Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 180/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 180/R/2008
Ședința publică din data de 22 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte Curtea de Apel Cluj
JUDECĂTOR 2: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 3: Adrian Repede
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul recurent împotriva HG sentinței civile nr. 2008 din 11 octombrie 2007 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj privind și pe pârâții intimați MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE și SPITALUL MILITAR D E URGENȚĂ DR. C N - 02454, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului recurent HG- avocat, cu delegație la dosarul cauzei și reprezentantul intimatelor - consilier juridic, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat în termenul legal, a fost comunicat intimatelor și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului recurent depune la dosar răspuns la întâmpinare, comunicând un exemplar reprezentantului intimatelor și arată că nu mai are de formulat cereri.
Reprezentantul intimatelor, de asemenea, arată că nu are de formulat cereri în probațiune sau de altă natură.
Nefiind de formulat cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul cu privire la recurs.
Reprezentanta reclamantului recurent solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în scris, modificarea sentinței pronunțate de tribunal în sensul admiterii acțiunii reclamantului, fără cheltuieli de judecată. În esență arată că în mod greșit prima instanță a dat interpretare Ordinului Ministrului Apărării cu nr. 194/2006.
Reprezentantul intimatelor solicită respingerea ca nefondat a recursului declarat, menținerea hotărârii pronunțate de tribunal, aceasta fiind temeinică și legală, avându-se în vedere motivele invocate în întâmpinare. Cu privire la răspunsul dat la întâmpinare, arată reprezentantul intimatelor că documentele secrete se clasifică în secrete de stat și de serviciu. Nu poate reclamantul să solicite sporul pentru confidențialitate întrucât, chiar dacă ar fi deținut autorizația, nu îndeplinea a doua condiție, respectiv nu a deținut documente cu caracter secret și nici nu a avut acces la acestea. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Reține că prin sentința civilă nr. 2008 din 11 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosar nr-, a fost respinsă acțiunea civilă formulată de reclamantul în HG contradictoriu cu pârâții Ministerul Apărării și Spitalul Militar d e Urgență "dr. " C-N - 02454, având ca obiect conflict de drepturi.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că reclamantul îndeplinește funcția de medic primar chirurg în cadrul Spitalului Militar d e Urgență "Dr. " C-N - 02454, fiind șeful Secției Chirurgie și având gradul militar d e colonel.
Potrivit autorizației de acces la informații clasificate seria - nr. 531 din 12.03.2007, reclamantul are acces la informații clasificate în perioada 12.03.2007 - 12.03.2011.
Conform art. 3 din nr.OG 19/2006, așa cum a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 444/2006, "pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate, în funcție de certificatul/avizul de securitate obținut, cadrele militare în activitate, funcționarii publici cu statut special, militarii angajați pe bază de contract și personalul civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de un spor lunar de până la 15 % din solda lunară respectiv din salariul de bază, cu încadrarea în limitele bugetelor aprobate".
În aplicarea art. 3 din nr.OG 19/2006, Ministrul Apărării a emis Ordinul nr. M 194 din 15.12.2006 privind acordarea sporului de confidențialitate, care arată în art. 3 alin. 1 că acest spor se acordă persoanelor care dețin, au acces și lucrează cu informații clasificate. La alin. 2 se precizează că "pentru verificarea îndeplinirii condițiilor legale de acordare a sporului de confidențialitate, comandantul/șeful unității militare numește prin ordin de zi de unitate, o comisie formată din 5 persoane al cărei președinte este un locțiitor al comandantului/șefului unității militar iar secretarul acestuia este șeful structurii de securitate care propune nominal, prin proces-verbal, personalul care beneficiază de spor de confidențialitate sau, după caz, persoanele cărora le încetează acest drept".
Pârâtul Spitalul Militar d e Urgență "Dr. " C-N - 02454, prin comandantul său, a aprobat prin procesul-verbal încheiat la data de 08.01.2007 comisia numită prin nr. 3/2007 pentru verificarea condițiilor legale de acordarea sporului de confidențialitate persoanelor acreditate de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.
În urma analizei efectuate s-au propus un număr de 30 de cadre militare și personal civil, între care nu se regăsește reclamantul, întrucât nu a fost propus de către Comisie.
Ulterior, la data de 13.04.2007, prin procesul-verbal încheiat la data de 11.04.2007, comisia numită prin nr. 3/2007 pentru verificarea condițiilor legale de acordare a sporului de confidențialitate persoanelor acreditate de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate, îl propune și pe reclamant pentru a beneficia de sporul de confidențialitate de 10% (poziția 1).
Salariul reprezintă remunerația în bani a muncii prestate în baza contractului individual de muncă, echivalentul muncii prestate de către angajat. Prin corelația dintre prestarea muncii de către salariat și salarizarea muncii de către angajator, se respectă principiul echivalenței prestațiilor în contractele sinalagmatice - do ut des - respectiv poți pretinde numai în măsura în care dai.
Salariul constituie obiect, dar și cauza contractului individual de muncă. Este obiect deoarece el constituie contraprestația pentru munca efectuată de către salariat, este cauză pentru că în vederea obținerii lui persoana fizică s-a încadrat în muncă.
Obligația principală a angajatorului este cea de plata salariului, orice reținere din salariu putând fi operată doar în cazurile și în condițiile prevăzute de lege. Reținerile din salariu, cu titlu de daune, se pot face doar în cazul în care datoria este scadentă, lichidă și exigibilă, constatată printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
și sporurile la salariu, ca și indemnizațiile, formează partea variabilă a salariului și se plătesc numai în raport cu performanțele individuale ale fiecărui salariat, pentru munca desfășurată în anumite condiții deosebite sau speciale, pentru riscuri sau răspundere suplimentară față de ceilalți salariați ori pentru complexitatea sau importanța sarcinilor încredințate prin fișa postului sau regulamentului de ordine interioară.
Deși în acțiunea introductivă reclamantul a solicitat acest spor până la data de 31.05.2006, acesta i-a fost acordat începând cu 01.04.2007, semnând angajamentul de confidențialitate la data de 14.03.2007, fără a formula obiecțiuni.
De altfel, potrivit extrasului din statul de plată al Spitalului Militar d e Urgență "Dr. " C-N - 02454 pe luna aprilie, reclamantul a ridicat suma de 278 lei reprezentând primă de confidențialitate în procent de10%, aceasta demonstrând că a acceptat cele dispuse prin procesul-verbal încheiat la data de 11.04.2007 de comisia numită prin nr. 3/2007.
Așa cum rezultă din extrasul din ordinul de zi al comandantului Spitalului Militar d e Urgență "Dr. " C-N - 02454 nr. 115/14.06.2005, reclamantului i s-a schimbat funcția din cea de comandant al acestei unități în cea de șef secție chirurgie la aceeași uniate sanitară.
Între timp, prin Ordinul Ministrului Apărării nr. M 194/15.12.2006, s-a schimbat și procedura de acordare a sporului de confidențialitate, procedură care i se aplică și reclamantului. Pârâtul Spitalul Militar d e Urgență "Dr. " C-N - 02454 s-a conformat acestor prevederi și în funcție de specificul activității și a fondurilor bugetare alocate a nominalizat salariații îndreptățiți a primi acest spor.
Actul de reglementare a procedurii, anterior menționat, lasă la latitudinea comisiei posibilitatea de a nominaliza personalul îndreptățit a beneficia de acest spor, fără însă a indica numărul persoanelor și funcțiile pe care trebuie să le dețină. bugetare au îngrădit dreptul pârâtului de a acorda tuturor celor îndreptățiți, la aceeași dată, acest spor, propunerile nominale fiind atributul exclusiv al comisiei, după ce aceasta a verificat condițiile privind nivelul de secretizare la care au acces cei îndreptățiți.
Față de cele ce preced, instanța, în temeiul art. 283 și urm. din Codul Munciia respins acțiunea reclamantului, întrucât acesta nu a îndeplinit condițiile legale pentru a beneficia de sporul de confidențialitate în cuantum de 14 % din solda lunară de la data de 10.12.2006, pârâții respectând dispozițiile Ordinului Ministrului Apărării nr. M 194/15.12.2006, emis în aplicarea prevederilor art. 3 din nr.OG 19/2006 așa cum a fost aprobată cu modificări prin Legea nr. 444/2006. Astfel, acest spor a fost acordat reclamantului numai după ce comisia numită în acest scop a verificat și propus persoanele îndreptățite să beneficieze de sporul respectiv de la data de 01.04.2007.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul HG, solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
În motivare se arată că rin p. acțiunea promovată a solicitat obligarea pârâtului la plata sporului de confidențialitate în procent de 14 % pe perioada 10.12.2006- 31.05.2007.
Această autorizație i-a fost retrasă abia în data de 12.03.2007 prin autorizația nr. 36, când i-a fost stabilit accesul la informații de nivel secret de serviciu.
Prin urmare, pe perioada anterioară trebuia să beneficieze de sporul de confidențialitate de 14 % corespunzător nivelului "strict secret".
Ordinul Ministrului Apărării cu nr. 194 din 15.12.2006 invocat de tribunal a fost interpretat greșit.
În art. 3 alin. 1 al acestui ordin se arată că sporul de confidențialitate de acordă persoanelor care dețin și lucrează cu informații clasificate, iar la alin. 2 că, pentru verificarea condițiilor legale de acordare a sporului de confidențialitate se numește o comisie care va propune nominal personalul care beneficiază de acest spor. Prin urmare, atribuțiile comisiei nu sunt acelea de selectare a unor persoane din cele îndreptățite a primi sporul e confidențialitate, ci de verificare a îndeplinirii condițiilor cerute de lege de către fiecare persoană în parte, de a primi sporul în raport de nivelul de acces la informații pe care îl are.
Este absurd a se susține că pe perioada solicitată, când deținea nivelul de acces la informații "strict secret", nu beneficia de sporul de confidențialitate, iar după data de 12.03.2007, când nivelul de acces i-a fost redus la secret de serviciu, are acest drept.
Primirea sumei de 278 lei reprezentând primă de confidențialitate de 10% nu demonstrează că a acceptat faptul că anterior nu i-au fost acordate drepturile ce i se cuvin (așa cum greșit reține instanța), ci faptul că la acea dată beneficia de sporul de 10% conform nivelului de acces pe care-l avea de secret de serviciu.
Nu sunt fondate nici susținerile instanței referitoare la alocările bugetare care au îngrădit posibilitatea pârâtului de a acorda acest spor, întrucât reclamantul a solicitat sporul începând cu data de 10.12.2006 când era în vigoare Legea nr. 444/2006, iar dispozițiile art. 3 alin. 2 din nr.OG 19/2006 erau abrogate.
Prin întâmpinarea formulată, Ministerul Apărării solicită respingerea recursului declarat de reclamant împotriva sentinței civile nr. 2008/2007, pronunțată de Tribunalul Cluj.
În motivare se arată că prima instanță corect a reținut că reclamantul a fost schimbat din funcția de comandant al unității în cursul lunii iunie 2005, așa după cum reiese din extrasul din ordinul de zi al comandantului Spitalului Militar d e Urgență C nr. 115/14.06.2005.
Printre actele depuse în apărare în ședința publică din data de 11.10.2007, a atașat și un extras din Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările și completările ulterioare.
Conform art. 175 lit. d) din actul normativ mai sus precizat, certificatul de securitate sau autorizația de acces își încetează valabilitatea și se va retrage la schimbarea locului de muncă al deținătorului în cadrul unității,dacă noul loc de muncă nu presupune lucrul cu astfel de informații secret de stat.
Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 176 din nr.HG 585/2002, angajatului i se interzice accesul la informații secrete de stat.
Potrivit art. 4 din nr.HG 585/2002, informațiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu.
Este adevărat că în perioada în care reclamantul a deținut funcția de comandant al unității a deținut autorizație de acces la informații secrete de stat, nivel strict secret și a lucrat cu astfel de documente, datorită importanței funcției deținute.
Dar, de la data schimbării din această funcție în cea de șef secție chirurgie, autorizația de acces și-a încetat valabilitatea, conform textelor de lege mai sus citate, iar reclamantului i s-a interzis accesul la informații secrete de stat, deoarece noul loc de muncă nu presupunea lucrul efectiv cu astfel de informații.
În consecință, rezultă că reclamantul, de la data schimbării funcției, nu mai era acreditat de a avea acces, de a deține și de a lucra cu documente secrete de stat, acest nivel de acces fiind acordat numai comandantului în îndeplinirea atribuțiilor sale funcționale, fiind singurul care putea deține și lucra cu astfel de documente, așa după cum rezultă și din procesul verbal nr. A 24/08.01.2007 și procesul verbal nr. A 531/13.04.2007, depuse în probațiune.
În acest sens, arătă intimatul că, începând cu data de 10.12.2006, data intrării în vigoare a Ordinul ministrului apărării nr. 194/15.12.2006, reclamantul nu beneficia de sporul de confidențialitate solicitat prin acțiune, deoarece nu îndeplinea condițiile impuse de prevederile art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 19/2006, aprobată cu modificări prin Legea nr. 444/2006 și cele impuse de art. 1 și art. 2 din ordinul ministrului apărării.
Odată cu emiterea autorizației de acces la informații clasificate nr. 531/12.03.2007 și declarației de conformitate semnate, reclamantul a primit accesul la informații clasificate secret de serviciu, corespunzător unui spor de confidențialitate în procent de 10%, iar comisia numită în conformitate cu art. 3 alin. (2) din Ordinul nr. 194/15.12.2006 a verificat și propus acordarea sporului respectiv și reclamantului începând cu data de 01.04.2007, așa după cum corect a constatat și instanța de fond.
În drept sunt invocate prevederile art. 115 și urm. proc.civ. art. 4, art. 175-176 din nr.HG 585/2002.
Prin răspunsul la întâmpinare înregistrat la data de 22 ianuarie 2008, reclamantul recurent a învederat că a deținut autorizația de acces la informații clasificate - nivelul strict secret în perioada 2004 - 12.03.2007, când această autorizație i-a fost retrasă. A accepta raționamentul intimatului potrivit căruia autorizația de acces și-a încetat valabilitatea la momentul schimbării reclamantului din funcția de comandant al unității fără ca aceasta să fie retrasă ar echivala cu o situație juridică bizară, în contradicție cu dispozițiile legii. Potrivit art. 69 alin. 3 din Ordinul Ministrului Apărării nr. 159 din 2002, oricare persoană angajată în cadrul Ministerului Apărării Naționale este obligată să păstreze secretul cu pricire la informațiile clasificate la care are acces în baza unei autorizații.
În aceste condiții, a admite susținerile intimaților nu privire la nevalabilitatea autorizației de acces - nivelul strict secret - fără ca aceasta să fie retrasă și înlocuită ar însemna încălcarea dreptului constituțional la muncă.
Pe de altă parte, art. 175 din nr.HG 585/2002 prevede obligativitatea organelor abilitate de a retrage autorizația de acces la informații secrete de stat în cazul în care aceasta își încetează valabilitatea. Așa fiind, pe perioada cât a deținut menționata autorizație de acces, reclamantul trebuia să beneficieze de sporul salarial aferent.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este nefondat și urmează a fi respins ca atare.
Este corectă afirmația din cuprinsul cererii de recurs că interpretarea propusă de prima instanță prin sentința pronunțată în ce privește dispozițiile Ordinului ministrului Apărării nr. 194 din 15.12.2006 este inexactă. La data când a fost emis acest ordin fusese adoptată Legea nr. 444/2006 de aprobare a nr.OG 19/2006, lege prin care a fost abrogat alineatul 2 al articolului 3 din nr.OG 19/2006, astfel încât la acea dată nu era aplicabil art. 3 alin 2 din nr.OG 19/2006, care stipula că sporul de confidențialitate se acordă doar pentru un număr de 5 % din numărul total de posturi prevăzute în statul de organizare al Ministerului Apărării Naționale. Prin urmare, după intrarea în vigoare a Legii nr. 444/2006, sporul de confidențialitate nu a mai fost prevăzut doar pentru o parte din angajații acestui minister.
Ca urmare, într-adevăr, rolul comisiei prevăzute prin Ordinul Ministrului Apărării nr. 194/15.12.2006 nu putea fi acela de a selecta doar anumite persoane care să primească menționatul spor, ci acela de a clarifica de la caz la caz cuantumul sporului datorat, în funcție de nivelul de acces la informații.
Este în schimb nefondată susținerea recurentului reclamant că ar fi fost îndrituit la un spor de 14 % pe o perioadă în care nu mai activa în funcția de comandant al unității. Astfel, motivul principal reținut de prima instanță în considerentele sale este tocmai acela că de la data de 14.06.2005, reclamantul fusese schimbat din această funcție în aceea de șef secție chirurgie. Or, se deduce din această împrejurare că autorizația de acces la informații clasificate de nivel strict secret nu mai corespundea activității depuse de reclamant, respectiv accesului efectiv pe care îl avea la informații clasificate. Așa fiind, chiar în condițiile în care autorizația reclamantului nu a fost retrasă în mod efectiv decât la data de 12 martie 2007, nu se contestă de către acesta că după schimbarea din funcția de comandant al unității nu a mai beneficiat de accesul la informații strict secrete. Or, în aceste condiții nu se poate solicita acordarea unui spor pentru un asemenea acces, în baza unei necorelări între scriptele întocmite și situația reală. Chiar dacă este întemeiată critica adusă modului în care autoritățile au gestionat retragerea autorizației de acces la informații clasificate, aceasta nu semnifică faptul că acțiunea ar fi întemeiată. Se rețin în acest sens prevederile art. 69 alin. 3 din Ordinul Ministrului Apărării nr. 159/2002 citate de reclamant, conform cărora obligația de păstrare a secretului se referă la informațiile clasificate la careare accesîn baza unei autorizații. Or, reclamantul neavând acces la informații de gradul strict secret, nu este îndrituit la acordarea sporului în cuantumul solicitat.
În același sens se rețin prevederile art. 175 lit. d) din nr.HG 585/2002, prin care se stipulează că autorizația de acces își încetează valabilitatea și se va retrage la schimbarea locului de muncă al deținătorului în cadrul unității, dacă noul loc de muncă nu presupune lucrul cu astfel de informații secrete de stat. Or, chiar dacă autorizația nu a fost retrasă în termen, faptul încetării valabilității nu poate fi contestat.
Se mai critică prin motivele de recurs reținerea primei instanțe că acceptarea unei prime de confidențialitate de 10 % ar fi semnificativă sub aspectul caracterului întemeiat al acțiunii. Deși critica este întemeiată, nu are căderea de a conduce la modificarea dispozitivului sentinței. Într-adevăr, faptul că reclamantul a primit salariul cu prima de 10 % inclusă nu are nici o relevanță, orice salariat putând cere acordarea de drepturi salariale oricând în cadrul termenului de prescripție, fără a i se cere drept o condiție prealabilă să fi formulat obiecțiuni la data primirii salariului, prin ipoteză, diminuat. Însă, pentru motivele arătate mai sus, acțiunea rămâne nefondată.
Ultimul motiv de recurs vizează referirea făcută de prima instanță la încadrarea în alocările bugetare, subliniindu-se de către reclamantul recurent că dispozițiile art. 3 alin. 2 din nr.OG 19/2006 erau abrogate la data de la care se solicită acordarea sporului în procent de 14 %.
Este nefondat acest motiv de recurs. Se observă din lectura Legii nr. 444/2006 că abia prin acest act normativ a fost introdusă în textul nr.OG 19/2006, la art. 3 alin. 1, condiția ca acordarea sporului de confidențialitate să se facăcu încadrarea în limitele bugetelor aprobate,or, nicidecum nu este lipsită de semnificație această stipulație a legii. Prin această limitare, legiuitorul a statuat în fapt că acordarea acestui spor se va face doar în limita în care se vor identifica resurse bugetare pentru alocarea fondurilor necesare, astfel încât în mod temeinic a fost respinsă acțiunea reclamantului pentru acordarea unui spor pe o perioadă în raport de care nu s-a dovedit că ar fi fost alocate resurse bugetare în acest scop.
Nu s-a dovedit de către reclamant că i-ar fi fost încălcat dreptul constituțional la muncă, acesta neproducând dovezi în sensul că ar fi fost împiedicat să își exercite profesia în vreun fel prin neretragerea la timp a autorizației de acces nivel strict secret.
Față de aceste considerente, văzând și prevederile art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 pct. 9.proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 2008 din 11.10.2007 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./14.02.2008
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Ioana Tripon, Adrian Repede
