Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 1988/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1988/R/2009
Ședința publică din 15 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Traian Dârjan Daniela Griga
- -
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare - în vederea pronunțării - recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTITIEI ȘI LIBERTĂȚILOR, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR împotriva sentinței civile nr. 1121 din 27 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții, A, I, R, precum și pe pârâtul TRIBUNALUL CLUJ, recurent având ca obiect calcul drepturi salariale spor de risc pt. viitor.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de 13 octombrie 2009, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1121 din 27.04.2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost dmisă acțiunea formulată de reclamanții, IN CALITATE DE REPREZENTANT, A, I, R, împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Ministerul Finanțelor Publice, Curtea de APEL CLUJ, Tribunalul Cluj și în consecință:
Au fost obligați pârâții, MINISTERUL JUSTITIEI SI LIBERTATILOR, TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ, în solidar, la plata actualizată în raport cu indicele de inflație, a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu data de 16.04.2008 si până la zi, precum si să acorde lunar acest spor în continuare.
A fost obligat Tribunalul Cluj si Curtea de APEL CLUJ la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantului.
Totodată a fost obligat pârâtul Ministerul Finanțelor Publice să pună la dispozitia pârâtului Ministerul Justitiei si Libertăților fondurile necesare plății sumelor de încasat cu acest titlu.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin Decizia pronuntata in solutionarea unui recurs in interesul legii nr. 21/10.03.2008 ICCJ - Sectiile Unite a considerat că acest spor nu a fost abrogat, or decizia este obligatorie pentru toata lumea. Pe de altă parte, insusi Ministerul Justitiei a emis în luna aprilie 2008 Ordin de punere în executare hotărârilor judecatoresti care consacră existenta acestui spor ulterior intrării în vigoare a noii legi de salarizare a personalului auxiliar, recunoscând astfel existența acestui drept. Ca urmare, ordonatorii de credite din sistemul de instante trebuie sa achite aceste drepturi salariatilor.
Potrivit prevederilor art. 92/1976, curtea de apel va face cuvenitele mentiuni in carnetul de munca al reclamantilor.
Potrivit Legii nr.500/2002, Ministerul Finantelor va aloca sumele necesare efectuarii platilor.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâții Curtea de APEL CLUJ, Ministerul Justiției și Libertăților și Ministerul Finanțelor Publice.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate Curtea de Apel, constată următoarele:
Prin recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, invocându-se excepția lipsei calității procesuale pasive a recurentului în raport de lipsa rolului său în procesul bugetar și inexistența raporturilor juridice de muncă între recurent și reclamanți.
S-au invocat de asemenea efectele Deciziei nr.838/27.05.2008 a Curții Constituționale.
Susținerile recurentului referitoare la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt nefondate din prisma următoarelor considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
De asemenea, prin Decizia nr.838 din 27.05.2009 a Curții Constituționale prin care s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României pe de altă parte, s-a statuat că efectele Deciziei Curții nu pot viza decât actele, acțiunile, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui în viitor de către autoritățile publice implicate în conflictul juridic de natură constituțională, ceea ce confirmă aplicarea în speță a Deciziei nr.21/2008 anterioară celei a Curții Constituționale.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice.
Prin recursul declarat de pârâta Curtea de APEL CLUJs -a solicitat modificarea în parte a sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamantului R, invocându-se că acesta în calitate de personal contractual nu beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin decizia nr.21/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a statuat cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că beneficiază de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, judecătorii, procurorii, magistrații -asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate.
Or, reclamantul R nu deține niciuna din aceste funcții, fiind încadrat ca personal contractual, astfel încât nu este îndreptățit să beneficieze de sporul pretins.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 pr.civ. va admite recursul, va modifica în parte hotărârea în sensul respingerii ca nefondată a acțiunii reclamantului R.
Prin recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii invocându-se motivul prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. ca urmare a abrogării art.47 din Legea nr.50/1996 prin OUG nr.8/2007.
S-a invocat, de asemenea, că în mod greșit s-a acordat sporul pretins pentru viitor, deoarece reprezintă un drept eventual, care nu este născut și actual.
Prin decizia nr.21/2008, menționată anterior s-a statuat că "rezultă fără echivoc faptul că au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice.
Acest lucru presupune că nici în prezent dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea, deoarece, așa cum s-a arătat, prin prevederile din Ordonanța Guvernului nr. 83/2000 au fost depășite limitele și condițiile legii de abilitare, fiind astfel încălcate dispozițiile art. 107 alin. (3) din Constituția României din 1991, în vigoare la data adoptării ordonanței [art. 108 alin. (3), în forma republicată în 2003 Constituției României].
Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50/1996 și ale art. 231din Legea nr. 56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege. "
Prin urmare, nu are fundament susținerea recurentultui referitoare la abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 prin OG nr. 8/2007, în raport de statuarea contrară a instanței supreme la data de 10.03.2008.
De asemenea, Curtea observă că acordarea sporului de risc și solicitare neuropsihică și pentru viitor este justificată în raport de dispozițiile art.110 alin.2 pr.civ. conform cărora "se poate de asemenea cere, înainte de termen, executarea la termen a unei.prestațiuni periodice" și având în vedere că nu reprezintă plata anticipată a unui drept salarial, ci executarea unei obligații salariale la scadență.
Cum sporul pretins prin acțiune are caracterul unui drept salarial, așadar al unei "prestațiuni periodice" și având în vedere că nu este justificată intentarea periodică de către reclamanți a unor acțiuni având ca obiect plata acestui spor câtă vreme starea de fapt și de drept este neschimbată, Curtea de Apel va respinge și acest motiv de recurs.
Cu toate acestea, recursul declarat de pârâta Curtea de APEL CLUJ îi profită pârâtului Ministerul Justiției și Libertăților, conform art.48 pr.civ. astfel încât recursul declarat de pârâtul Ministerul Justiției și Libertăților va fi admis în parte cu privire la acțiunea reclamantului R.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtulMinisterul Finanțelor Publice.
Admite recursul declarat de pârâtaCurtea de APEL CLUJ și admite în parte recursul pârâtul Ministerul Justiției și Libertățilorîmpotriva sentinței civile nr. 1121 din 27 aprilie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamantului R.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Traian Dârjan Daniela Griga
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
7 ex./05.11.2009
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Traian Dârjan Daniela Griga
