Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2057/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2057/R/2009
Ședința publică din 19 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Daniela Griga
JUDECĂTORI: Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
- -
GREFIER: - -
S-au luat spre examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DGFP S și MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR împotriva sentinței civile nr. 1027 din 18 mai 2009 pronunțate de Tribunalul Sălaj în dosarul civil nr-, privind și pe reclamanții intimați -, intervenienții intimați, pârâții intimați TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect calcul drepturi salariale- spor de risc.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul declarat de pârâtul recurent Ministerul Justiției și Libertăților a fost formulat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs recurenții au solicitat judecarea cauzei în lipsa sa de la dezbateri.
Curtea, din oficiu, invocă excepția tardivității formulării recursului de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
La data de 18.05.2009, prin sentința civilă nr. 1027 pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosar nr-, s-a admis cererea reclamantei - și a intervenienților în interes propriu, și, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Sălaj, Curtea de Apel Cluj, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, pârâții de rândul 1-3 au fost obligați să plătească reclamantei și intervenienților în interes propriu sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50 % calculat la salariul de bază brut lunar, actualizat în funcție de rata inflației, astfel: pentru începând cu 1 martie 2008 până la zi și în continuare; pentru și începând cu 21 aprilie 2008 până la zi și în continuare; pentru și începând cu 7 aprilie 2008 până la zi și în continuare. Pârâtul de rândul 4 fost obligat să aloce sumele necesare efectuării acestor plăți.
S-a reținut în privința cererilor de intervenție în interes propriu că intervenienții se află în aceeași situație juridică, au același drept și interes, iar pentru o judecată unitară și o bună administrare a probatoriului se impune judecarea cererilor de intervenție împreună cu cererea principală.
Potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, pentru risc și solicitare neuropsihică, magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50 % din salariul de bază brut lunar.
Este adevărat că prin art. 1 pct. 42 din nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat în mod expres, însă prin aceasta au fost încălcate normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă, precum și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin. 3 din Constituția României, ordonanțele guvernului se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare în limitele și condițiile prevăzute de aceasta.
Ori, prin art. 1 pct. Q 1 din Legea nr. 125/2000, Guvernul României a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, republicată, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești. Cu toate acestea, prin nr.OG 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii nr. 50/1996, în pofida faptului că potrivit dispozițiilor art. 56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii au fost abrogate și unele dispoziții ale acesteia.
Acolo unde legiuitorul a avut intenția să acorde executivului abilitare pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut în mod expres aceasta în cuprinsul legii de abilitare, ceea ce în speță nu s-a realizat.
În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 21/10.03.2008.
În altă ordine de idei, s-a reținut că art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică solicitat de către reclamanți și intervenienți este un drept de creanță, constituind un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Prin abrogarea Legii nr. 50/1996, reclamanta a fost lipsită de proprietatea asupra acestui bun în mod nelegal și nedrept, această lipsire de proprietate putându-se face doar pentru o cauză de utilitate publică, în conformitate cu dispozițiile art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului.
Potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României, dacă există neconcordanță între pactele și tratatele privitoare la drepturile omului la care România este parte și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazurilor în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Instanța a reținut că există conflict între art. 1 pct. 47 din nr.OG 83/2000 și nr.OG 8/2007, prin care a fost abrogată Legea nr. 50/1996, și art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția europeană a drepturilor omului, urmând a fi aplicat în cauză ultimul text legal.
Față de cele anterior reținute, întrucât abrogarea realizată prin nr.OG 83/2000 și nr.OG 8/2007 este nelegală, iar în plus rațiunea acordării sporului de risc și solicitare neuropsihică subzistă, instanța apreciază că pretențiile reclamanților sunt întemeiate cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prevăzute de art. 47 din Legea nr. 50/1996.
Pe cale de consecință, a obligat pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Sălaj și Ministerul Economiei și Finanțelor la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație a sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată și modificată, cu modificările ulterioare privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești.
Potrivit dispozițiilor art. 35 din Legea nr. 500/2004, Ministerul Economiei și Finanțelor, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectul bugetelor pe care le depune la guvern până la data de 30 septembrie a fiecărui an. În același timp, potrivit art. 15 din nr.HG 93/2000 toate instituțiile publice din sistemul jurisdicțional românesc sunt finanțate de la bugetul de stat, aceeași condiție și posibilitate de finanțare fiind cuprinsă și în art. 118 din Legea nr. 304/2004.
Pe cale de consecință, a admis cererea reclamantei și intervenienților în interes propriu, obligând pârâții de rândul 1-3 să plătească reclamantei și intervenienților în interes propriu sporul de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50 % calculat la salariul de bază brut lunar, actualizat în funcție de rata inflației, astfel: pentru începând cu 1 martie 2008 până la zi și în continuare; pentru și începând cu 21 aprilie 2008 până la zi și în continuare; pentru și începând cu 7 aprilie 2008 până la zi și în continuare. Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce sumele necesare efectuării acestor plăți.
Împotriva acestei sentințe au declarat recursuri pârâții Ministerul Justiției și Libertăților, și Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului
1. Prin recursul formulat, Ministerul Justiției și Libertățilora solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiată.
În motivarea recursului se arată că hotărârea a fost dată cu aplicarea greșită a legii, motiv de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9.proc.civ.
Apreciază că art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a fost abrogat prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000, astfel că acordarea acestuia ulterior lunii februarie 2007 nu este justificată, neavând un suport legal.
2. Prin recursul formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Ss-a solicitat admiterea recursului, cu consecința admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Finanțelor Publice, în sensul respingerii cererii formulate de reclamanta și intervenienții în nume propriu.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că nu se poate reține că are calitate procesuală activă în cauza dedusă judecății, prin prisma faptului că prin Legea finanțelor publice nr. 500/2002, se reglementează constituirea fondurilor publice si prevederea cheltuielilor bugetare cu destinație precisa. Rolul esențial in procesul bugetar și în execuția de casa bugetara revine Guvernului si respectiv Parlamentului. Potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul este acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de Guvern.
"Rolul Guvernului", la art.18 din Legea sus menționata, stabilește ca acesta asigura elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum si supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectifica re bugetara anuala si a contului general anual de execuție.
Consideră recurentul că întrucât nu are calitatea de ordonator de credite, iar rectificarea bugetara nu se poate efectua decât in baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, acesta este în imposibilitate de a modifica sau a elabora un proiect al bugetului de stat în lipsa proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite precum si în lipsa aprobării de către Guvern si a adoptării de către Parlament a proiectelor bugetare.
Apreciază că pe de alta parte, acordarea drepturilor salariale solicitate ar echivala cu stabilirea de către instanță a altor drepturi salariale decât cele prevăzute de lege, instituindu-se astfel pe cale judiciară, sisteme de salarizare paralele cu cele prevăzute prin actele normative și încălcându-se astfel rolul Parlamentului de autoritate legiuitoare a țării. A subliniat că în acest sens, s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 838 din 27.05.2009 prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea judecătorească, pe de o parte și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte.
Cu privire la fondul cauzei, acest recurent subliniază că art. art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a fost abrogat prin art. I pct. 42 din OG nr. 83/2000, astfel că acordarea acestuia nu este justificată, neavând un suport legal.
Trecând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate, Curtea a reținut următoarele:
1. Recursul declarat de Ministerul Justiției și Libertăților:
Reclamanta și intervenienții, în calitate de personal auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Sălaj, au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data încadrării, 01.03.2008, 21.04.2008, respectiv 07.04.2008, până la zi și în continuare.
În ceea ce privește criticile din recurs privind fondul cauzei formulate de acest recurent se constată că prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) proc.civ. că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică . și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Pretențiile deduse judecății, vizează tocmai interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, astfel că se constată că interpretarea dată de prima instanță acestor dispoziții este conformă cu cele statuate prin decizia în interesul legii.
Din această perspectivă susținerile recurentului referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementa dreptul salarial pretins apar ca neîntemeiate, contravenind unei decizii pronunțate în cadrul unui recurs în interesul legii.
În baza dispozițiilor art. 312 alin. 1. proc. civ. recursul nefiind fondat, urmează a fi respins.
2.Recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor
La termenul din 19.10.2009, Curtea, în temeiul art. 306 alin. 2.proc.civ. a invocat din oficiu, ca motiv de ordine publică, excepția tardivității recursului formulat de către acest recurent, excepție pe care o găsește întemeiată pentru următoarele considerente:
Cauza soluționată prin sentința atacată cu recurs are ca obiect drepturi salariale, încadrându-se deci în categoria conflictelor de muncă.
Potrivit dispozițiilor art. 79 din Legea nr. 168/1999, hotărârile instanței de fond sunt definitive, împotriva acestora putându-se declara recurs în termen de 10 zile de la data comunicării, conform art. 80 din aceeași lege.
Sentința a fost comunicată pârâtului la data de 26.06.2009, potrivit dovezii de la fila 54 dosar fond, iar recursul a fost înregistrat la data de 8 iulie 2009, cu depășirea termenului legal.
Găsind întemeiat motivul de ordine publică invocat, în conformitate cu art. 312 alin. 1.proc.civ. coroborat cu art. 304 pct. 5.proc.civ. va respinge acest recurs ca tardiv.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI LIBERTĂȚILOR și ca tardiv recursul declarat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S împotriva sentinței civile nr. 1027 din 18.05.2009 a Tribunalului Sălaj pronunțate în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.DG/dact.MM
12ex./17.11.2009
Jud.fond: /
Președinte:Daniela GrigaJudecători:Daniela Griga, Laura Dima Sergiu Diaconescu
