiile în care pentru toate conduitele culpabile pe care aceasta a intenționat să le sancționeze prin instituirea criteriilor pentru acordarea tichetelor de masă sunt prevăzute în Codul muncii sancțiuni disciplinare, regulamentul intern nu poate prevedea sancțiuni diferite de cele prevăzute expres de lege.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică. În consecință, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041și 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC RO SRL împotriva sentinței civile nr. 35/F din 31 ianuarie 2008 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta B RO împotriva sentinței civile nr. 35/F din 31 ianuarie 2008 Tribunalului Bistrița -N pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 02 iulie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - -
de, dactilografiat de Sz.
În 2 ex. la data de 07.07.2008
Judecător fond -, - Tribunalul Bistrița -
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Sergiu
