Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2088/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2088/R/2009
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, C, -, G, prin mandatar av., împotriva sentinței civile nr. 226 din 11.05.2009 a Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, privind și pe pârâții intimați LICEUL CU PROGRAM SPORTIV B, PRIMARUL MUNICIPIULUI B, CONSILIUL JUDEȚEAN B și INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN B - N, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamanților recurenți - avocat din cadrul Baroului B, lipsind restul părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată înregistrată întâmpinare la dosar, formulată de intimatul Inspectoratul Școlar al Județului B, comunicându-i-se un exemplar al acesteia reprezentantului recurenților.
Reprezentantul reclamanților recurenți, la întrebarea instanței, arată că nu dorește lăsarea cauzei la o strigare ulterioară pentru a studia cuprinsul întâmpinării formulate și comunicată în ședința publică de azi, solicitând cuvântul asupra recursului.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurenților solicită admiterea recursului pentru motivele arătate în scris, în esență arătând că reclamanții au fost îndreptățiți a primi sporurile de la data intrării în vigoare a Ordonanței 11/2007 și până la aprobarea acesteia prin Legea 220/2007, cu cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 226 din 11.05.2009 în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, s-au dmis excepțiile lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul județean B-N și Inspectoratul școlar județean B-N și în consecință, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva acestor pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive.
S-a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanții, C, -, G, împotriva pârâților Liceul cu program sportiv B și Instituția primarului, prin Primarul municipiului B, fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că excepțiile lipsei calității procesuale pasive ale pârâților Inspectoratul Școlar Județean B-N și respectiv Consiliul Județean B-N, tribunalul a constatat că acestea sunt întemeiate, motiv pentru care le-a admis și în consecință a respins acțiunea civilă formulată de cei 39 reclamanți, împotriva acestor pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive, potrivit argumentelor ce au fost arătate în continuare.
În ce-l privește pe pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului B-N, tribunalul observă că potrivit art.142 din Legea nr.84/1995, inspectoratele școlare județene sunt organe descentralizate de specialitate aflate în subordinea Ministerului Educației Cercetării, neavând atribuții concrete în ce privește finanțarea ori salarizarea personalului didactic din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și că în această situație, având doar atribuții de coordonare și îndrumare a unităților de învățământ, față de obiectul acțiunii introductive prin care s-a solicitat și obligarea acestui pârât la plata unor drepturi salariale, în mod evident reiese faptul că acesta neavând calitatea de angajator, neexistând raporturi de muncă între acesta și reclamanți, nu are calitate procesuală pasivă pentru a putea fi obligat în situația în care acțiunea reclamanților ar fi întemeiată. Sub acest aspect s-a mai reținut și faptul că potrivit art.167 din Legea nr.84/1995 cu modificările ulterioare, învățământul preuniversitar de stat este finanțat de la bugetul de stat prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază teritorială își desfășoară aceste unități activitatea, situație în care încă o dată se poate statua că acest pârât nu are legitimitate procesuală pasivă.
Și excepția lipsei calității procesuale a pârâtului Consiliul județean B-N, tribunalul a găsit-o întemeiată, deoarece, ținând cont de obiectul acțiunii introductive, a constatat că neavând calitatea de angajator al reclamanților nu poate fi obligat direct la plata sumelor solicitate în situația în care pretențiile reclamanților ar fi găsite întemeiate. În acest sens trebuie reliefat faptul că prevederile invocate de către reclamanți, respectiv art.14 alin. 4, 5 din legea nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007, consiliul județean nu are atribuția directă de a repartiza sumele defalcate din TVA destinate cheltuielilor de personal ale instituțiilor de învățământ preuniversitar, ci doar trebuie consultat de directorul DGFP județean sub acest aspect, astfel că acest text legal nu poate fi interpretat în sensul că ar putea fi obligat Consiliul județean să plătească drepturi salariale cadrelor didactice, mai ales ținând cont de modul concret de formulare a obiectului acțiunii civile.
Pe fond, s-a reținut că reclamanții au calitatea de cadre didactice și își desfășoară activitatea la pârâtul Liceul cu program sportiv B, conform înscrisurilor de la 7-8 și 74-114.
Așa cum rezultă din adresa de la 6, emisă de Liceul cu program sportiv B, reclamanților nu li s-au acordat drepturile prevăzute de legea nr.220/2007 începând cu luna ianuarie 2007 pe motiv că legea nu prevede în mod expres data intrării în vigoare a modificările aduse nr.OG 11/2007, invocând art.78 din Constituția României, situație în care aplicarea noilor coeficienți de multiplicare la profesorii de gradul I se va face începând cu data de 21 iunie 2007.
Instanța a constatat că nr.OG11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic a prevăzut la art.9 că prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007. Ulterior însă, Legea nr.220/4 iulie 2007 prin care s-a aprobat cu modificări nr.OG 11/2007, a fost publicată în Monitorul oficial nr.478/17 iulie 2007 și nu a conținut nici o prevedere legală expresă referitoare la aplicarea retroactivă a noului cuantum modificat al coeficienților în discuție prevăzuți de anexa II. Legea nr. 220/2007 într-adevăr a prevăzut o valoare superioară a coeficienților de multiplicare în raport cu valoarea stabilită inițial prin nr.OG 11/2007.
Potrivit art.78 din Constituția României revizuită, legea se publică în Monitorul oficial al României și intră în vigoare la trei zile de la data publicării sau la o altă dată ulterioară prevăzută în textul ei. De asemenea, art.10 și 11 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevăd că legile și ordonanțele intră în vigoare fie la 3 zile de la data publicării lor, fie la o dată ulterioară prevăzută în textul lor, și astfel se reiterează principiul neretroactivității legii civile prevăzut și de art.15 din Constituție și art.1 din Codul civil, potrivit căreia legea dispune numai pentru viitor și nu are putere retroactivă.
Având în vedere aceste dispoziții legale, tribunalul a apreciat ca nefondată acțiunea formulată de reclamanți pentru acordarea în perioada 1 ianuarie 2007 - 17 iulie 2007 drepturilor salariale într-un alt cuantum decât cel reglementat de actul normativ în vigoare în aceea perioadă (OG 11/2007) și aceasta pentru că legea de modificare a actului menționat - Legea nr.220/2007 a început să producă efectele doar din data de 21 iunie 2007 și această lege nu a cuprins vreo prevedere expresă în sensul că modificările coeficienților de multiplicare s-ar acorda și retroactiv începând cu data de 1 ianuarie 2007, astfel că voința legiuitorului nu poate fi interpretată în sensul susținut de reclamanți, pentru că s-ar încălca principiile neretroactivității legii civile și efectului imediat al legii noi.
Având în vedere aceste considerente, tribunalul a respins ca nefondată acțiunea civilă formulată de reclamanți împotriva pârâților Liceul cu program sportiv B și Instituția primarului municipiului
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții,solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a sentinței atacate cu admiterea acțiunii și cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamanții arată că potrivit dispozițiilor art.78 din Constituție coroborat cu art.11 din Legea nr.24/2000, și o Ordonanță emisă de Guvern intră în vigoare și are aplicabilitate de la data publicării acesteia în Monitorul oficial al României, or Ordonanța nr.11/2007 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, la data de 31.01.2007.
În conformitate cu dispozițiile art.9 din Ordonanța nr.11/2007, "prevederile acestei ordonanțe se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007".
Urmând interpretarea dată de instanță acestor texte legale, s-ar ajunge în situația de a nu se aplica Ordonanțele emise de Guvern sau alte acte normative, altele decât legile, decât după aprobarea acestora prin legi. Această interpretare nu poate fi admisă, fiind infirmată și de alte dispoziții legale precum art.2 din Legea nr.502/2006 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe (în baza căreia a emis Ordonanța nr.11/2007), conform căruia nerespectarea termenului stabilit pentru înaintarea ordonanței spre aprobare Parlamentului, "atrage încetarea efectelor ordonanței". Așadar, din interpretarea acestui articol și a art.115 pct.3 din Constituția României, rezultă fără dubiu că până la termenul respectiv stabilit de lege, ordonanța își produce efectele.
În ceea ce privește excepțiile invocate, arată faptul că în opinia reclamanților acestea au fost admise în mod neîntemeiat de către instanța de fond, deoarece, așa cum au arătat, instituțiile pe care le-au chemat în judecată în calitate de pârâte au calitate de ordonatori de credite cu privire la finanțarea instituției la care sunt angajați, având competențe stabilite prin lege în acest sens.
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 21 septembrie 2009, pârâtul Consiliul Județean B-N a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
În motivare, pârâtul arată că nu are calitatea de ordonator de credite pentru pârâtul Liceul cu program sportiv B, respectiv nu au calitatea de angajator al reclamanților și prin urmare nu poate fi obligat la plata acestor sume.
Potrivit prevederilor art.14 alin.4 și 5 din Legea nr.486/2006 privind bugetul de stat pe anul 2007, Consiliul Județean B-N nu are atribuția directă de a repartiza sumele defalcate din TVA destinate cheltuielilor de personal ale instituțiilor de învățământ preuniversitar, ci trebuie doar consultat de directorul P Județene sub acest aspect.
Pe de altă parte, acțiunea formulată de reclamanți nu este întemeiată. Prin Legea nr. 220/4 iulie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr.478/17 iulie 2007, OG nr.11/2007 a fost aprobată cu modificări, noul cuantum al coeficienților pe tranșa de vechime pentru gradul didactic 1 fiind prevăzuți în anexa nr.II.
Aceste prevederi legale se aplică numai pentru viitor, în conformitate cu dispozițiile art.15 din Constituție, prin urmare nu au putere retroactivă.
În drept, invocă prevederile art.118 din Codul d e procedură civilă, art.14 alin.4, 5 din Legea nr.486/2006, Anexa nr.2 din OG nr.11/2007 și din Legea nr.220/2007, art.15 din Constituție.
Prin întâmpinarea înregistrată de pârâtul Inspectoratul Școlar al Județului B-s-a solicitat respingerea recursului formulat de recurenții reclamanți ca neîntemeiat și menținerea în tot a sentinței atacate.
În motivare, pârâtul arată că instanța de fond a dat o corectă interpretare modului de aplicare a Legii nr.220/2007 pentru aprobarea OG nr.11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda pe anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial nr.478 din 17 iulie 2007. Raportat la data publicării în Monitorul Oficial, Legea nr.220/1997 a intrat în vigoare conform art.78 din Constituția României, republicată, la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial, având în vedere faptul că în textul ei nu este prevăzută o dată ulterioară. Potrivit principiului constituțional statuat de art.15(2) din Constituție, republicată, legea dispune numai pentru viitor.
Relevante sunt dispozițiile art.11 alin.1 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
Prin urmare, în conformitate cu principiul efectului imediat al legii noi, prevederile Legii nr.220/1997 se aplică de la data intrării în vigoare și nu de la data de 1 ianuarie 2007, respectiv de la data de 21.07.2007. Dacă legiuitorul ar fi intenționat să acorde retroactiv diferențele salariale izvorâte din modificarea coeficienților de multiplicare pentru cadrele didactice cu gradul didactic I începând cu data de 01.01.2007, ar fi stipulat expres acest fapt în conținutul actului normativ de aprobare a Ordonanței.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate și a apărărilor invocate, Curtea reține următoarele:
Recursul este întemeiat doar în parte.
Motivele de recurs invocate de reclamanții recurenți vizează data intrării în vigoare și a începutului aplicabilității dispozițiilor nr.OG 11/2007, fără să se observe că nu a făcut obiectul litigiului aplicarea prevederilor nr.OG 11/2007, ci plata diferențelor dintre drepturile salariale datorate potrivit nr.OG 11/2007 și cele calculate potrivit Legii nr. 220/2007 pentru perioada ianuarie-iulie 2007. Prin urmare, considerentele pe larg expuse în cererea de recurs cu privire la intrarea în vigoare a ordonanțelor emise de Guvern apar ca nepertinente, neavând legătură cu obiectul pricinii.
Sunt nefondate și criticile privitoare la admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive raportat la pârâții Inspectoratul Școlar al Județului B-N și Consiliul județean B- În motivarea recursului, este invocată calitatea acestora de ordonatori de credite, fără o trimitere specială la vreun act normativ relevant sub acest aspect. Or, raportat la prevederile legale invocate în acțiune, respectiv art. 13 lit. b), art. 14 alin. 4 și 5 din Legea nr. 486/2006 a bugetului de stat pe anul 2007 și Legea nr. 84/1995, Curtea constată că nu se verifică afirmația privind calitatea acestor pârâți de ordonatori de credite cât privește drepturile salariale ale cadrelor didactice.
Pe de altă parte, Curtea constată că pretențiile reclamanților din acțiunea introductivă de instanță sunt fondate pentru perioada 20 iulie 2007 - 31 iulie 2007.
Chestiunea esențială în stabilirea temeiniciei pretențiilor reclamanților o constituie verificarea dacă prevederile Legii nr. 220/2007 entru p. aprobarea <LLNK 12007 11130 301 0 33>Ordonanței Guvernului nr. 11/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului didactic din învățământ, salarizat potrivit <LLNK 11997 128 10 201 0 18>Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic se pot aplica începând cu data de 01.01.2007, sau acestea au o aplicare doar pentru viitor, adică, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, în trei zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, când legea intră în vigoare.
Nu poate fi acreditată teza cum că tehnica legislativă folosită la elaborarea Legii nr. 220/2007 ar permite interpretarea acesteia în sensul aplicării coeficienților de multiplicare majorați cu începere de la data de 01.01.2007. Această modalitate de interpretare încalcă principiul neretroactivității legii, stabilit prin dispozițiile art. 15 alin. 2 din Constituția României, conform cărora "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile".
Este adevărat că în redactarea Legii nr. 220/2007 apare o anume inadvertență, anume, faptul că legea, deși intră în vigoare la data de 20 iulie 2007 (în raport de publicarea sa la 17 iulie 2007), reia în cuprinsul său, fără a aduce modificări față de varianta inițială din nr.OG 11/2007, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000, diferită în funcție de etapele de creșteri salariale stabilite prin nr.OG 11/2007, referindu-se astfel și la perioada anterioară intrării sale în vigoare:
"Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 ianuarie - martie 2007 = 221,307 lei
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 aprilie - septembrie 2007 = 225,733 lei
Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 octombrie - decembrie 2007 = 230,247 lei".
Totuși, din această împrejurare nu se poate trage concluzia că legea ar deveni aplicabilă pentru perioada anterioară intrării sale în vigoare. Inadvertența menționată nu constituie decât reluarea redundantă a unei statuări din cuprinsul nr.OG 11/2007, fără a-i aduce nici o modificare sub acest aspect. Or, nu se poate accepta interpretarea că această repetare ar avea ca efect aplicarea retroactivă a legii, prin deducerea unei exprimări indirecte a voinței legiuitorului, în sensul că acesta ar fi intenționat aplicarea coeficienților de multiplicare majorați prin Legea nr. 220/2007 de la începutul anului, lăsând să se înțeleagă acest lucru într-un mod indirect, prin reluarea valorii coeficientului de multiplicare 1,000 aferent lunilor ianuarie - iulie în cuprinsul legii.
Ceea ce solicită reclamanții este aplicarea coeficienților de multiplicare majorați prin Legea nr. 220/2007 față de nr.OG 11/2007, cu începere de la data de 01.01.2007, fapt care nu este cu nimic justificat. coeficienți majorați trebuie aplicați doar după data de 20.07.2007, când Legea nr. 220/2007 a intrat în vigoare.
Argumentul reclamanților cum că legea ar face corp comun cu ordonanța de guvern pe care o modifică este inconsistent, având în vedere că nu se poate deduce identitatea reclamată între nr.OG 11/2007 și legea de aprobare, atâta timp cât Legea nr. 220/2007 a adus modificări acestei ordonanțe. Modificările menționate sunt operante doar de la data intrării în vigoare a legii, rămânând ca pentru perioada anterioară, drepturile salariale ale cadrelor didactice să fie calculate în concordanță cu prevederile nr.OG 11/2007.
Fiecare din cele două acte normative are efecte specifice, iar în lipsa unei stipulări precise, nici o dispoziție legală nu autorizează aplicarea retroactivă a unor modificări legislative, fie chiar survenite prin legea ce aprobă cu modificări o ordonanță de guvern. Nu există un atare principiu în drept, dimpotrivă, principiul este cel al neretroactivității. De aceea, chiar în prezența unei eventuale statuări în sensul aplicării retroactive a unor dispoziții modificatoare, s-ar fi impus sesizarea Curții Constituționale a României pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate.
Faptul că articolul 9 al nr.OG 11/2007, prin care se stipulează că "Prevederile prezentei ordonanțe se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.", nu a suferit nici o modificare prin Legea nr. 220/2007 nu semnifică modificarea datei intrării în vigoare a Legii nr. 220/2007, aceasta rămânând legată de data publicării sale în Monitorul Oficial al României.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază temeinică și legală soluția primei instanțe raportat la perioada anterioară intrării în vigoare a Legii nr. 220/2007, doar pentru perioada cuprinsă între 20 iulie și 31 iulie 2007 acțiunea fiind întemeiată, întrucât această perioadă este ulterioară intrării în vigoare a Legii nr. 220/2007, astfel încât trebuie acordate drepturile salariale majorate prin lege. Așa fiind, raportat la această perioadă, recursul va fi admis în baza dispozițiilor art. 312 alin. 1 și 3 raporta la art. 304 pct. 9.proc.civ. cu consecința modificării sentinței în sensul admiterii în parte a acțiunii și cu obligarea angajatorului la plata diferențelor salariale dintre drepturile stabilite prin dispozițiile Legii nr. 220/2007, corespunzătoare coeficienților de multiplicare majorați față de OG nr. 11/2007 și cele efectiv încasate pentru perioada 20 iulie 2007 - 31 iulie 2007, drepturi actualizate cu indicele de inflație.
Totodată, va fi obligat pârâtul de rând 1 să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților menționați anterior, iar pârâtul de rând 2 să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale stabilite.
Se rețin, în acest sens, dispozițiile Decretului nr. 92/1976, iar față de pârâtul Consiliul local al mun. C-N, cele ale art. 167 din Legea nr. 84/1995, conform cărora:
"1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat si din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară.
(3) Finanțarea de bază asigura desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
.
(5) Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal".
Cât privește actualizarea cu indicele de inflație, solicitat de reclamanți și acordat prin prezenta decizie, Curtea apreciază că sumele datorate cu titlu de drepturi salariale și neacordate trebuie astfel actualizate pentru a se asigura deplina reparare a prejudiciului creat prin neplata unor drepturi legale, în conformitate și cu prevederile art. 78 alin. 1 Codul muncii, text de lege cu valoare de principiu în ceea ce privește situația nelegalei neacordări a unor drepturi salariale, și care stipulează că în cazul concedierii efectuate în mod netemeinic și nelegal, instanța va obliga angajatorul la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate. Or, chiar dacă nu este vorba în speță de o nelegală concediere, rațiunea legii este aceeași, anume, integrala reparare a prejudiciului creat printr-o injustă neplată a unor drepturi salariale; știut fiind că salariul reprezintă de principiu sursa traiului zilnic al angajatului, apare ca legitimă solicitarea de a se actualiza cu rata inflației aceste sume, astfel încât puterea de cumpărare să se prezerve iar neplata la termen să nu diminueze importanța economică a acestor sume. De altfel, plata salariului este cel puțin lunară, astfel încât cu privire la orice drepturi de natură salarială, angajatorul este de drept în întârziere, potrivit art. 161 alin. 1 coroborat cu art. 155 Codul muncii, situație în care actualizarea sumei de natură salarială neplătită la timp apare ca imperativă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamanții, C, -, G, împotriva sentinței civile nr. 226 din 11.05.2009 în dosar nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o modifică în sensul că:
Admite în parte acțiunea reclamanților și alții în contradictoriu cu pârâții Liceul cu program Sportiv B, Primarul Mun. B, Consiliul local al Județului B și Inspectoratul Județului B
Obligă pârâtul de rând 1 să calculeze și să plătească salariaților, C, -, G, diferențele salariale dintre drepturile stabilite prin dispozițiile Legii nr. 220/2007, corespunzătoare coeficienților de multiplicare majorați față de OG 11/2007 și cele efectiv încasate pentru perioada 20 iulie 2007 - 31 iulie 2007, drepturi actualizate cu indicele de inflație.
Obligă pârâtul de rând 1 să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale salariaților menționați anterior.
Obligă pârâtul de rând 2, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale ale reclamanților.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședință publică, azi, 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red.T/.
7 ex./16.11.2009
Jud.fond: și
Motivarea opiniei separate a judecătorului
Prin adoptarea Ordonanței nr.11/2007 sunt stabilite creșterile salariale de care va beneficia personalul didactic din învățământ, salarizat potrivit Legii 128/1997, în anul 2007. Actul normativ prevede valoarea coeficientului de multiplicare pentru cele trei etape de creșteri salariale din cursul anului 2007 precum și coeficienții de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcții didactice.
Potrivit art.9 prevederile ordonanței se aplică începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Ordonanța nr.11/2007 a fost aprobată prin Legea 220/4 iulie 2007. Prin legea de aprobare s-au adus modificări coeficienților de multiplicare.
Problema litigioasă este dacă coeficienții de multiplicare astfel cum au fost modificați prin Legea 220/2007 se aplică de la 1 ianuarie 2007, fără să se aducă atingere principiului neretroactivității legii prevăzut de art.2 al.2 și art.15 din Constituția României.
În speță, prin Legea 220/2007 de aplicare a OUG11/2007 au fost menținute atât cele 3 etape de aplicare a creșterilor salariale din cursul anului 2007 (respectiv 1.01.-31.03.2007, 1.04.-30.09.2007, 1.10.-31.12.2007), cât și dispozițiile art. 9 privind termenul de la care operează creșterile salariale (respectiv începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007).
Ca atare, coeficienții de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică, astfel cum au fost modificați, trebuie aplicați începând cu data de 1.01.2007 în conformitate cu voința legiuitorului, care a prevăzut aceasta expres, ca o excepție de la principiul neretroactivității.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 11 al. 2 din Legea 24/2000 Ordonanța nr. 11/2007, astfel cum a fost modificată, trebuie aplicată la data stabilită în cuprinsul său, prin art. 9.
Pentru aceste considerente, opinez pentru admiterea recursului declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR, modificarea în tot a sentinței civile pronunțate de prima instanță și admiterea în totalitate a acțiunii formulate de către reclamantul, în numele membrilor săi de sindicat, cu obligarea pârâtului Liceul cu program Sportiv la calculul și plata drepturilor salariale rezultate din OG11/2007, astfel cum a fost modificată prin Legea 220/2007, pentru intervalul 1 ianuarie 2007 - 31 iulie 2007, actualizate cu indicele de inflație, precum și obligarea Consiliul local al Județului B să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale stabilite.
Judecător,
Red./Tehnored.:;
19.11.2009.
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Cristina
