Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1817/2009. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1817/R/2009

Ședința publică din 05 octombrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Daniela Griga

JUDECĂTORI: Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu

- -

GREFIER: - -

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N în numele MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 255/F din 27 mai 2009 Tribunalului Bistrița N, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanții, -, -, I-, -, -, EA, G, și pe pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, având ca obiect calcul drepturi salariale spor confidențialitate 15%.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriile de recurs pârâții recurenți au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242 alin. 2.pr.civ.

Curtea constată ambele recursuri în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.

CURTEA

Prin sentința civilă nr.255 din 27.05.2009 a Tribunalului Bistrița -N, s-a admis acțiunea reclamanților, I-, și toți cu domiciliul ales în B, str.A-I, nr.1, județul B-N împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților cu sediul în B,-, sector 5, TRIBUNALUL BISTRIȚA -N cu sediul în B, str.A-I, nr.1, județul B-N și Ministerul Finanțelor Publice cu domiciliul procesual ales la sediul mandatarei din B,-, județul B-N precum și în partecererile de intervențieîn interes propriuformulate de intervenienții, G și, și toți cu domiciliul ales în B, str.A-I, nr.1, județul B- împotriva acelorași pârâți și în consecință:

- au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și TRIBUNALUL BISTRIȚA - să calculeze și să plătească reclamanților:, I, sumele de bani ce reprezintă sporul de confidențialitate în procent de 15% lunar, calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariu de bază brut lunar începând cu data de 01.10.2004- la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

- reclamantelor, și pentru perioada 01.10.2004- la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, cu excepția perioadelor în care au fost în concediul pentru îngrijirea copilului;

- reclamanților, pentru perioada 01 ianuarie 2005- la zi și în continuare, reclamantului pentru perioada 01 ianuarie 2005 - 15.03.2007, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

-reclamantelor, și intervenienților, de la data începerii raporturilor de muncă - la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

- reclamantelor, și pentru perioada 01.10.2004 și până la data încetării raporturilor de muncă, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective

- intervenientelor și pentru perioada 01 ianuarie 2005- la zi și în continuare, intervenientelor și pentru perioada 01 ianuarie 2005- 31 decembrie 2006, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

- intervenientului pentru perioada 01.04.2006 - la zi și în continuare iar intervenientului de la data începerii raporturilor de muncă - la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

- intervenienților, G și pentru perioada 01.01.2007- la zi și în continuare,sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

A fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice reprezentat în proces de DGFP B-N, cu domiciliul procesual ales la sediul mandatarei din B,-, județul B-N să aloce fondurile necesare pentru plata drepturilor bănești solicitate de reclamanți și intervenienți.

A fost obligat pârâtul TRIBUNALUL BISTRIȚA -N să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și intervenienților.

Pentru a pronunța această hotărâre au fost reținute următoarele considerente:

Examinând excepția invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, care a figurat inițial în proces sub denumirea Ministerul Economiei și Finanțelor, însă ca urmare a adoptării OUG nr.221/2008 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administrației publice centrale, denumirea și atribuțiile acestuia a revenit Ministerului Finanțelor Publice, tribunalul urmează a respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de acest pârât pentru următoarele argumente.

Cu toate că nu sunt raporturi de muncă între acest pârât și reclamanți, se constată că prin acțiunea introductivă, reclamanțiiau solicitat obligarea acestui pârât doar la alocarea unor fonduri necesare plății drepturilor salariale, situație în care, văzând art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, ce arată că acest minister pregătește proiectele legilor bugetare anuale, inclusiv a bugetului de stat, precum și ale legilor de rectificare, dar și atribuțiile ce revin acestui minister, prevăzute de nr.HG34/2007 privind organizarea și funcționarea acestuia potrivit căruia elaborează proiectul legii bugetului de stat, precum și proiectele de rectificare a bugetelor de stat, atribuții prevăzute anterior și de HG nr.386/2007 ce a fost abrogată prin cealaltă hotărâre de guvern evocată, precum și faptul că reclamanții sunt plătiți pentru activitatea desfășurată din fonduri de la bugetul de stat, întrucât potrivit art.131 din Legea nr.304/2004 activitatea instanțelor de judecată, deci inclusiv cheltuielile de personal, este finanțată de la bugetul de stat, instanța statuează că în mod evident acest pârât are legitimitate procesuală pasivă în cauză.

În ce privește fondul acțiunii formulate de reclamanți, tribunalul a reținut potrivit datelor comunicate de TRIBUNALUL BISTRIȚAN 114-115 că reclamanții, -, -, I, -, - și intervenienții, -, sunt personal auxiliar de specialitate, ȘI au făcut parte din categoria personalului auxiliar de specialitate până la data pensionării, EA, și fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate începând cu 1 ianuarie 2005, - agenți procedurali, - aprozi dar care fac parte din categoria personalului conex personalului auxiliar începând cu 1 ianuarie 2005 iar intervenienții, G și - șoferi care, începând cu data de 1 ianuarie 2007 fac parte din categoria personalului conex și beneficiază de drepturile de care beneficiază și personalul auxiliar de specialitate, potrivit art.1 pct.3 și art.7 din Legea nr.17/2006 de modificare a Legii nr.567/2004 și OG nr.8/2007, toți la TRIBUNALUL BISTRIȚA -

Reclamanții, atât la data sesizării instanței, cât și în prezent, observând nr.OUG8/2007 referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea,cât și Legea nr.567/2004, nu au beneficiat și nu beneficiază de acordarea vreunui spor de confidențialitate.

Potrivit art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004, personalul auxiliar de specialitate ale instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidențialitatea în legătură cu faptele și informațiile despre care au cunoștință în exercitarea funcției și cu privire la procesele aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care au fost sesizați. De asemenea, trebuie reliefat faptul că potrivit art.90/1 din Legea nr.567/2004 introdus prin OUG 100/2007 prevederile acestei legi se aplică în mod corespunzător și personalului conex ale instanțelor judecătorești cu excepția disp.art.68, 68/2, 68/3 și 68/4. Mai trebuie reliefat că și potrivit art.9 și 10 din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.145/2005 pentru aprobarea Codului deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, personalul auxiliar de specialitate are obligația de a nu dezvălui sau folosi pentru alte scopuri decât cele legate direct de exercitarea profesiei, informațiile obținute pe parcursul desfășurării activității profesionale și trebuie să se abțină de la orice încercare de a obține date sau informații pe care nu e îndreptățit să le cunoască.

Întrucât la nivel național, instanțele sesizate au adoptat soluții contradictorii în legătură cu acțiuni similare cu cea formulată de reclamanți în prezenta cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție în ședința din 15 decembrie 2008 prin Decizia nr.46/2008 din dosarul nr.27/2008 a admis recursul în interesul legii declarat și a stabilit că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.99 alin.1 lit.d din Legea nr.303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art.16 alin.1 și 2 din Codul deontologic al magistraților și art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești raportat la art.9 din Codul deontologic al acestora, și a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salarul de bază brut lunar.

Potrivit art.329 Cod procedură civilă, deciziile prin care se soluționează recursul în interesul legii sunt obligatorii pentru instanțele de judecată în ceea ce privește dezlegarea problemelor de drept.

Ținând cont de Decizia nr.46/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție anterior evocată, de caracterul obligatoriu al acesteia referitoare la modul de dezlegare al problemei de drept, în vederea asigurării interpretării și aplicării unitare a legii la nivel național, instanța, având în vedere și dispozițiile legale anterior menționate precum, urmează a admite ca fiind întemeiată acțiunea formulată de către reclamanți precum și cererile de intervenție în interes propriu, și pe cale de consecință va obliga pârâții Ministerul Justiției și Libertăților (denumirea actuală după măsurile de reorganizare în cadrul administrației publice centrale adoptate prin nr.OUG221/2008), și TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, să calculeze și să plătească fiecărui reclamant și intervenient potrivit dreptului fiecăruia, drepturile bănești reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, calculat la salariul brut lunar începând cu data de 1 octombrie 2004, la zi, sume actualizate cu rata inflației la data plății efective, potrivit dreptul fiecăruia. Aceeași pârâți vor fi obligați să acorde și în continuare sporul de confidențialitate de 15% fiecărui reclamant și intervenient în activitate întrucât obligațiile acestora de a păstra confidențialitatea lucrărilor și a păstra secretul profesional se mențin și în continuare, fiind în consecință aplicabilă și pentru viitor Decizia nr.46/2008 al Înaltei Curți de Casație și Justiție anterior evocată.

Tribunalul a apreciat că de acest spor beneficiază și personalul conex chiar dacă nu sunt evidențiați în decizia în interesul legii întrucât urmare intrării în vigoare a Legii nr. 17/2006 pentru modificarea și completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, începând cu 1 ianuarie 2005, și a nr.OG8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, agenții procedurali și aprozii devin personal conex la cel auxiliar de specialitate, în consecință își păstrează această calitate instituită de actul normativ enunțat, de la acel moment.

Distincția temporală vizează doar categoria profesională a șoferilor care doar începând cu data de 1 ianuarie 2007, când a intrat în vigoare Legea nr.17/2006, dobândesc calitatea de personal conex celui auxiliar de specialitate și beneficiază de drepturile bănești în discuție (art.3 alin.3 din actul normativ citat).

Sumele solicitate de reclamanți și intervenienți sunt drepturi bănești cu caracter salarial ce trebuiau executate succesiv de către pârâți, prin plata lor lunară.

Cum data de efectuare a plății drepturilor salariale pentru personalul din instanță, din cadrul căreia fac parte și reclamanții, este 10 lunii în curs, pentru drepturile salariale aferente pentru întreaga lună precedentă, termenul de prescriere a dreptului la acțiune este distinct, pentru fiecare prestație succesivă și începe să curgă din data de 10 lunii pentru drepturile bănești aferente lunii precedente.

Acțiunea reclamanților pentru plata drepturilor restante începând cu data de 01.10.2004 la zi și în continuare, ce face obiectul prezentului dosar, deși a fost promovată la data de 24.10.2007, este în termen formulată pentru pretențiile aferente întregii lunii octombrie 2004 și nu doar pentru cele de după această dată, scadența plății drepturilor aferente întregii luni octombrie fiind 10.11.2004.

Prin urmare acțiunea principală precum și cererile de intervenție au fost admise și pârâții Ministerul Justiției și Libertăților și TRIBUNALUL BISTRIȚA -N au fost obligați să calculeze și să plătească fiecărui reclamant sumele de bani ce reprezintă sporul de confidențialitate în procent de 15%, calculat la salariul de bază brut lunar, astfel;

- reclamanților:, I, sumele de bani ce reprezintă sporul de confidențialitate în procent de 15% lunar, calculat la indemnizația brută lunară respectiv salariu de bază brut lunar începând cu data de 01.10.2004- la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

-reclamantelor, și intervenienților, de la data începerii raporturilor de muncă - la zi și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

- reclamantelor, și pentru perioada 01.10.2004 și până la data încetării raporturilor de muncă, sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective

- intervenienților, G și pentru perioada 01.01.2007- la zi și în continuare,sume ce vor fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective;

deoarece refuzul acestora de a achita aceste drepturi bănești este evident, rezultând și din faptul că deși din data de 15 decembrie 2008 s-a statuat în sensul că au dreptul la un spor de confidențialitate de 15 %, pârâții au continuat să se opună admiterii acțiunii. Apare astfel justificată cererea reclamanților de a solicita plata unor drepturi bănești care încă nu au ajuns la scadență.

În baza art. 1082 din Codul civil și art. 161 alin. 4 din Codul muncii, sumele datorate fiecărui reclamant vor fi actualizate cu indicele de inflație începând cu data scadenței și până la plata efectivă a acestora, pentru a se realiza o despăgubire integrală a reclamanților, ca urmare a neexecutării lor de bună voie, la scadență.

Întrucât, finanțarea instanțelor de judecată, deci inclusiv a cheltuielilor de personal, se asigură potrivit art.131 din legea nr.304/2004 de la bugetul de stat, va fi obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile bănești necesare plății drepturilor anterior arătate, acesta având obligația legală în acest sens, ținând cont de art.19 din legea nr.500/2002 și de art. 3 din HG nr.34/2009 ce prevăd că acest pârât are atribuții atât în materia elaborării proiectului legii bugetului de stat, cât și a rectificării unor asemenea legi.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Ministerul Justiției, Direcția Generală a Finanțelor Publice B în numele Ministerului Finanțelor Publice, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii.

Criticile aduse hotărârii instanței de fond vizează nelegalitatea sub următoarele aspecte:

Deoarece deși sunt structurate diferit, o parte dintre motivele invocate de recurenți sunt similare, recursurile nu vor fi analizate separat.

Referitor la modul de soluționare a excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice se reține că, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.

Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Finanțelor Publice coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin. 1 pct. 6 din HG 34/2009 privind organizarea și funcționara Ministerului Finanțelor Publice (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din HG 386/2007) "elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".

Ministerul Justiției și Libertăților, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.

Ministerul Finanțelor Publice este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.

Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Finanțelor Publice pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.

Într-adevăr, Ministerul Finanțelor Publice este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.

Însă Ministerul Finanțelor chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).

Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.

Drept urmare, se apreciază că interpretând corect dispozițiile legale menționate anterior, tribunalul a respins judicios excepția lipsei calității procesuale pasive.

Referitor la depășirea atribuțiilor de către instanța de fond (motiv de recurs invocat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților ), se reține că prima instanță în temeiul art.27 alin. (1) din G nr.137/2000 instanțele judecătorești nu a adăugat la lege, nu a legiferat și nu și-a depășit atribuțiile, ci a acordat despăgubiri conform art. 269 Codul muncii, care garantează dreptul la despăgubire, inclusiv pentru discriminările în muncă, iar art. 3 din Codul civil interzice denegarea de dreptate.

De asemenea, art. 1 paragraful 1, din Protocolul nr. 12 la Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prevede în sarcina statelor interdicția generală a discriminării (obligație pozitivă): beneficiul drepturilor și intereselor legitime prevăzute de lege va fi făcută fără discriminare pe nici un criteriu (cum ar fi statutul persoanei). Acest text a înlăturat dependența art. 14 din Convenție față de celelalte texte ale acesteia care garantează numai anumite drepturi. Ca atare, toate persoanele, aflate sub jurisdicția statelor contractante ale Convenției, pot invoca în mod independent și de sine stătător încălcarea principiului nediscriminării nu numai cu privire la drepturile prevăzute în Convenție, ci și cu privire la orice alt drept prevăzut în legislația internă a statului respectiv. Conform art. 124 din Constituție, instanțele judecătorești sunt independente în stabilirea stării de fapt și aplicarea legii în cauzele deduse judecății, existența sau inexistența unui tratament discriminatoriu concret fiind o chestiune de fapt lăsată de lege la suverana apreciere a instanțelor de judecată. De asemenea, instanțele de judecată sunt independente în aplicarea dispozițiilor art. 5, art. 1 alin. 2 și art. 295 alin.(1) din Codul muncii, ale art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale și ale Protocolului nr. 12 la această convenție, acestea din urmă având prioritate față de legile interne (inclusiv față de deciziile Curții Constituționale invocate de recurent), conform art. 11 și art. 20 din Constituție.

Mai mult, art. 6 paragraful 1 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanță să soluționeze orice contestație privitoare la drepturile și obligațiile sale civile, consacrând astfel dreptul la un tribunal, instanța română trebuind să aibă jurisdicție deplină, respectiv să analizeze toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

În ceea ce privește criticile privind fondul cauzei se reține că rin p. Decizia nr. XLVI din 2008 pronunțată în Dosarul nr. 27/2008 de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 99 alin. 1 lit. d din Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare, raportat la art. 16 alin. 1, 2 din codul deontologic al magistraților și a art. 78 alin. 1 din Legea nr. 567/2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, modificată și completată, raportat la art. 9 din codul deontologic al acestora, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de confidențialitate de 15%, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar.

Dezlegarea data problemelor de drept judecate în cadrul recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 teza II Cod procedură civilă.

În consecință, se apreciază că tribunalul a interpretat dispozițiile legale incidente în cauză conform interpretării date de instanța supremă, motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă nefiind întemeiat.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. (1) Cod procedură civilă se vor respinge ca nefondate recursurile declarate în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Ministerul Justiției și Libertăților, Direcția Generală a Finanțelor Publice B în numele Ministerului Finanțelor Publice, împotriva sentinței civile nr. 255F din 27.05.2009 a Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 5 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,

- - - - - - - -

Red.PE/CA

11.11.2009 - 55 ex.

Jud.fond.;

Președinte:Daniela Griga
Judecători:Daniela Griga, Sergiu Diaconescu Eugenia Pușcașiu

#Judecator Daniela Griga

Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1817/2009. Curtea de Apel Cluj

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1817/2009. Curtea de Apel Cluj