Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1617/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1617/R/2009
Ședința publică din 23 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Laura Dima Eugenia Pușcașiu
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 973 din 29 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții intimați MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect calcul drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, se constată că prin cererea de recurs s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța onstatând cauza în stare de judecată o reține în vederea pronunțării, în baza actelor de la dosar.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.973 din 29 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, s-a respins ca nefondată acțiunea reclamanților, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Cluj și Curtea de APEL CLUJ, reținându-se următoarele considerente.
Reclamanții au calitatea de judecători la Judecătoria Cluj -N fiind numiți în această funcție prin Decret Prezidențial la data de 11.01.2008.
Salarizarea magistraților este reglementată de OUG 27/2006 aprobată prin Legea nr. 45/2006 care nu prevăd sporul solicitat de reclamanți.
Așa fiind, a fost admisă excepția inadmisibilității invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor și va fi respinsă cererea reclamanților.
În temeiul art.16-20 din OG 137/2000 a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și va fi respinsă acțiunea reclamanților față de acesta, deoarece este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG 137/2000.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, solicitând modificarea ei în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează nelegalitatea ei sub următoarele aspecte:
Recurenții învederează că instanța de fond a făcut o greșită interpretare și aplicare a legii, față de obiectul dedus judecății, de incidența dispozițiilor obligatorii ale Deciziei XXI/2008 a Secțiilor Unite ale ÎCCJ dată în recurs în interesul legii, fiind astfel incident motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ.
În drept au mai fost invocate și dispozițiile art.304 pct.5, 7 și 9.pr.civ.
Ministerul Finanțelor Publice prin întâmpinarea depusă, s-a opus admiterii recursului.
Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de apel reține că recursul reclamanților este fondat pentru următoarele considerente:
Așa cum rezultă din actele de la filele 5 - 8 dosarul instanței de fond, reclamanții îndeplinesc funcția de judecători la Judecătoria Cluj -N, fiind numiți în această funcție prin Decret Prezidențial la 11.01.2008.
Acțiunea reclamanților vizează acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut.
Secțiile Unite ale ÎCCJ prin Decizia XXI/10.03.2008 a adus recursul în interesul legii declarat de Procurorul general și statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut și după intrarea în vigoare a OUG nr.83/2000 aprobată prin Legea nr.334/2001.
Cum dispozițiile deciziei susmenționate dată în recurs în interesul legii sunt obligatorii prin prisma dispozițiilor art.329 pr.civ. este prezent motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. și pe cale de consecință recursul reclamanților urmează fi admis și a se modifica hotărârea instanței de fon în parte, în sensul admiterii acțiunii reclamanților și obligării pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Cluj, Curtea de APEL CLUJ la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, începând cu data numirii în funcția de judecători și în continuare și a-l obliga pe pârâtul Tribunalul Cluj să efectueze cuvenitele modificări în carnetele de muncă ale reclamanților cu privire la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, celelalte dispoziții privind respingerea acțiunii față de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării urmează a fi menținute.
Față de excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice se impune a fi reținute următoarele aspecte ce impun respingerea excepției invocate.
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 973 din 29 mai 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte și în consecință admite acțiunea reclamanților împotriva pârâților Ministerul Justiției, Tribunalul Cluj, Curtea de APEL CLUJ, pe care îi obligă să plătească reclamanților sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data numirii în funcția de judecători, până la zi și în continuare.
Obligă pârâtul Tribunalul Cluj să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamanților privind sportul de risc.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plăților acestor drepturi salariale.
Menține dispoziția privind respingerea acțiunii față de
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 23 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECATORI GREFIER
- - - - - - - - plecat în concediu de plecată în concediu de plecată în concediu de
odihnă, semnează odihnă, semnează odihnă, semnează
vicepreședintele instanței vicepreședintele instanței prim-grefier
Red./Dact.
3 ex./23.07.2009
Jud.fond: și
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Laura Dima Eugenia Pușcașiu
