Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Încheierea /2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 9 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mihaela Ciocea
JUDECĂTOR 2: Antonela Cătălina Brătuianu
JUDECĂTOR 3: Andreia
GREFIER - -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - intimată - împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - apelant - SA și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă recurenta - intimată - avocat G în baza împuternicirii avocațiale nr. 678, intimatul - apelant - SA, prin avocat, fără delegație la dosar și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, prin consilier juridic, fără delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul intimatului - apelant - SA depune dovada reînnoirii mărcii P până la 26.05.2017 și comunică un exemplar al acesteia către reprezentanții recurentei - intimate - și al intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Curtea, constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și nici probe de administrat, acordă cuvântul cu privire la cererea de recurs.
Reprezentantul recurentei - intimate - solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția III-a Civilă astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii recurate, iar pe fond solicită să se dispună continuarea procedurii de înregistrare a mărcii. Continuând, arată că cele două mărci nu sunt mărci verbale, acestea diferind chiar și verbal. Solicită cheltuieli de judecată, însă arată că le va solicita pe cale separată.
La interpelarea Curții cu privire la aspectele invocate de către intimata - SA referitoare la aspectele invocate la aliniatul 2 din întâmpinare, reprezentantul recurentei - intimate - arată că în mod greșit au fost aplicate dispozițiile art. 6 lit.c și d din Legea nr. 84/1998.
Reprezentantul intimatului - apelant - SA arată incidența dispozițiilor art.6 lit.c și d din Legea nr. 84/1998 privind notorietatea mărcii P reprezintă aspecte de fapt care relevă faptul că aceasta este notorie.
Reprezentantul intimatului - apelant - SA solicită respingerea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția III-a Civilă ca nefondat. Continuând, arată că sunt nefondate criticile aduse, iar instanța de apel a analizat în mod corect mărcile. Mai arată că factorul auditiv este pertinent. Solicită cheltuieli de judecată, însă le va solicita pe cale separată.
Reprezentantul intimatului OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI solicită admiterea recursului formulat împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția III-a Civilă. Arată că nu sunt incidente dispozițiile art. 6 lit.c și d din Legea nr. 84/1998, și nu există risc de confuzie. Totodată, având cuvântul pe excepția inadmisibilității, arată că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera, față de dispozițiile art. 260 Cod procedură civilă, urmează să dispună amânarea pronunțării asupra cererii de recurs formulată de recurenta - intimată - împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - apelant - SA și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
DISPUNE:
Amână pronunțarea asupra cererii de recurs de formulată de recurenta - intimată - împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București, Secția a III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - apelant - SA și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI, la data de 16.09.2008.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
- -
GREFIER
-
ROMÂNIA
DOSAR NR-
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A IX-A CIVILĂ ȘI PENTRU CAUZE PRIVIND
PROPRIETATEA INTELECTUALĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 358R
Ședința publică de la 16 septembrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR - - - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - -
Pe rol se află soluționarea cererii de recurs formulată de recurenta - intimată - împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - apelant - SA și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 09.09.2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când Curtea având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 16.09.2008 și în aceeași compunere, a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Prin Hotărârea nr. 332/24.10.2006 pronunțată de Comisia de Mărci () din cadrul Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) a fost respinsă contestația formulată de - SA, în contradictoriu cu, a fost menținută decizia nr. 1467/26.07.2005 a Comisiei de Examinare a () din cadrul OSIM, prin care s-a respins opoziția formulată de - SA și s-a dispuscontinuarea procedurii de înregistrare a mărcii individuale combinate "" nr. 61260pentru solicitanta.
Pentru respingerea contestației, Comisia a considerat că nu sunt aplicabile în speță disp.art.6 lit.din Legea 84/1998, marca individuală combinată " P" (cu scriere deosebită) nr. 33131, neputând fi considerată o marcă notorie în România, față de prevederile art. 3 alin. 1 lit. c din Lege.
Comisia a reținut că elementul verbal "" este un substantiv comun care desemnează un produs medicamentos și nu un semn destinat să indice un producător determinat. Acest fapt, este confirmat de definiția dată acestui cuvânt în explicativ al limbii române, situație în care cuvântul nu mai poate fi apropiat pe calea înregistrării unei mărci verbale, pentru medicamente.
S-a mai constatat că din studiul realizat de către, depus la dosar de către intimatul, referitor la distinctivitatea mărcii "", că 66% dintre persoanele intervievate consideră că medicamentul "" este fabricat de mai mulți producători, pe când numai 28% dintre acestea au considerat că acest medicament este fabricat de către un singur producător; 14% dintre persoanele care au consumat analgezice în ultimii doi ani, consideră că medicamentul "" este produs de către; în timp ce 34% dintre acestea consideră că este fabricat de alți producători.
Față de cele arătate, Comisia a apreciat că nu poate reține susținerile contestatorului oponent prin care acesta a încercat să pună semnul egal între marca sa, P" și cuvântul de dicționar "antinevralgic", condiții în care marca contestatorului nu poate fi considerată o marcă notorie.
În plus, Comisia a mai constatat că marca, P", înregistrată în anul 1997, fost, la data înregistrării, în condițiile arătate mai sus, o marcă slab distinctivă, și a reținut că potrivit studiului, percepția publicului este că "antinevralgic" reprezintă un substantiv comun care identifică un medicament fabricat de mai mulți producători și nu o marcă a contestatoarei, cuvântul descriind însușirea unui medicament de a calma durerea, la care s-a adăugat litera
Din doctrină este cunoscut faptul că mărcile, cu un caracter slab distinctiv, se bucură de o protecție mai restrânsă, permițând astfel coexistența cu alte mărci similare, cu atât mai mult cu cât, primul criteriu în stabilirea notorietății unei mărci este gradul de distinctivitate inițială sau dobândită a mărcii în România.
Cu privire la aplicabilitatea în speță aart. 6 lit.din Legea nr. 84/1998, Comisia a constatat că nici aceste dispoziții nu sunt incidente în cauză, marca individuală combinată "", nefiind similară cu marca anterior înregistrată " P".
Din punct de vedere vizual, mărcile în conflict se deosebesc prin grafia pe care acestea o au, marca ce face obiectul contestației fiind reprezentată cu litere mici îngroșate, pe când marca opusă este reprezentată cu litere majuscule îngroșate, la care mai apare și litera P cu ghilimele.
Din punct de vedere fonetic (auditiv) mărcile în conflict sunt diferite, întrucât semnele celor două mărci conțin șase litere diferite, iar prefixul comun "" este lipsit de distinctivitate, fiind larg utilizat în limba română pentru medicamente și produse de igienă cu semnificația de împotriva, opus, alăturat la două cuvinte diferite:, adjectiv derivat de la cuvântul nevralgie și, un cuvânt inventat.
Din punct de vedere sematic (conceptual), mărcile de asemenea sunt diferite, expresia " P" sugerând un medicament pentru calmarea durerilor pe bază de paracetamol, în timp ce denumirea este un cuvânt imaginar care nu are o semnificație definită, nu este o expresie folosită zi de zi în limba română, ci o invenție lexicală, care face numai aluzie la funcția pe care bunurile o îndeplinesc, situație de altfel comună mărcilor din domeniul farmaceutic, și pe cale de consecință se bucură de distinctivitate intrinsecă.
Față de cele reținute mai sus, Comisia a apreciat că nu se poate reține în cauză existența unui risc de confuzie, incluzând și riscul de asociere, cu privire la proveniența produselor comercializate sub cele două mărci pentru consumatorul mediu.
Prin decizia civilă nr. 158A/06.02.2008 Tribunalul București Secția III-a Civilă a admis apelul opozantei contestatoare - SA, desființând hotărârea nr. 332/24.10.2006 apelată, în sensul admiterii contestației, anulării deciziei nr. 1467/26.07.2005 și admiterii opoziției curespingerea la înregistrare a mărcii ""nr. 61260 solicitantei -.
Pentru a hotărâ astfel, instanța de apel a constatat că cele două mărci aflate în conflict sunt similare, destinate a fi aplicate unor servicii identice și aceluiași tip de public, astfel că între mărcile în litigiu există un risc de confuzie, care include și riscul de asociere.
Tribunalul a apreciat că apelanta este titulara unei mărci notorii, distinctive, chiar înregistrată în România. S-a reținut că, deși în cazul medicamentelor, nu poate fi ignorată particularitatea legată de modul de alcătuire a denumirilor ce reprezintă marca, în compunerea acestora intrând de multe ori, elemente ce constituie indicații ale naturii produsului, părți din cuvântul ce sugerează natura produsului și efectul asupra organismului, și chiar dacă cuvântul "antinevralgic" ar putea fi reținut ca uzual, având sensul de medicament care calmează durerea, marca " P" are caracter distinctiv care nu rezultă din semnul în sine, ci din perceperea lui ca atare, de către public.
Chiar dacă semnul "antinevralgic", dată fiind definiția acestuia din dicționarul explicativ al limbii române, era lipsit de caracter distinctiv, ca urmare a folosirii îndelungate, înainte de data cererii de înregistrare, acesta a dobândit caracter distinctiv, putând deosebi produsele și serviciile unei întreprinderi de cele ale altor întreprinderi, fapt ce determină aprecierea că semnul antinevralgic este de natură a constitui o marcă în privința produselor desemnate.
Această concluzie rezultă din modul de comercializare a produselor purtând marca " P", fiind medicamente vândute fără prescripție medicală, persoanele care cumpără aceste produse, neavând reprezentarea unui medicament general care calmează durerea ( definiție care poate fi dată și altor medicamente cu același efect: algocalmin, nurofen etc ), ci chiar a produsului purtând marca " P", în raport de efectele sale specifice.
Asupra indisponibilității descrise de art. 6 lit. c din Lg. 84/1998, Tribunalul a reținut că cele două mărci în conflict protejează aceleași produse - medicamente, fiind solicitate a fi aplicate pentru clasa 5, conform de la, și mai mult, medicamentele sunt direct concurente, având aceeași natură și destinație - atenuarea sau îndepărtarea nevralgiilor, fiind comercializate în aceleași condiții, putând fi astfel atribuite de consumatori aceleiași origini.
Evaluarea probabilității de confuzie se realizează distinct în funcție de modalitatea de comercializare a medicamentelor, făcându-se o diferențiere între medicamentele vândute pe bază de rețetă și cele vândute fără prescripție.
În cauză s-a reținut că medicamentele purtând semnele mărcilor în conflict se vând fără rețetă/prescripție, situații în care riscul de confuzie se apreciază foarte strict, date fiind nivelul mediu de atenție al unui consumator neavizat, precum și eventualele consecințe ale unei confuzii între medicamente.
În acest context, probabilitatea de confuzie trebuie analizată cu referire la mărci ca ansamblu, luând în considerare percepția consumatorului obișnuit al produselor în discuție, pornind de la premisa că acesta este unul rezonabil de bine informat în domeniu și de precaut în alegerea produsului, însă cu un nivel mediu de discernământ, mai exact de atenție în distingerea produselor similare.
Consumatorul percepe marca, în mod normal, ca întreg, fără o evaluare atentă a detaliilor, păstrând în minte elementul care induce mărcii caracterul distinctiv.
Prin urmare, marca și semnul trebuie comparate ca întreg, acordându-se o pondere mai mare elementelor comune ce ar putea duce la confuzie; diferențele pe care un consumator obișnuit nu le-ar remarca nu trebuie accentuate; rezultă de aici că în mod normal prefixele comune sunt mult mai importante decât sufixele comune; dacă două semne sunt foarte asemănătoare sau identice la început, există o mai mare posibilitate a unei confuzii decât dacă ar fi asemănătoare la sfârșit. lungi cu începuturi asemănătoare sau comune sunt confundate mult mai ușor decât cuvintele scurte, cu inițiale distincte.
Tribunalul a reținut că în cauză este vorba despre cuvinte lungi cu prefixe identice și chiar dacă elementul de început nu este distinctiv, diferențele reținute de Comisie referitoare la aspectul vizual nu sunt suficiente pentru evitarea confuziei, dat fiind că, în stabilirea similarității mărcilor și, implicit a riscului de confuzie, ceea ce contează în primul rând sunt asemănările și nu deosebirile, iar comparația se face mai întâi din punct de vedere fonetic și apoi vizual.
Or, din punct de vedere fonetic, mărcile în conflict sunt evident similare, în opinia tribunalului, întrucât semenele celor două mărci conțin 8 litere comune, dintre care primele 4 litere constituie prefixul comun, litere care sunt prezente, în aceeași succesiune atâta în marca aparținând apelantei cât și în semnul solicitat spre înregistrare, în timp ce diferite sunt doar ultimele 2 litere cu semnul în conflict și, respectiv, ultimele 4 litere cu marca opusă.
Astfel, s-a apreciat ca fiind corectă opinia apelantei potrivit căreia, chiar dacă mărcile s-ar deosebi prin grafie, marca ce face obiectul contestației fiind reprezentată cu litere mici îngroșate, iar marca opusă este reprezentată cu litere majuscule, la care mai apare și litera P cu ghilimele, astfel cum a reținut Comisia, față de faptul că mărcile sunt verbale, se poate folosi orice tip de caractere, cu atât mai mult cu cât caligrafia specifică nu permite identificarea originii produsului.
Tribunalul a înlăturat analiza Comisiei și din punct de vedere semantic, întrucât, deși cele două mărci sunt diferite conceptual, marca ce face obiectul contestației fiind un cuvânt imaginar care nu are o semnificație definitivă, față de faptul că s-a reținut că face totuși aluzie la funcția pe care o îndeplinește referindu-se la durere, nevralgie, existând deci și în acest caz un risc de confuzie cu marca " P", chiar dacă acest cuvânt are un înțeles de sine stătător.
Ceea ce reține consumatorul, care are doar amintirea mărcii fără a compara direct produsele, este denumirea fantezistă, relativ dificil de reținut și ușor de confundat de către clientul obișnuit cu o altă denumire a unor produse identice (medicamentele), nume în alcătuirea căruia pregnante sunt tocmai primele 8 litere.
Așadar, riscul de confuzie este chiar mai ridicat în speță, în condițiile unor categorii de produse protejate relativ apropiate sau chiar identice, consumatorul plasându-se în situația de a confunda marca, reprezentată de denumirea produsului, cu însuși produsul, întrunindu-se cea mai serioasă formă de confuzie directă.
De altfel, diferențele reduse de ordin fonetic, vizual și conceptual nu sunt de natură a înlătura nici riscul de confuzie directă în forma atribuirii aceleiași proveniențe ( în ceea ce privește produsele identice, în sensul considerării acestora ca fiind variante, ale aceluiași produs, aparținând aceluiași producător), nici riscul de confuzie indirectă, respectiv asocierea pe care o poate face consumatorul român mediu vizat între producătorii diferiți ai produselor identice, sub aspectul posibilei legături economice, juridice sau de altă natură dintre aceștia.
În concluzie, Tribunalul a apreciat că sunt întrunite și celelalte două cerințe propuse de art. 6 alin. 1 lit. c, respectiv similaritatea mărcilor și riscul de confuzie, alături de identitatea produselor.
Împotriva acestei decizii, intimata a formulat în termen legal recurs întemeiat pe disp. art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă ( hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii), solicitând modificarea în tot a deciziei, iar pe fond, continuarea procedurii de înregistrare a mărcii "". În motivarea recursului, s-a arătat că:
1. marca anterioară opusă nu este notorie. Apelanta nu a probat existența notorietății mărcii " P", iar Tribunalul nu a motivat înlăturarea argumentelor Comisiei de Mărci pentru neaplicarea dispozițiilor art. 6 lit. din Legea nr. 84/1998.
2. Este nelegală motivarea rivitoare p. la incidența dispozițiilorart.6 lit.din Legea nr. 84/1998.
Încompararea mărcilor, Tribunalul a efectuat aprecieri contradictorii și a înlăturat fără motivare argumentele Comisiei de Mărci:
a) sub aspect conceptual, s-a reținut că mărcile sunt diferite, iar marca ce face obiectul contestației, deși este un cuvânt imaginar și nu are un înțeles de sine stătător, face totuși aluzie la funcția pe care o îndeplinește, referindu-se la durere. Se apreciază că diferențele dintre cele două mărci sunt suficient de relevante pentru a asigura semnului "antinevrin" distinctivitatea cerută de Legea nr. 84/1998 pentru a-și îndeplini funcția de marcă.
b) sub aspect vizual, mărcile au o grafică diferită, iar marca recurentei este individual combinată, iar nu verbală, cum greșit s-a reținut. Prin urmare, ea se bucură de protecție pentru utilizare în forma în care a fost înregistrată. Acest aspect face ca, pe produsele pe care ea se aplică să se regăsească întotdeauna în această formă care, reprezintă elementul cu puternic impact asupra consumatorului.
c) sub aspect fonetic, mărcile sunt diferite ca număr de cuvinte și silabe: marca "" este formată dintr-un cuvânt și are 4 silabe, în timp ce marca adversa este formata dintr-un cuvânt din 5 silabe si o particula ("); de asemenea, accentul este diferit.
În ceea ce privește cuvintele, acestea au un prefix comun -- care nu asigura distictivitate, așa cum a apreciat Tribunalul, contrar regulilor stabilite de Organizația Mondiala a Proprietății Intelectuale, desprinse din jurisprudența Curților Europene, potrivit cărora în situația în care elementul comun al celor două semne este descriptiv, atenția consumatorului tinde să se concentreze asupra restului mărcii, riscul de confuzie fiind mai mic, iar în cazul în care sunt comparate mărci cu un element comun, trebuie stabilit și dacă există alte mărci în registru, utilizate de titulari diferiți, caz în care consumatorul s-a obișnuit cu utilizarea acestui element de către proprietari diferiți și nu îi va mai acorda o atenție deosebită ca element distinctiv al mărcii.
La OSIM există numeroase alte mărci în a căror compunere este inclusă particula "nevr", precum:, particulă asupra căreia nu poate exista un monopol de utilizare, câtă vreme produsele pe care sunt aplicate mărcile aparțin domeniului farmaceutic, iar destinația terapeutică este comună.
În ceea ce privește apreciereagradului de confuzie, Tribunalul a motivat, contrar jurisprudenței si doctrinei, că probabilitatea de confuzie trebuie analizată acordându-se o pondere mai mare elementelor comune ce ar putea duce la confuzie, cum ar fi prefixele comune. Sub acest aspect, Tribunalul a săvârșit o confuzie cu riscul de asociere pe care l-a prezumat.
Potrivit practicii si doctrinei în materie, riscul de confuzie nu se prezumă, ci se dovedește, iar riscul de asociere în sine reprezintă un element al riscului de confuzie si nu un motiv de sine-stătător pentru interzicerea utilizării mărcii ulterioare. În speță, apelanta nu a putut dovedi nici riscul de confuzie dintre marca " P" și semnul "" și nici riscul de asociere a acestuia u producătorul - SA.
Intimata a formulatîntâmpinareprin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, deoarece nu vizează greșita aplicare a legii, ci situații de fapt stabilite de instanța de apel.
S-a arătat, pe de o parte, că notorietatea mărcii anterioare este confirmată și de concluziile studiului de piață - cercetare cantitativă efectuat de către România, aflat la dosar.
Pe de altă parte, riscul de confuzie trebuie apreciat global, luând în calcul inclusiv caracterul distinctiv al mărcii anterioare și, în special, renumele său. conceptuală dintre însemne este numai una dintre condițiile în aprecierea riscului de confuzie, alături de identitatea produselor, distinctivitatea dobândită sporită a mărcii anterioare, locul restrâns de comercializare a produselor, publicul vizat. de confuzie este o situație de fapt și nu de legalitate; acesta nu rezultă numai din studii de piață, ci și din analiza similarității semnelor și produselor. Instanța de apel nu a reținut simpla asociere, ci existența confuziei propriu-zise.
Totodată, s-a arătat că recurenta urmărește să profite de renumele mărcii anterioare, iar riscul de confuzie în rândul consumatorilor a rezultat atât din studiul analitic efectuat prin compararea însemnelor în conflict, cât și din studiul de piață privind cercetarea sociologică a consumatorilor.
Calificând ca excepție a nulității recursului (impropriu numită în susținerea orală, excepție a inadmisibilității recursului), apărarea intimatei din cadrul întâmpinării, referitoare la neîncadrarea criticilor recursului în motivele privind greșita aplicare a legii, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată, urmând a firespinsă, deoarece ipoteza prevăzută de art. 304 pct. 9 Cod pr. civilă și avută în vedere de către recurentă, privește interpretarea greșită a textului de lege corespunzător situației de fapt și nu reținerea unei situații de fapt eronate, specifică netemeiniciei hotărârii și care nu poate face obiect al controlului de legalitate în recurs.
Examinând decizia atacată prin prisma motivelor invocate și în raport de actele și lucrările dosarului, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru următoarele considerente:
Intimata-oponentă - SA (fostă SA) este titulara mărcii combinate cu element figurativ " P" ca urmare a înregistrării acesteia în România, conform certificatului de înregistrare nr. 33131/26.05.1997, pentru clasa 5 de produse, medicament sub orice formă farmaceutică, folosit ca analgezic, antipiretic, antimigrenos și stimulent psihomotor.
Recurenta-solicitantă a depus la 04.05.2004 cererea de înregistrare a mărcii individuale combinate cu element figurativ "" având nr. 61620 atribuit depozitului M 2004 03787, pentru aceeași clasă 5 de produse, fiind emisă decizia OSIM nr. -/05.11.2004, de admitere laînregistrare.
Opozițiala înregistrare a titularului mărcii anterioare, a fost respinsă prin decizia Comisiei de Examinare a din cadrul OSIM nr. 1467/26.07.2005, fiind totodată respinsă și contestația acestuia, prin hotărârea Comisiei de Mărci nr. 332/24.10.2006, dispunându-se continuarea procedurii de înregistrare a mărcii "".
Apelul împotriva acestei hotărâri, formulat de oponenta titular de marcă anterioară, a fost admis, dispunându-se respingerea cererii de înregistrare a mărcii "" pentru solicitanta.
În dezbaterea asupra legitimității înregistrării mărcii recurentei-solicitante, au fost folosite două categorii de argumente, corespunzătoare structurării motivelor de recurs:
1. Intimata-oponentă a invocat dispozițiileart. 6 lit.din Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, referitoare lamarca notorie, susținând că înaintea înregistrării din anul 1997, marca sa " P" a fost folosită pe o perioadă lungă de către antecesoarea - SA, fapt de natură a-i conferi un puternic caracter distinctiv. Instanța de apel a primit argumentele asupra notorietății mărcii anterioare, reținând că aceasta are caracter distinctiv, care nu rezultă din semnul în sine, ci din perceperea lui ca atare, de către public, ca și din modul de comercializare a produselor purtând marca.
Recurenta-solicitantă susține că această dovadă nu a fost efectuată de către oponentă.
Pe de o parte, Curtea reține că determinarea sau dovedirea notorietății unei mărci se face conform criteriilor stabilite în Regula nr. 16 din HG nr. 833/1998 (pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84/1998), sarcina probei revenind persoanei care pretinde că marca este notorie: segmentul de public vizat, aria geografică și gradul de cunoaștere a mărcii. Deși în ceea ce privește însușirea mărcii notorii de a fi "larg cunoscută", legiuitorul nu stabilește o cotă procentuală din cadrul segmentului de public vizat care să cunoască marca, rămâne la latitudinea instanței de judecată să aprecieze, în funcție de datele concrete ale cauzei, dacă o marcă poate fi considerată notorie sau nu.
În speță, Tribunalul a reținut că oponenta deține o marcă notorie, fără a arăta care era poderea cunoașterii în cadrul segmentului de public relevant din România la data înregistrării cererii solicitantei.
Invocarea actuală de către intimata-oponentă a concluziilor studiului de piață (cercetare cantitativă) privind evaluarea celor două mărci aflate în conflict, efectuat de către România în iulie 2005, nu este o dovadă suficientă a notorietății mărcii anterioare " P". Mai întâi, studiul privește marca "", diferită de marca solicitată la înregistrare, acesta fiind motivul pentru care concluziile sale nu au fost reținute de către. Chiar depășind acest impediment, trebuie precizat că este distinctă notorietatea producătorului de medicamente, de notorietatea mărcii în discuție. Potrivit studiului, așa-numita "notorietate spontană" între mărcile de analgezice, practic gradul de cunoaștere a mărcii, atribuie pentru "" un procent de 55%; acesta, însă, devine ineficient în lipsa expunerii metodologiei de calcul și prin comparare cu procentele altor analgezice, indicate la valorile de 71%, 47% și 20%. Totodată, nu este relevant procentul de utilizare, față de definiția legală a mărcii notorii, în care se arată că aceasta poate să nu fie înregistrată sau utilizată în România.
Astfel, concluziile acestui studiu sunt relevante din perspectiva existenței unei mărci care a dobândit renume (art. 35 alin. 2 lit. c din Legea nr. 84/1998), categorie distinctă de marca notorie (art. 3 lit. c din Legea nr. 84/1998) și având o arie mai restrânsă a cunoașterii de către public, însă fără îndoială, conotații pozitive în percepția acestuia.
Pe de altă parte, pentru a se reține notorietatea unei mărci într-un anume teritoriu, trebuie să se dovedească faptul că ea este larg cunoscută în segmentul de public relevant și că publicul asociază produsul care poartă marca, cu producătorul acestuia. Nici acest fapt nu a fost dovedit.
Conform studiului realizat de către (referitor la distinctivitatea mărcii anterioare), doar 28% dintre persoanele intervievate au considerat că acest medicament este fabricat de către un singur producător, respectiv 14% dintre consumatorii de analgezice.
Ca atare, Curtea reține că nu sunt suficiente elemente care să susțină notorietate mărcii anterioare la nivelul teritoriului relevant și al publicului Ť. pentru a considera aplicabile în speță dispozițiile art. 6 lit. d din Legea nr. 84/1998.
2. Chiar dacă instanța de apel a ajuns nelegal la concluzia că marca oponentei este una notorie și că ar fi întrunite cerințele art. 3 alin. 1 lit. c din Legea nr. 84/1998, această concluzie eronată nu are influență asupra soluției, deoarece a fost invocată ca motiv al opoziției și indisponibilitatea semnului ca marcă, rezultând din aplicarea dispozițiilorart. 6 lit.din Legea nr. 84/1998.
Aceasta reprezintă cea de a doua categorie de argumente luate în dezbatere, analiza fiind corect efectuată de către Tribunal.
Pentru a putea fi refuzată înregistrarea unei mărci în baza acestui text legal, trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: similaritatea cu o marcă protejată anterior; similaritatea / identitatea produselor sau serviciilor cărora marca este destinată a fi aplicată; riscul de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu o marcă anterioară.
se găsesc în situația desimilaritatecând, fără a fi identice, se aseamănă între ele, prin elemente comune.
combinate se analizează potrivit criteriilor specifice pentru fiecare din elementele verbale și figurative, cu precizarea că elementele verbale beneficiază de preferință în raport de cele figurative, având în vedere că se percep și pe cale auditivă. După analiza elementelor detașate, se stabilesc asemănările în funcție de ansamblul mărcilor.
În speță:
- marca intimatei, anterior înregistrată și actualmente opusă, este o marcă combinată, cu element figurativ, alcătuită din cuvântul cu 13 litere la care s-a adăugat litera "P", în scriere latină și grafie obișnuită, cu majuscule, în caractere cursive;
- marca recurentei este o marcă combinată, cu element figurativ, alcătuită din cuvântul cu 10 litere, în scriere latină și grafie obișnuită, cu minuscule.
Analizând asemănările în funcție de ansamblul mărcilor, Curtea reține că elementul verbal de bază constând în prefixele alăturate, " și "", comun celor două mărci, este element dominant, iar elementele de diferențiere nu sunt de natură a conferi distinctivitate, astfel:
-din punct de vedereconceptual, marca intimatei-oponente " P" sugerează un medicament pentru calmarea durerilor (pe baza de paracetamol), iar denumirea recurentei-solicitante "", deși este un cuvânt imaginar, sugerează funcția pe care o îndeplinește, tocmai datorită alăturării mai sus-menționate a celor două prefixe;
-din punct de vederevizual, deși cele două mărci au o grafie specifică în privința tipului de literă, aceasta nu reprezintă un element de diferențiere atât de puternic, încât să atenueze ori să înlăture asemănarea;
-din punct de vederefonetic, asemănarea celor două semne în primele patru silabe (chiar identitatea primelor trei silabe), este mult mai pregnantă decât terminația diferită a acestora.
produselorcărora mărcile le sunt destinate, urmează a fi apreciată în concret, costatându-se suprapunerea între mărcile comparate, pentru produse ce fac parte din clasa 05, conform Internaționale de la, respectiv cele aparținând categoriei,produse / preparate farmaceutice".
sau neapartenența produselor/serviciilor la aceeași clasă a, de la " (clasificarea internațională a produselor și serviciilor în scopul înregistrării mărcilor), nu constituie un criteriu unic și absolut de determinare a gradului lor de asemănare. produselor/serviciilor trebuie stabilită în funcție de împrejurările care pot crea publicului impresia că între ele există o legătură. În speță, se apeciază că există similaritate pentru produse ce fac parte din clasa 05.
În aprecierea riscului de confuzie pentru public, incluzând și riscul de asociere cu o marcă anterioară, Curtea va ține seama că elementul de bază din conținutul mărcilor este identic sub aspect auditiv și conceptual, respectiv similar din punct de vedere vizual (asemănarea în scris), astfel că produsele pot fi atribuite de cumpărător aceleiași origini, deci pot fi privite ca având o proveniență comună (riscul de confuzie directă) ori, deși cumpărătorul este conștient că cele două produse provin din două surse diferite, consideră că între cele două există legături juridice, financiare, tehnice sau economice (riscul de confuzie indirectă). de acestea, în riscul de asociere, cumpărătorul își amintește de marca anterioară, dar nu ajunge la o confuzie cu privire la proveniența bunurilor.
Trebuie menționat că, de regulă, consumatorul nu compară mărcile una lângă alta, ci marca prezentă cu amintirea avută despre marca anterioară. În speță, comparația se produce între două cuvinte lungi, care au prefix comun () și terminații diferite. Astfel, nu se poate face abstracție de alăturarea la prefixul " " a particulei "", care se susține a fi inclusă în compunerea a numeroase alte mărci, pentru a se realiza o analiză separată a inexistenței monopolului de utilizare, în beneficiul recurentei.
Nu se poate reține că Tribunalul a motivat contrar jurisprudenței și doctrinei, prin acordarea unei ponderi mai mari elementelor comune celor două mărci, în aprecierea gradului de confuzie, câtă vreme direcțiile urmate de Curtea Europenă de Justiție, similare cu cele recomandate de Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale, includ regula conform căreia marca și semnul trebuie comparate ca întreg, iar dacă acestea sunt foarte asemănătoare sau identice la început, există o mai mare posibilitatea a unei confuzii, decât dacă ar fi asemănătoare la sfârșit.
Astfel, mărcile combinate aflate în conflict, nu se diferențiază semnificativ prin elementele pe care le au în compunere, existând posibilitatea ca un consumator obișnuit cu o memorie de nivel mediu, rezonabil de bine informat, circumspect și atent, să nu bănuiască după prima impresie, că marca cu care se confruntă, nu este cea anterioară pe care o cunoaște.
Având în vedere aceste considerente și reținând indisponibilitatea semnului ales de recurentă ca marcă, datorită aproprierii anterioare de către alt titular, al cărui consimțământ expres nu există la înregistrare, Curtea va constata că decizia atacată pronunțată în cauză este legală și temeinică, nefiind afectată de vreunul dintre motivele de casare sau modificare, prevăzute de art. 304 Cod pr. civilă, astfel că, în baza art. 312 alin. 1 Cod pr. civilă, recursul urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția nulității recursului.
Respinge ca nefondat, recursul formulat de către recurenta - intimată - împotriva deciziei civile nr. 158A/06.02.2008 pronunțată de Tribunalul București Secția III-a Civilă, în contradictoriu cu intimatul - apelant - SA și intimatul OFICIUL DE STAT PENTRU INVENȚII ȘI MĂRCI.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - - - - -
- -
GREFIER
-
Red. / Tehnodact. / 2 ex.
Judecători apel - Secția a III-a Civilă: I, Constanta
Președinte:Mihaela CioceaJudecători:Mihaela Ciocea, Antonela Cătălina Brătuianu, Andreia
