Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2098/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2098/R/2009
Ședința publică din data de 20 octombrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CNî mpotriva sentinței civile nr. 1261 din 11.05.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamantul intimat SINDICATUL LIBER AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR, precum și pe pârâtul intimat COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ " " C-N, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului intimat - avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, lipsind reprezentanții pârâților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța pune în discuția reprezentantei reclamantului intimat dacă apreciază că există corelare între dispozitivul sentinței atacate și considerentele acesteia.
Reprezentanta reclamantului arată că este irelevantă chestiunea pusă în discuție sub aspectul atacării sentinței de către Consiliul Local al Municipiului C N, acesta nefăcând decât să detalieze excepția invocată în fața primei instanțe, aceea a lipsei calității procesuale pasive. Arată că nu are cereri de formulat în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, Curtea declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantului intimat solicită respingerea ca nefondat a recursului, fără cheltuieli de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1261 din 11.05.2009 a Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, s- respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-
S-a admis acțiunea formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER AL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR în numele membrilor de sindicat în contradictoriu cu pârâții COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ " " C-N și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N și în consecință:
A fost obligată pârâta COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ " " C-N la plata în favoarea reclamanților a diferențelor dintre drepturile salariale rezultate prin aplicarea coeficientului de multiplicare prevăzut de Legea nr. 220/2007 și cele efectiv încasate pentru perioada 01.01.2007-01.08.2007, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective și să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă și evidențele salariale.
A fost obligat pârâtul CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C- N să aloce sumele necesare plății drepturilor salariale restante.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local C, instanța a reținut că potrivit prevederilor legale, unitățile administrativ teritoriale au personalitate juridică și cele de interes local sunt reprezentate de primar, dar având în vedere dispozițiile Legii nr. 84/1995, învățământul de stat este finanțat de la bugetul de stat și de la bugetele locale, fiind nominalizate distinct în respectivele bugete. Deoarece bugetele locale se aprobă de către consiliile locale, instanța a reținut că obligarea acestora la alocarea fondurilor necesare plății drepturilor solicitate a fost întemeiată astfel că a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local
Reclamanții fac parte din personalul didactic preuniversitar și sunt retribuiți potrivit Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.
Potrivit prevederilor art. 50 din Legea nr. 128 din 12 iulie 1997 (actualizată) - privind Statutul personalului didactic, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime la salarizare stabilite de lege și de trei tranșe suplimentare, care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ. Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare de 1/25 din coeficientul de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime.
Prin Legea 220/2007 a fost aprobată cu modificări nr.OG 11/2007. Aceste modificări nu vizează valoarea coeficientului de multiplicare 1,00 pentru etapele ianuarie - decembrie. Singurul aspect modificat au fost coeficienții de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ, funcție didactică.
Problema litigioasă a fost dacă acești coeficienți de multiplicare, astfel cum au fost modificați prin Legea 220/2007, se aplică de la l ianuarie 2007, instanța constatând că dispozițiile modificatoare ale coeficienților de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică din Legea de aprobare nr. 220/2007 se încorporează în actul de bază, nr.OG 11/2007, identificându-se cu acesta, de la data intrării lor în vigoare, respectiv 1 ianuarie 2007. conform art. 9 din ordonanță și nu de la data de 1 iulie 2007.
Pentru considerentele de fapt și de drept reținute, instanța a admis acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul Consiliul local al municipiului C-N, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea recursului, pârâtul arată că soluția pronunțată de către instanța de fond este nelegală, hotărârea fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor legale incidente în materie, motiv de recurs prevăzut de dispozițiile art.304 pct.9 pr.civ.
Astfel, raportat la prevederile legale în vigoare, recurenta nu are legitimare procesuală pasivă.
În conformitate cu dispozițiile Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, unitățile de învățământ au calitatea de angajator al personalului didactic, având astfel obligația de a calcula și achita drepturile salariale ale acestora.
Potrivit dispozițiilor art.167 din Legea nr.84/1995, unitățile de învățământ preuniversitar sunt finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul local și din alte surse, urmând ca finanțarea de bază să se asigure prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
De asemenea, precizează că față de prevederile art.50 alin.2 lit.a din Legea nr.273/2006, Direcția Generală a Finanțelor Publice asigură repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în termen de 20 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea
Din colaborarea acestor texte, rezultă că pentru ca instituția pârâtă să poată aloca fonduri pentru cheltuielile de personal, este imperios necesar ca aceste sume să fi fost prevăzute în bugetul de stat pe anul 2009 - acestea pe de-o parte, iar pe de altă parte, din bugetul de stat sumele destinate cheltuielilor de personal să fi fost repartizate și virate în contul bugetului local, instituția pârâtă făcând doar deschiderea de credite către instituțiile de învățământ.
Repartizarea acestor sume pe comune, orașe, municipii se face prin decizie a directorului Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene după consultarea consiliului județean și a primarului și cu asistența tehnică de specialitate a inspectoratului școlar sau a direcției de muncă și solidaritate socială, după caz, în funcție de numărul de beneficiari ai serviciilor respective.
Prin întâmpinarea înregistrată la 21 septembrie 2009, reclamantul Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar, solicită respingerea recursuluicu menținerea ca temeinică și legală a sentinței atacate, precum și acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivare, reclamantul arată că "conform art.1 din nr.538/2001, începând cu anul 2001, cheltuielile pentru finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitare de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în baza cărora acestea își desfășoară activitatea, iar Consiliul Județean este organul care defalcă pe localități aceste bugete locale".
Conform textului de lege menționat, consiliul local este ordonator de credite și centru de execuție bugetară la care sunt arondate unitățile școlare menționate în petitul acțiunii.
Mai este invocat art.167 din Legea nr.84/1995, conform căruia, "finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.
De altfel, chiar recurenta a recunoscut că "poate aloca sumele necesare plății drepturilor salariale condiționat de împrejurarea ca sumele care se cuvin personalului din unitățile de învățământ să fi fost calculate în mod corect". În măsura în care drepturile salariale nu au fost calculate corect și vor fi în posesia unei sentințe de admitere a acțiunii introductive, apreciază că pârâtul Consiliul local are aceleași atribuții, de ordonator principal de credite.
În drept, reclamantul invocă art.114 și următoarele pr.civ. Legea nr.168/1999, OG nr.11/2007 și Legea nr.220/2007, respectiv art.167 din Legea nr.84/1995.
Analizând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs și a apărărilor formulate, Curtea reține următoarele:
Prin sentința pronunțată Tribunalul Cluja respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâtul Consiliul local al municipiului C-N și a admis acțiunea reclamantului, obligând angajatorul la calculul diferențelor dintre drepturile salariale rezultate prin aplicarea coeficientului de multiplicare prevăzut de Legea nr. 220/2007 și cele efectiv încasate pentru perioada 01.01.2007-01.08.2007, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective și la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă și evidențele salariale, iar pe pârâtul Consiliul local al municipiului C-N la alocarea sumelor necesare plății drepturilor salariale restante.
Recurs a formulat doar pârâtul Consiliul local al municipiului C-N, solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii acțiunii, apreciind sentința ca nelegală. În dezvoltarea motivelor de recurs, s-a referit la argumentele ce susțin excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât.
În baza dispozițiilor art.306 alin.2 pr.civ. în ședința publică din 20.10.2009 Curtea a pus în discuția părților, ca motiv de ordine publică de nelegalitate a sentinței, necorelarea dintre dispozitivul și considerentele acesteia.
Astfel, deși acțiunea cu care a fost investită instanța poartă asupra drepturilor salariale rezultate din aplicarea coeficientului de multiplicare I pentru perioada 01.01.2007-01.08.2007 conform Legii nr.220/2007, iar dispozitivul sentinței reflectă acest petit, în partea de considerente, Tribunalul se referă atât la tranșele suplimentare de vechime acordate prin dispozițiile art.50 din Legea nr.128/1997 actualizată, cât și la coeficienții de multiplicare modificați prin Legea nr.220/2007. Această împrejurare, pe lângă că aduce în cuprinsul hotărârii motive străine de natura pricinii, face îndoielnică cercetarea fondului cauzei de către prima instanță, în condițiile în care practica judiciară s-a confruntat cu două tipuri de acțiuni ale cadrelor didactice pentru drepturile salariale, unul întemeiat pe dispozițiile Legii nr.128/1997, iar celălalt pe dispozițiile Legii nr.220/2007.
Prima instanță enumeră doar o serie de articole din actele normative amintite, fără a releva însă care este demersul logic, cum se coroborează textele legale invocate și cum le-a interpretat pentru a concluziona că reclamanților li se cuvin diferențele dintre drepturile salariale rezultate prin aplicarea coeficientului de multiplicare prevăzut de Legea nr. 220/2007 și cele efectiv încasate pentru perioada 01.01. 2007- 01.08.2007.
Acest procedeu echivalează cu necercetarea fondului cauzei, care potrivit dispozițiilor art.312 alin.3 și 5.pr.civ. raportat la Decizia nr. XXI/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, atrage casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al municipiului C-N împotriva sentinței civile nr. 1261 din 1 mai 2009 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, pe care o casează în totalitate și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - -, -
cu opinie separată,
GREFIER
Red./Dact.
4 ex./28.10.2009
Jud.fond: și
Motivarea opiniei separate a judecătorului
Consider că recursul formulat de Consiliul local al municipiului C- este nefondat, pentru următoarele motive:
Potrivit disp.art.XIII din nr.OUG 32/2001, aprobată prin Legea nr.374/2001, începând cu anul 2001, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea.
Conform disp.art.36 alin.2 lit.d) din Legea nr.215/2001 privind administrația locală, consiliul local are ca atribuție aprobarea bugetului local și repartizarea fondurilor necesare unităților școlare din acest buget, astfel încât în mod corect prima instanță a obligat pârâtul-recurent la alocarea sumelor necesare plății drepturilor salariale restante.
În speță, opinez că în mod corect prima instanță a admis acțiunea formulată de sindicatul reclamant, în numele membrilor săi indicați prin acțiune, constatând că prin Legea 220/2007 de aplicare a OUG11/2007 au fost menținute atât cele 3 etape de aplicare a creșterilor salariale din cursul anului 2007 (respectiv 1.01.-31.03.2007, 1.04.-30.09.2007, 1.10.-31.12.2007), cât și dispozițiile art. 9 privind termenul de la care operează creșterile salariale (respectiv începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007).
Ca atare, coeficienții de multiplicare detaliați pe grade didactice, vechime în învățământ și funcție didactică, astfel cum au fost modificați, trebuie aplicați începând cu data de 1.01.2007 în conformitate cu voința legiuitorului, care a prevăzut aceasta expres, ca o excepție de la principiul neretroactivității.
În consecință, raportat la dispozițiile art. 11 al. 2 din Legea 24/2000 Ordonanța nr. 11/2007, astfel cum a fost modificată, trebuie aplicată la data stabilită în cuprinsul său, prin art. 9, astfel cum în mod corect a reținut și prima instanță în considerentele hotărârii recurate, care nu sunt în contradicție cu dispozitivul hotărârii.
Judecător,
Red./Tehnored.:;
18.11.2009.
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Cristina
