Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1659/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR.1659/
Ședința publică din 3 decembrie 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin M, cu sediul în Tg.M,--3, Municipiul Tg.M și Consiliul Local Tg.M, cu sediul în P-ța - nr.3, împotriva sentinței civile nr.1060 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reprezentanta pârâților recurenți Municipiul Târgu M și Consiliul Local Târgu M, consilier juridic, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate și motivate în termen, fiind scutite de taxă judiciară de timbru.
Neformulându-se cereri, instanța acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta pârâților recurenți susține recursul astfel cum a fost motivat în scris, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate și respingerea acțiunii. În ceea ce privește recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin M, lasă la aprecierea instanței soluționarea lui.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr.1060 din 30 mai 2008, Tribunalul Mureșa respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean M, a Ministerului Educației, Cercetării și T, a Ministerului Economiei și Finanțelor, a Consiliului local al municipiului Tg-M, a Primăriei municipiului Tg-M prin Primarul municipiului Tg-
A admis acțiunea civilă formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâții Grădinița cu program Normal " "Tg-M, Consiliul local al municipiului Tg-M, Primăria municipiului Tg-M prin Primarul Municipiului Tg-M și Inspectoratul Școlar Județean M, Ministerul Educației,Cercetării și T și Ministerul Economiei și Finanțelor.
A obligat pârâții la plata în favoarea reclamantei a diferențelor de drepturi salariale reprezentând contravaloarea orelor prestate în plus, câte două ore săptămânal, pentru norma didactică, în perioada 13.12.2004 - 13.12.2007, sume ce vor fi reactualizate în funcție de rata inflației calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.
A obligat pârâții Grădinița cu Program Normal " " și Inspectoratul Școlar Județean M să asigure reducerea normei didactice de predare a reclamantei cu două ore săptămânal, fără diminuarea salariului.
A obligat pârâții la plata în favoarea reclamantei a sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
A respins, ca inadmisibilă, cererea de chemare în garanție formulată de municipiul Tg-M, în contradictoriu cu chemații în garanție Ministerul economiei și Finanțelor și Ministerul Educației,Cercetării și
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Inspectoratul Școlar Județean M dispune de calitate procesuală pasivă, conform art.11 alin.5 din Legea nr.128/1997, art.142 din Legea nr.84/1995, art.33 alin.7 și art.38 alin.5 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură de învățământ, art.2, art.31 alin.2 și art.54 alin.2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de învățământ preuniversitar de stat pe județul M, deoarece acest pârât are atribuții specifice angajatorului, inclusiv în asigurarea efectuării legale a plății drepturilor bănești ale personalului didactic.
S-a mai reținut că pârâtul, Consiliul local, are calitate procesual pasivă, conform art.15 alin.1 și art.19 din Legea 273/2006, art.XIII alin.1 din OUG nr.32/2001, art.16 din Normele aprobate prin HG 2192/2004 și art.167 alin.3 din Legea nr.84/1995, acest pârât asigurând aprobarea în bugetul local a sumelor necesare plății drepturilor bănești solicitate de reclamantă.
Primarul pârât dispune de calitate procesual pasivă, conform art.68 alin.1 lit.c din Legea nr.215/2001 și art.20 alin.1 și alin.4 din Legea nr.500/2003, întrucât acest pârât îndeplinește funcția de ordonator de credite în privința sumelor solicitate de reclamantă.
Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și T dispune de calitate procesual pasivă în cauză, conform dispozițiilor art.13 din OUG 32/2001 și ale HG 223/2005.
Ministerul Economiei și Finanțelor dispune de calitate procesual pasivă, conform art.16 din HG nr.2192/2004 și art.13 din cap.IV al Legii nr.379/2005, acesta răspunzând de finanțarea unităților de învățământ preuniversitar.
Reclamanta face parte din categoria personalului didactic, noțiune legală care include și funcțiile de educator, învățător și institutor conform art.3 și 5 alin.1 din Legea nr.128/1997. Activitatea didactică a reclamantei, care are o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I, constituie o activitate normată potrivit dispozițiilor art.128 din Codul muncii și art.44 din legea sus citată. Art.44 alin.3 din Legea nr.128/1997 face trimitere expresă la noțiunea legală de "normă a educatorului, a învățătorului sau a institutorului". Norma didactică a persoanelor sus indicate reprezintă un număr de ore corespunzătoare activității de învățământ, deci este o normă de timp în accepțiunea Codului muncii, exprimată în ore, ca și în cazul celorlalte categorii de personal didactic.
Cu alte cuvinte, raportat la dispozițiile legale de mai sus, în mod firesc și legal și activitatea didactică a reclamantei se vădește a fi normată, norma didactică a acesteia fiind egală cu numărul de ore prevăzute pentru un post, respectiv pentru fiecare clasă sau clase simultane de școlari. Prin excepție, doar în ipoteza grădinițelor cu program săptămânal sau prelungit, posturile se normează pe ture.
Ca atare, este inadmisibil ca educatorii, învățătorii și institutorii, cu o vechime de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, să nu beneficieze de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână fără diminuarea salariului.
În plus, art.45 din Legea nr.128/1997 nu distinge între diferitele funcții didactice care compun noțiunea legală de "personal didactic", astfel că nu este admisibilă excluderea reclamantei de la beneficiul garantat de lege. Cele de mai sus, se întregesc și cu dispozițiile art.5 din Codul muncii, art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, întrucât excluderea ar însemna o discriminare a categoriei socio-profesionale, din care face parte reclamanta.
Apreciind asupra celor de mai sus instanța s-a pronunțat în sensul arătat.
Împotriva sentinței civile menționate, DGFP M în numele B, a înaintat în termen legal recurs solicitând, respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată și comunicarea tuturor actelor de procedură la sediul DGFP
În drept s-a invocat motivul prev. de art.304 pct.9 pr.civ. relevându-se că hotărârea atacată este lipsită de temei legal și dată cu încălcarea dispozițiilor legale în materia dedusă judecății.
Prin memoriul de recurs, s-a relevat că ministerul nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât nu există nici un raport juridic între părțile litigante, respectiv raporturi de muncă. Prin Legea nr.84/1995 (legea învățământului) s-a statuat că finanțarea cheltuielilor de personal din cadrul învățământului preuniversitar se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale și nicidecum de către minister. Rolul ministerului este acela de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor principali de credite ai acestui buget și a proiectelor bugetelor locale. În plus, atât în doctrină cât și în practica judiciară, s-a statuat că cererea de chemare în garanție nu poate fi admisă în cadrul acțiunilor personale patrimoniale și nici în litigiile de muncă, întrucât raporturile de muncă există între instituția angajatoare și angajații acesteia.
Împotriva aceleiași hotărâri a declarat recurs și Municipiul Tg-M prin Primar și Consiliul local Tg-
Recurenții au invocat în esență, lipsa calității procesuale pasive în sensul în care atât pârâtul Consiliul local Tg-M cât și Primarul Municipiului Tg-M nu au calitate procesuală pasivă potrivit dispozițiilor Legii învățământului, Legea nr.84/1995 modificată dar și HG 2192/2004 pentru aprobarea normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, OG 45/2003 aprobată cu modificări prin Legea nr.108/2004.
Cu referire la fondul cauzei recurenții au arătat că potrivit art.129 alin.1 din Legea nr.53/2003 "Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului ori, după caz, al reprezentanților salariaților".
Pornind de la aceste dispoziții legale recurenții au arătat că între reclamantă și pârâți nu există raporturi de muncă astfel că aceștia din urmă nu se pot substitui angajatorului, respectiv în drepturile și obligațiile acestuia.
Recursurile deduse judecății sunt nefondate pentru considerentele ce succed:
Cu referire la excepțiile invocate prin memoriile de recurs respectiv lipsa calității procesual pasive instanța apreciază că acestea au fost corect soluționate cu ocazia judecării fondului cauzei.
În acest sens Primarul Municipiului este ordonatorul principal de credite față de instituțiile de învățământ preuniversitar de stat.
Consiliul local aprobă și asigură prin bugetul local, sumele necesare cheltuielilor de personal din instituțiile de învățământ.
Excepția lipsei calității procesual pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor a fost de asemenea corect soluționată de instanța de fond prin prisma dispozițiilor art.16 din HG 2192/2004 și art.13 din cap.IV al Legii 379/2005.
Cu referire la fondul cauzei curtea reține următoarele:
Reclamanta face parte din categoria personalului didactic, noțiune legală care include și funcțiile de educator, învățător și institutor conform art.3 și 5 alin.1 din Legea nr.128/1997. Activitatea didactică a reclamantei, care are o vechime în învățământ de peste 25 de ani și gradul didactic I, constituie o activitate normată potrivit dispozițiilor art.128 din Codul muncii și art.44 din legea sus citată. Art.44 alin.3 din Legea nr.128/1997 face trimitere expresă la noțiunea legală de "normă a educatorului, a învățătorului sau a institutorului". Norma didactică a persoanelor sus indicate reprezintă un număr de ore corespunzătoare activității de învățământ, deci este o normă de timp în accepțiunea Codului muncii, exprimată în ore, ca și în cazul celorlalte categorii de personal didactic.
Cu alte cuvinte, raportat la dispozițiile legale de mai sus, în mod firesc și legal și activitatea didactică a reclamantei se vădește a fi normată, norma didactică a acesteia fiind egală cu numărul de ore prevăzute pentru un post, respectiv pentru fiecare clasă sau clase simultane de școlari. Prin excepție, doar în ipoteza grădinițelor cu program săptămânal sau prelungit, posturile se normează pe ture.
Ca atare, este inadmisibil ca educatorii, învățătorii și institutorii, cu o vechime de peste 25 de ani și cu gradul didactic I, să nu beneficieze de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână fără diminuarea salariului.
În plus, art.45 din Legea nr.128/1997 nu distinge între diferitele funcții didactice care compun noțiunea legală de "personal didactic", astfel că nu este admisibilă excluderea reclamantei de la beneficiul garantat de lege. Cele de mai sus, se întregesc și cu dispozițiile art.5 din Codul muncii, art.16 din Constituție și art.14 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, întrucât excluderea ar însemna o discriminare a categoriei socio-profesionale, din care face parte reclamanta.
Instanța de fond a reținut în mod corect împrejurarea că dispozițiile art.45 din Legea nr.128/1995 nu cuprind distincții între diferitele categorii de personal didactic.
Interpretarea dată de recurentul MEF dispozițiilor înscrise în art.45 din Legea nr.128/1995 coroborate cu dispozițiile art.43 și 44 din aceiași lege nu poate fi primită. Excluderea categoriei personalului didactic de predare nu are nici un suport legal. Mai mult, în situația în care legiuitorul a dorit să precizeze modalitatea de normare a muncii a făcut-o în mod derogator și expres respectiv prin prevederile art.43 lit.a teza a II-a, a prevăzut că în situația grădinițelor cu program prelungit și cele cu program săptămânal, normarea muncii se face pe ore. Ca atare curtea apreciază ca fiind neîntemeiate criticile formulate de recurenți.
Având în vedere argumentele de mai sus, instanța va respinge ca nefondate recursurile declarate
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcției Generale a Finanțelor Publice M cu sediul în Tg-M str.-.- nr.1-3, Municipiul Tg-M prin Primar și Consiliul local Tg-M, împotriva sentinței civile nr.1060 din 30 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 3 decembrie 2008.
PRESEDINTE JUDECĂTORI: Nemenționat
GREFIER
Red.
Tehnored.
2 exp.
29.12.2008.
Jud.fond:-
Asist.jud.-
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
