Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1709/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
Dosar nr-
Decizie nr. 1709/
Ședința publică din 12 noiembrie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții Ministerul Educației, Cercetării și, cu sediul în B, sector 1, str.G-. -, nr.28-30, Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția generală a Finanțelor Publice M, cu sediul în T-M, str.-.- nr.1-3, județul M, împotriva sentinței civile nr.951 din 23 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- (număr în format vechi 2979/2009).
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile sunt declarate și motivate în termen legal, fiind scutit de plata taxei de timbru, s-a cerut judecarea cauzei în lipsă conform prevederilor art.242 alin.ultim Cod procedură civilă.
Față de actele și lucrările dosarului se constată că recursurile sunt în stare de judecată ca atare se reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.951 din 23.07.2009 a Tribunalului Mureș, pronunțată în dosarul nr- s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice și a Ministerului Educației, Cercetării și, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Școala Generală "", Consiliul local al comunei de M, Primarul comunei de M, Ministerul Educației Cercetării și, Inspectoratul Școlar Județean M și Ministerul Finanțelor Publice și a obligat pârâții la plata în favoarea reclamantei a unei despăgubiri echivalente cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997, pentru perioada 29.05.2006 - 29.05.2009, sumele urmând a fi actualizate în raport cu rata inflației de la data scadenței lunare până la data plății efective a debitului.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că Ministerul Finanțelor Publice are calitate procesuală pasivă în cauză, conform art. 16 din HG nr. 2192/2004 și art. 13 din cap. IV al Legii nr. 379/2005, iar Ministerul Educației, Cercetării și are legitimare procesuală în cauză conform prevederilor art. 13 din OUG nr. 32/2001 și ale HG nr. 223/2005.
Pe fond, Tribunalul a reținut că reclamanta este cadru didactic, cuprins în tranșa de vechime 30-35 ani, iar dispozițiile art. 50 din Legea nr. 128/1997 sunt dispoziții speciale care instituie un drept special salarial, constând în majorarea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 și se aplică asupra coeficientului de ierarhizare prevăzut de lege și avut de cadrul didactic anterior trecerii în tranșa de vechime în învățământ. Constatând că pârâții au omis să aplice acest adaos salarial special, prima instanță a admis acțiunea reclamantei în sensul arătat.
Împotriva acestei hotărâri pârâții Ministerul Educației, Cercetării și și Ministerul Finanțelor Publice au formulat recurs, solicitând modificarea sentinței atacate, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond respingerii acțiunii reclamantei ca neîntemeiată.
În motivarea recursului, recurentul Ministerul Educației, Cercetării și a arătat că nu are calitate procesuală pasivă întrucât nu plătește și nu asigură plata drepturilor salariale ale cadrelor didactice, întrucât nu are asemenea atribuții.
Pe fond, recurentul a arătat că prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii, întrucât creșterea de 1/25 s-a utilizat numai pentru crearea celor trei tranșe și nu constituie un spor care se acordă la niște salarii de bază existente.
De asemenea, recurenții au mai invocat deciziile nr. 818, 819, 820 din 2008 ale Curții Constituționale a României.
În drept, recurentul Ministerul Educației, Cercetării și a invocat dispozițiile art. 304 ind. 1, art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Recurentul Ministerul Finanțelor Publice a arătat în susținerea recursului promovat că între reclamantă și acest minister nu există raporturi juridice de muncă,astfel că nu are calitate procesuală pasivă în cauză.
Pe fond, recurentul a arătat că pretențiile reclamantei sunt contrare principiului neretroactivității legii.
În drept, s-au invocat prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304 ind. 1 din Codul d e procedură civilă.
Examinând sentința atacată din perspectiva motivelor invocate, precum și a dispozițiilor art. 304 ind. 1.pr.civ. instanța de control judiciar constată că recursurile promovate sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește legitimarea procesuală pasivă a pârâtului recurent Ministerul Educației, Cercetării și, potrivit art.4 lit.d și s din HG nr.366/2007 acesta are atribuții privind elaborarea cadrului normativ metodologic, funcțional, operațional și financiar în care se realizează politicile în domeniul învățământului, inclusiv politicile salariale, asigurând modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare realizării procesului de învățământ și educație.
În calitate de semnatar al contractului colectiv de muncă la nivel de ramură Ministerul Educației, Cercetării și este responsabil de îndeplinirea obligațiilor asumate prin acest contract. Mai mult, potrivit dispozițiilor art.167 din Legea nr. 84/1995 finanțarea de bază a unităților de învățământ cuprinde printre altele și cheltuielile de personal, alineatul 17 al acestui articol stabilind că prin bugetul se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar.
Prin urmare, în mod legal prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației, Cercetării și.
Referitor la legitimarea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, Curtea constată că potrivit dispozițiilor art. 16 din G nr. 2192/2004 și art. 13 din cap. IV al Legii nr. 379/2005, acesta răspunde de finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, fiind neîntemeiată din această perspectivă excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității invocată. În ceea ce privește împrejurarea că nu există raporturi juridice de muncă între reclamantă și acest pârât, Curtea constată că Ministerul Finanțelor Publice nu a fost chemat în judecată în calitate de angajator, astfel că argumentele recurentului pe acest aspect vor fi înlăturate.
Pe fond, Curtea constată că reclamanta este încadrată la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic - educator - cuprins în tranșa de vechime în învățământ de peste 30-35 de ani, conform adeverinței de la fila 30 emisă de Școala Generală " " din de M, având o vechime de peste 30 de ani începând cu data de 01.09.2004.
Conform dispozițiilor art. 50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.
Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art. 50 alin.2 din Legea nr.128/1997.
Conform prevederilor art.63 alin.3 din Legea nr.24/2000, în cazul abrogării unor dispoziții legale, acestea trebuie determinate expres, prin menționarea tuturor datelor de identificare ale acestora. Or, dispozițiile art. 30 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 nu au fost abrogate cu respectarea acestor condiții de formă și de fond ale abrogării, astfel încât dispozițiile legale menționate sunt în vigoare.
De asemenea, art. 10 din Legea nr.154/1997 nu a abrogat dispozițiile art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997.
Astfel, cum legal a apreciat și prima instanță, pentru perioada în litigiu, prevederile Legii nr.154/1997 nu au nici o relevanță, deoarece prin art.5 și art.6 din OUG nr.8/2000, salarizarea personalului didactic s-a stabilit în funcție de anexele introduse la Legea nr.128/1997, iar nu în funcție de prevederile Legii nr.154/1997.
De asemenea, este de subliniat faptul că dispozițiile art. 50 alin.1 din Legea nr.128/1997 sunt dispoziții speciale, care instituie un drept special salarial, mai precis un adaos salarial, în sensul art.155 din Codul muncii, incident în temeiul art.1 din același act normativ. Acest adaos salarial special constă în majorarea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 și se aplică asupra coeficientului de ierarhizare prevăzut de lege și avut de cadrul didactic anterior trecerii în tranșa de vechime în învățământ de 30-35 de ani, așa cum în mod legal a reținut și prima instanță.
Prin urmare, este evident că adaosul salarial special se aplică la coeficienții de ierarhizare stabiliți de lege, și anume de anexa nr.2 cap. I lit. A (introdusă prin OUG nr.8/2000 pentru perioada 1 aprilie 2000 - 22 iunie 2006), respectiv de anexa nr.2 a (introdusă prin G nr.4/2006 pentru perioada ulterioară datei de 23 ianuarie 2006), fiind neîntemeiate din această perspectivă argumentele recurenților.
Prin faptul că pârâții nu au aplicat adaosul salarial special, prevăzut de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, aceștia au nesocotit și prevederile art. 154 -155, art. 161 - 164 alin. 1 și 2 din Codul muncii, cauzând reclamantei intimate un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art. 269 din Codul muncii.
În consecință, constatând că nu este incident în cauză motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții, Ministerul Educației, Cercetării și și Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 951 din data de 23.07.2009 pronunțată de Tribunalul Mureș, în dosarul nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Educației, Cercetării și, cu sediul în B, str.- nr.28-30, sector 1, și M cu sediul în Tg-M, str.-.- nr.1-3, județul M, în numele Ministerului Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, împotriva sentinței nr.951 din 23 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
24.11.2009
9 exp.
Jud.fond:-
Asist.jud. -
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
