Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 20/2010. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 20/R/2010

Ședința publică din 11 ianuarie 2010

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu

JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima

: - -

GREFIER: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta - SELECT SRL împotriva sentinței civile nr. 3097 din 5 noiembrie 2009 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, privind și pe intimatul, având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă reclamantul intimat, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Recursul a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul intimat depune la dosar procesul verbal nr. - din data de 10.12.2008, declarația dată de o terță persoană referitoare la avarierea unui autoturism și un răspuns primit de către reclamant de la Inspectoratul Teritorial d e Muncă al Județului

Reclamantul intimat arată că nu are cereri de formulat în probațiune.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.

Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind temeinică și legală, cu cheltuieli de judecată în sumă de 44 lei, având în vedere că s-a prezentat o dată la Curtea de Apel Cluj și de 3 ori la Tribunalul Cluj.

CURTEA

Prin sentința civilă nr. 3097 din 05.11.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s-a admis acțiunea formulată de către reclamantul în contradictoriu cu pârâta SELECT SRL T și, în consecință, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite si neacordate, aferente perioadei 01.12.2008-22.01.2009.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Conform Contractului individual de muncă înregistrat la ITM C sub nr. -/10.11.2008, reclamantul a fost angajat pe o perioadă nedeterminată începând cu data de 01.11.2008 în funcția de conducător auto la societatea pârâtă.

Raporturile de muncă ale reclamantului cu pârâta au încetat la data de 22.01.2009, ca urmare a demisiei reclamantului.

Pârâta a depus statele de plată aferente perioadei 01.12.2008-22.01.2009 care nu sunt semnate de către reclamant.

Potrivit prevederilor art.163 alin.l din Codul Muncii plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată precum si prin orice documente justificative care demonstrează efectuarea plătii către salariatul îndreptățit. Nefiind îndeplinită condiția semnării statelor de plată de către reclamant cererea acestuia a fost admisă si, în consecință, pârâta a fost obligată să plătească reclamantului drepturile salariale cuvenite si neacordate aferente perioadei 01.12.2008-22.01.2009 în funcție de salariul de bază lunar brut de 648 lei stabilit prin Contractul individual de muncă.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termen legal, pârâta - SELECT SRL, solicitând admiterea acestuia cu anularea sentinței atacate.

În motivarea recursului pârâta a arătat că, deși reclamantul susține că nu și-a primit drepturile salariale pe luna decembrie 2008 și ianuarie 2009, având singurul argument în favoarea lui că nu și-a semnat statul de plată, se poate observa după copiile xerox depuse la dosar (state de plată de când lucrează) că nu le-a semnat pe nicio lună de când lucrează în cadrul firmei, având tot timpul fel de fel de scuze că nu are timp să ajungă la sediul firmei pentru a semna ca și ceilalți angajați.

Singurii bani reținuți reclamantului au fost în perioada 16-31.12.2008, când a fost avariat autoturismul pe care îl conducea și din cauza neglijenței și iresponsabilității reclamantului, care nu a anunțat firma despre producerea evenimentului, a fost luată măsura justificată a reținerii diferenței de bani pe care o mai avea de primit, până la remedierea avariilor produse la autoturismul firmei.

S-a mai învederat că pârâta poate dovedi cu martori și documente că numitul nu și-a făcut serviciul corespunzător conform contractului de muncă încheiat între părți și din data de 01.01.2009 nu s-a mai prezentat la serviciu. Deși figura ca angajat al - SELECT SR, reclamantul a lucrat din data de 08.01.2009 la o altă firmă (de unde a fost concediat tot pe motive disciplinare), recurenta solicitând să se ia în considerare și data de la care a demisionat intimatul.

Examinând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea de Apel apreciază că recursul este nefondat, urmând să îl respingă pentru următoarele considerente:

Așa cum în mod corect a reținut prima instanță, art. 163 alin. (1) din Codul muncii prevede că "plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată, precum și prin orice documente justificative care demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit".

În condițiile în care legea prevede în mod expres doar două modalități prin care se poate proba plata salariului, respectiv semnarea statelor de plată sau documente justificative, proba cu martori pentru a dovedi că reclamantul a primit drepturile salariale aferente perioadei 01.12.2008-22.01.2009 (probă solicitată de recurentă) nu este admisibilă, fiind nelegală.

Susținerile pârâtei în sensul că reclamantul nu a mai desfășurat activitate în societate începând cu 08.01.2009 sunt contrazise chiar de Decizia de desfacere a contractului individual de muncă al reclamantului (nr. 4/22.01.2009 fila 20 dosar fond), decizie care a fost emisă de pârâtă și în care se menționează că data încetării contractului de muncă este 22.01.2009.

Drept urmare, în lipsa unor probe legale și utile prin care să dovedească plata salariului către intimat, în mod legal a fost obligată la plata drepturilor salariale neacordate în perioada 01.12.2008-22.01.2009.

Conform art. 164 alin. (2) din Codul muncii "reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată prin hotărâre judecătorească". Recurenta nu a dovedit că daunele care pretinde că i-ar fi fost cauzate de intimat au fost constatate printr-o hotărâre judecătorească, astfel încât aceasta nu era îndreptățită să facă rețineri din salariul angajatului său.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior, a art. 3041și 312 alin. (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.

În temeiul art. 274 alin. (1) Cod procedură civilă se va obliga recurenta - SELECT SRL, ca parte căzută în pretenții, să plătească intimatului suma de 11 lei cheltuieli de judecată în recurs, reprezentând contravaloarea transportului pentru termenul de judecată din recurs (fila 11 dosar). Nu se vor acorda intimatului cheltuielile de judecată efectuate la judecarea cauzei în primă instanță întrucât acestea au fost solicitate pentru prima dată în recursul părții adverse și, de altfel, nu au fost dovedite.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta - SELECT SRL împotriva sentinței civile nr. 3097 din 05.11.2009 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.

Obligă pe numitul recurent să plătească intimatului suma de 11 lei, cheltuieli de judecată parțiale în recurs.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 11 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima

- - - - - -

GREFIER

- -

Red./Dact.

4 ex./22.01.2010

Jud.fond: și

Președinte:Sergiu Diaconescu
Judecători:Sergiu Diaconescu, Daniela Griga Laura Dima

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 20/2010. Curtea de Apel Cluj