Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1686/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1686/R/2009
Ședința publică din 30 iunie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Gabriella Purja vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Laura
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 34 din 7 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr-, privind și pe pârâții intimați TRIBUNALUL C S, MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor confidențialitate.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile au fost declarate în termenul legal, au fost comunicate intimaților și sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Instanța apreciind că se află cauza în stare de judecată, o reține în pronunțare în baza actelor existente la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 34/7.09.2007 Tribunalului CSs - respins acțiunea reclamanților, și în contradictoriu cu pârâții Tribunalul C S, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei Și Finanțelor.
Pentru a pronunța această sentință, s-a reținut că reclamanții sunt salariați ca personal contractual în cadrul Tribunalului C
Potrivit art. 13 din OG nr.10/2007, sporurile prevăzute se acordă personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului și al Ministerului Integrării Europene în cuantum de până la 15%, precum și personalului contractual din instituțiile publice pentru care, prin acte normative specifice se prevede acordarea acestui spor.
Reiese că acordarea acestor sporuri s-a reglementat expres, cu enumerarea categoriilor de personal și titularii îndreptățiți să beneficieze de acesta.
Personalul contractual din instituțiile și autoritățile publice beneficiază de aceste sporuri dacă este prevăzut prin act normative speciale.
Simplul fapt că reclamanții sunt salariații unei instituții bugetare, nu îi îndreptățește la acordarea sporurilor solicitate în baza art. 13 alin. 1 din OG nr.10/2007.
În lipsa unor texte legale care să reglementeze sporul de fidelitate și pentru categoria profesională a personalului contractual din sistemul autorității judecătorești, pretențiile reclamanților au fost respinse ca nefondate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanții, solicitând modificarea în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenții au invocat faptul că neacordarea sporului de fidelitate constituie o discriminare în raport de personalul contractual din aparatul de lucru al Guvernului și al Ministerului Integrării Europene.
Totodată și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea au primit sporul de confidențialitate solicitat de reclamanți.
Prin întâmpinarea formulată, intimatul Ministerul Justiției solicitat respingerea recursului, invocând faptul că acordarea sporului de confidențialitate prev. de art. 13 din OG nr. 10/2007 numai personalului expres prevăzut prin acest act normativ nu constituie o discriminare în sensul art.16 din Constituție și art. 1 alin. 3 din OG nr. 137/2000 și nici din perspectiva practicii Curții Europene a Drepturilor Omului.
Examinând recursul declarat, prin prisma motivelor invocate, curtea apreciază că este nefondat și în baza art.312 alin. 1 Cod proc.civ. urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr. 46/15.12.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în recurs în interesul legii s-a statuat că în interpretarea și aplicarea unitară a disp. art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004 raportat la art. 16 alin. 1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15% calculat la indemnizația brută lunară.
În cuprinsul deciziei prin care s-a soluționat recursul în interesul legii s-au menționat expres categoriile de personal care sunt îndreptățite la plata acestui spor, acestea fiind: judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate.
Așa cum reiese din chiar cuprinsul acțiunii promovate de reclamanți aceștia sunt încadrați ca personal contractual în cadrul Tribunalului C- Nefiind încadrați în una din categoriile expres și limitativ menționate în cuprinsul deciziei pronunțate în recursul legii, acesta nu este incidentă în cazul reclamanților.
În ceea ce privește discriminarea invocată de reclamanți în cadrul motivelor de recurs, aceasta nu poate fi reținută.
Așa cum a statuat în mod constant și instanța de contencios constituțional în jurisprudența relativă la art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție ( e exemplu, Decizia nr.102/2003 publicată în MO nr.201/2003), se reține că principiul egalității de tratament nu presupune uniformitate de reglementare, fiind opțiunea exclusivă a legiuitorului de a adopta soluții legislative diferite în favoarea unor categorii de salariați diferite, în considerarea situațiilor deosebite în care se găsesc. prin lege pot fi instituite tratamente juridice diferite, în raport de natura deosebită a raporturilor reglementate.
Principiul egalității în fața legii nu înseamnă o uniformitate, așa încât dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit.
Referitor la susținerile reclamanților potrivit cărora dispozițiile legale invocate sunt discriminatorii întrucât încalcă principiul egalității instituit de art. 16 din Constituția României se reține că instanțele ordinare pot fi sesizate doar în legătură cu constatarea faptului că o lege este aplicată în mod discriminatoriu subiecților de drept cărora li se adresează, nefiind posibil să se solicite constatarea faptului că o lege este discriminatorie și nici extinderea aplicării ei altor subiecți de drept.
În situația în care un act normativ conține dispoziții discriminatorii cu privire la anumiți subiecți de drept, soluția legală este aceea de a invoca și a se constata neconstituționalitatea respectivei norme pe considerentul că încalcă principiul egalității instituit prin legea supremă. Doar Curtea Constituțională are competența legală de a aprecia că un text legal creează o discriminare și încalcă acest principiu, ca atare poate stabili modalitatea în care trebuie interpretat textul respectiv pentru a elimina încălcarea principiului egalității.
Reclamanții nu intră sub incidența art. 13 alin.1 din nr.OG 10/2007 care prevede că sporul de confiden ialitate se acord personalului contractual din aparatul de lucru al Guvernului i al Ministerului Integr rii Europene, in cuantum de la 15% din salariul de baz, precum i personalului contractual din institu iile si autorit ățile publice pentru care, prin acte normative specifice, se prevede acordarea acestui spor.
Pentru aceste considerente, zând i disp. art. 312 alin. 1 Cod proc. civ. recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, și împotriva sentinței civile nr. 34 din 7 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr- pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 30 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - -
plecată în CO, semnează
vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR
- -
Red. MV dact. GC
2ex/13.07.2009
Jud. primă instanță:,
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Gabriella Purja, Laura
