Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1703/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR.1703/R/2008
Ședința publică din 17 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Marta
- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare recursul declarat de pârâtul SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN C împotriva sentinței civile nr.678 din 15 aprilie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar civil nr-, privind și pe reclamantul având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reprezentanta reclamantului-intimat, avocat din Baroul Cluj, lipsă fiind reprezentantul pârâtului-recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care, reprezentanta reclamantului-intimat, avocat din Baroul Cluja depus întâmpinare (prin care solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile nr.678 din 15 aprilie 2008 Tribunalului Cluj ), împuternicire avocațială și chitanța care atestă plata onorariului avocațial de 400 lei.
Instanța constată că recursul a fost declarat și motivat în termen legal și a fost comunicat intimatului.
Reprezentanta reclamantului-intimat arată că nu are de formulat alte
cereri sau excepții de invocat.
Nefiind de formulat alte cereri sau excepții de invocat, instanța declară
închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului-intimat solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate pentru motivele arătate pe larg prin întâmpinarea depusă la dosar, precum și obligarea pârâtului-recurent la plata cheltuielilor de judecată, în sumă de 400 lei, conform chitanței depuse la dosar. Arată că persoanele care lucrează în condiții deosebite de muncă, beneficiază de o legislație specială, iar salariile sunt cu 100% mai mari decât ale celorlalți medici și există acte normative speciale în acest sens, iar acestea trebuie respectate. Învederează că reclamantul-intimat lucrează în cadrul C și nu s-a respectat salarizarea în ceea ce îl privește pe acesta. De asemenea, arată că instanța de fond a constatat că reclamantul-intimat a lucrat și pe alte secții, respectiv alte module în cadrul altor secții, astfel că instanța de fond a calculat suma ce se cuvenea reclamantului-intimat, neluând în seamă perioadele când acesta a lucrat pe alte secții.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 1766/2007, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar cu nr. de mai sus, s-a respins acțiunea formulată de reclamant, apreciindu-se că salariul acestuia a fost calculat și acordat corect.
Prin decizia civilă nr. 2315/R/2007, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr-, s-a admis recursul formulat de reclamant împotriva hotărârii primei instanțe și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj sub nr-.
Prin sentința civilă nr. 678/2008 din data de 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, s-a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâtul Spitalul Clinic Județean C și în consecință a fost obligat pârâtul să plătească reclamantului diferența între salariul cuvenit și salariul efectiv încasat pentru intervalul martie 2003 - aprilie 2005, prin calcularea drepturilor bănești cuvenite cu luarea în considerare a salariului cu majorarea de 100% a salariului de bază și acordarea sporului de 100%, cu excepția lunilor iunie - septembrie 2003 și martie - aprilie 2004, când acesta a beneficiat de sporul prevăzut pentru secția la care și-a desfășurat activitatea și a fost obligat pârâtul la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în cuantum de 3400 lei.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că reclamantul a avut calitatea de medic rezident în specialitatea medicină legală începând cu data de 01.03.2000 încadrarea sa fiind dispusă prin dispoziția de repartizare pe o durată de 5 ani, respectiv perioada martie 2000 - mai 2005.
Art. 18 alin. 2 din Legea nr. 104/2003, prevede faptul că salariile de bază ale personalului care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, precum și personalul catedrelor de anatomie histologie, anatomie-patologică și biologie celulară sunt cu 100% mai mari față de salariile bază prevăzute de lege pentru aceleași categorii de personal la care se adaugă sporurile legale.
Potrivit HG281/1993 anexa II cap. IV pct. 2 și 3 salariile de bază a personalului din anatomie patologică și medicină legală, care lucrează în morgi, prosecturi și histopatologie, vor fi mai mari cu 100% față de salariile bază prevăzute față de aceeași categorie de personal, iar pentru condițiile deosebit de periculoase, cum ar fi leprozii anatomie patologică și medicină legală, cuantumul sporului este de 50-100% la salariile de bază.
Salariul de bază a fost stabilit în conformitate cu OUG24/2000, a fost majorat prin OUG121/2002 cu 6% iar în conformitate cu OUG123/2003 salariul de bază urma să aibă o creștere salarială de 6% începând cu 01.01.2004 și cu încă 6% începând cu 01.10.2004.
Reclamantul a beneficiat de această majorare însă sporul nu a fost acordat, deoarece nefiind calculat salariul de bază nu s-a calculat nici sporul de 100%.
Potrivit raportului de expertiză efectuat de exp., s-a stabilit o diferență majoră între sumele primite cu titlu de salariu și salariul cuvenit ca urmare a aplicării a prevederilor legale, datorat faptului că salariul trebuia calculat avându-se în vedere majorarea salariului cu 100% și acordarea unui spor de 100%.
Ca atare, între salariul primit și cuvenit există o diferență de 242.755.908 lei pe anii martie 2003 - aprilie 2005.
Potrivit prevederilor art. 283 alin. 1 lit. c muncii, cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate, vor fi formulate în termen de 3 ani de zile.
Prin urmare, doar pe perioada martie 2003 - aprilie 2005 este justificată acțiunea reclamantului fiind prescrisă pentru intervalul 2000-2003 și aceasta cu excepția lunilor iunie-septembrie 2003, martie, aprilie 2004, când reclamantul a beneficiat de sporul prevăzut pentru secția la care și-a desfășurat activitatea, întrucât în calitate de medic rezident a fost repartizat în stagiu la secțiile clinică neurologie și respectiv radiologie, beneficiind de sporurile prevăzute pentru locurile unde a lucrat.
Potrivit art. 155.muncii, salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
Potrivit pct. 2 din Nota de la anexa 2 din HG281/1993 sunt stabilite salariile de bază ca fiind mai mari cu 100% față de salariile de bază din aceeași categorie de personal,astfel că la calculul salariului trebuia să se facă corelarea salariilor din grilele de salarizare prevăzute în OUG24/2000 cu prevederile actelor normative speciale, astfel că la salariul de bază a unui medic rezident conform acestor grile trebuia să se aplice sporul de 100% pentru medicină legală, acesta fiind salariul de bază la care trebuia să se adauge încă un spor de 100%, potrivit contractelor colective de muncă încheiate.
Având în vedere aceste aspecte, tribunalul a admis acțiunea în parte, doar pentru perioada martie 2003 - aprilie 2005 și pentru lunile la care reclamantul și-a desfășurat activitatea la medicină legală.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termenul legal, pârâtul Spitalul Clinic Județean de Urgență C, solicitând admiterea recursului și casarea în totalitate a sentinței recurate.
În motivarea recursului, pârâtul a arătat că sentința civilă recurată este nelegală întrucât deși Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, prevede la art. 18 alin. 2 că salariile de bază ale personalului care își exercită activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, sunt 100% mai mari față de salariile de bază prevăzute la lege pentru aceleași categorii de personal, la care se adaugă sporurile legale, normele metodologice de aplicare a legii au apărut abia la 1 aprilie 2004, astfel încât prevederile acesteia nu puteau fi aplicate.
Mai mult, normele metodologice nu fac nici o precizare referitoare la aplicarea prevederilor art. 18 al Legii nr. 104/2003.
Hotărârea primei instanțe mai este criticată și pentru că nu a precizat suma exactă de bani pe care instituția pârâtă ar trebui să o plătească reclamantului.
S-a mai invocat că în mai 2005 intrat în vigoare Legea nr. 125/2005 pentru aprobarea OUG115/2004 care conține în Anexa 1, pct. II, grila cu salariile personalului din secțiile de anatomie patologică și medicină legală, iar la rectificarea efectuată în luna iunie 2005 în aplicarea legii, a beneficiat de diferența de salariu pe perioada ianuarie - aprilie 2005, încasând în luna iunie suma de -, ceea ce reprezintă salariul majorat cu 100% față de aceeași categorie de personal.
Mai mult art. 44 din OUG115/2004, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice, abrogarea prevederilor art. 27 din OG1/2000 și pe cele ale art. 18 alin. 2 din Legea nr. 104/2003, adică chiar prevederile pe care reclamantul le-a invocat.
Recurentul a mai învederat că instanța a admis cererea reclamantului neținând cont de toate prevederile legale aplicabile în speță, respectiv nici măcar nu a amintit de Legea nr. 125/2005 în motivarea sentinței.
Pârâtul-intimat a solicitat prin întâmpinare respingerea recursului ca nefondat (filele8-11).
Analizând sentința recurată prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel constată că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:
În mod legal prima instanță a reținut că salarizarea personalului din unitățile de anatomie patologica si medicina legala a fost reglementată prin HG 281/1993 si apoi prin OUG nr. 24/2000 acte normative în care se prevede că "salariile de baza ale personalului de specialitate din instituțiile de medicina legala sunt mai mari cu 100% față de salariile de baza prevăzute pentru aceeași categorie la care se adaugă si sporurile prevăzute de lege".
De asemenea, art.18 alin. (2) din Legea nr. 104/2003 stipulează că personalul care își desfășoară activitatea in serviciile de anatomie patologica si prosecturi care se încadrează în categoria locurilor de munca în condiții deosebite salariile de baza sunt cu 100% mai mari fata de salariile prevăzute de lege pentru aceste categorii de persoane, la care se adula sporurile prevăzute de lege.
Aceste acte normative au fost abrogate prin Legea 125/17 mai 2005 care prevede in Anexa 1 pct. II lit. a că "salariul de baza la limita minima si maxima cuprinde si salariul de baza mai mare cu 100% prev. la pct.2 din Nota la Anexa nr.2 din HG 281/1993, precum si salariile de baza mai mari cu 100% prev. de art. 27 din OG nr. l/2000 cu modificările și completările ulterioare si art.18 alin 2 din Legea nr. 104/2003 cu modificările ulterioare".
Împrejurarea că HG 451/2004 care aprobă normele metodologice de aplicare ale Legii 104/2003 au apărut în aprilie 2004 nu are relevanță în ceea ce privește acordarea drepturilor salariale ale reclamantului, în condițiile în care normele de aplicare nu puteau să modifice legea și, așa cum precizează chiar recurentul, normele nu se referă la aplicarea art.18 din Legea 104/2003.
În consecință, instanța de fond a aplicat corect actele normative menționate anterior și a admis acțiunea reclamantului in parte, respectiv pentru perioada martie 2003- mai 2005 când aceste actele normative erau in vigoare si trebuiau aplicate.
Susținerea recurentului că prin apariția OUG nr. 24/2000 actele normative care prevedeau ca salariile personalului din institutele de medicina legala, anatomie patologica care reglementau aceste salarii cu 100% mai mari ar fi fost abrogate este neîntemeiată întrucât prevederile Anexei 1 pct. II lit. a din Legea 125/2005 fac trimitere expresa la aceste acte.
Salarizarea personalului care lucrează în serviciile de medicină legala, anatomie patologica si prosecturi s-a făcut conform dispozițiilor OUG nr. 24/2000, care nu cuprinde nicio dispoziție similară prevederilor din Pct. 2 din Nota la Anexa nr.2 la HG 281/1993 este nefondată deoarece din OUG 24/2000 nu rezultă că pct. 2 din Nota la Anexa nr.2 din nr.HG 281/1993 fost abrogat. Mai mult, în Anexa 1 pct. II lit. a pct. 2 din Legea nr. 125/2005 se face referire expresa atât la HG nr. 281/1993 cât și la celelalte acte normative speciale care reglementează salariul acestor categorii de medici.
Deși prima instanță nu a indicat suma exactă la care trebuie să fie obligat recurentul, Curtea apreciază că aceasta este determinabilă, în condițiile în care s-a menționat expres în hotărâre atât lunile pentru care trebuie acordate drepturile salariale, cât și modul în care acestea trebuie calculate.
De asemenea, întrucât drepturile salariale au fost solicitate și acordate până în aprilie 2005, iar Legea 125/2005 a intrat în vigoare în mai 2005, Curtea reține că prima instanță a reținut corect în considerentele hotărârii recurate dispozițiile legale incidente în cauză.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, reținând că în cauză nu este incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă Curtea urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de pârâtul Spitalul Clinic Județean C, împotriva sentinței civile nr. 678 din 15.04.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, care va fi menținută.
În temeiul art. 312 raportat la art. 298 și 274 alin.(1) Cod procedură civilă se vor obliga recurentul, aflați în culpă procesuală, să plătească intimatului suma de 400 lei, cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloarea onorariului de avocat ( fila13).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Spitalul Clinic Județean C, împotriva sentinței civile nr. 678 din 15.04.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului suma de 400 lei cheltuieli de judecată în recurs.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 17.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Marta
- - - - - - -
GREFIER,
RED.
DACT.
2EX./09.10.2008.
JUD.FOND.,.
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Marta
