Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2139/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2139/R/2008
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTOR 2: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 3: Gabriellavicepreședinte al instanței
GREFIER: TARȚA
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotrivasentinței civile nr. 799 din 12 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, precum și recursurile declarate de pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE ȘI INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI, privind și pe reclamanții, precum și pe intervenienții -, -A, I, -, G, -, -, R, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal se prezintă reprezentanta reclamanților intimați și al intervenienților intimați, avocat, și reprezentanta pârâtului recurent Inspectoratul Județean de Poliție C, consilier juridic, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de la plata taxelor juridiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamanților intimați și ai intervențienților intimați depune la dosar delegația de reprezentare și reprezentanta pârâtului recurent Inspectoratul de Poliție al Județului C depune la dosar delegația de reprezentare și sentința civilă nr. 146 din 25 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani, în dosarul nr-, cu titlu de jurisprudență.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta pârâtului recurent Inspectoratul Județean de Poliție C, susține recursul astfel cum a fost formulat în scris, solicită în principal admiterea acestuia, și în consecință respingerea pretențiilor reclamanților și intervenienților ca neîntemeiate, iar în subsidiar să se admită excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și intervenienților de a solicita sumele pretinse prin acțiune.
Reprezentanta reclamanților intimați și a intervenienților intimați pune concluzii în sentul respingerii recursului ca nefondat precum și a excepției lipsei ccalității procesuale active a reclamanților și intervenienților întrucâ s-a făcut dovada că aceștia sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție C și ai Ministerului Internelor și Reformei Administrative, astfel că excepția nu este întemeiată. Nu solicită cheltuieli de judecată.
La întrebarea instanței arată că regimul de muncă al personalului contractual este identic cu cel al polițiștilor
CURTEA
Asupra recursurilor declarate:
Prin sentința civilă nr.799/12 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Cluj au fost respinse excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a necompetenței materiale invocate de INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE B, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
S-a admis acțiunea formulată de reclamanții, precum și de intervenienții -, -A, I, -, G, -, -, R, pârâții INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI C, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE ȘI MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE au fost obligați la calcularea și la plata în favoarea fiecărui reclamant și intervenient a sumelor de bani reprezentând sporul de fidelitate pe ultimii trei ani de la data înaintării acțiunii, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație la data plății efective, precum și a primelor de concediu începând cu anul 2004 și până în prezent, reactualizate potrivit indicelui de inflație și efectuarea modificărilor corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de Inspectoratul de Poliție al Județului C și Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva chematei în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor aceasta fiind obligată să vireze în contul pârâților fondul necesar achitării sumelor.
Prin Încheierea civilă nr.352/13 aug.2008 aceeași instanță a dispus îndreptarea erorii din dispozitivul sentinței de mai sus, în legătură cu numele unor intervenienți, cu menționarea de două ori a unor intervenienți și cu completarea numelui intervenientei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Reclamanții și intervenienții sunt angajați ai Inspectoratului de Poliție al Județului C iar potrivit art.49 din Legea 138/1999 personalul civil din ministerele și instituțiile prevăzute de art.47, care desfășoară activități în condiții similare cu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora.
Instanța a avut în vedere că, în temeiul actelor normative de mai sus, nu se poate reține diferențierea între personalul contractual civil și personalul cu statut de funcționar public, atâta timp cât ambele categorii de personal desfășoară activitate similară și în aceste condiții nu se poate face diferențiere privind sporul de fidelitate și prima de concediu prevăzută pentru polițiști.
Cu privire la excepțiile invocate, referitoare la lipsa calității procesuale pasive invocate de B s-a apreciat că, întrucât între acesta pe de o parte și reclamanții și pârâții pe de altă parte există raporturi de serviciu, Inspectoratul are calitate procesuală pasivă în cauza având ca obiect drepturi de natură salarială.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Jud. C, MIRA și Inspectoratul de Poliție al Județului C criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor, în motivele aflate la 2-3 arătat, în esență că, această instituție nu are calitate procesuală pasivă, respingerea excepției invocate fiind nelegală.
Aceasta întrucât Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate de ordonator de credite iar sarcina elaborării bugetului, conform Legii 500/2002 aparține Parlamentului.
Așa fiind, admiterea cererii de chemare în garanție formulată de MIRA și Inspectoratul de Poliție al Județului C este o soluție nelegală.
Pârâtul MIRA a arătat în motivele aflate la 5-6 că admiterea acțiunii este o soluție netemeinică și nelegală, fiind încălcate dispozițiile actelor normative în vigoare.
Reclamanții și intervenienții fac parte din categoria personalului civil contractual ce funcționează în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului C, salarizat conform nr.OUG24/2000 și nu conform nr.OG38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor și nici conform Legii 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din anumite instituții ale statului.
Legea 138/1999 reținută de prima instanță ca temei al admiterii acțiunii nu prevede dreptul la prima de concediu, respectiv, spor de fidelitate, dar instanța face trimitere la drepturile speciale ale polițiștilor - funcționari publici cu statut special - drepturile cărora sunt reglementate de nr.OG38/2003, ce nu se aplică reclamanților și intervenienților.
Dimpotrivă, aceștia sunt salarizați conform OUG24/2000 ce nu instituie dreptul la prima de concediu și la sporul de fidelitate.
Pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului Cas olicitat modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, având în vedere dispozițiile Legii 218/2002, OG38/2003 și Legea 360/2002 care reglementează drepturile polițiștilor și care nu se aplică și personalului civil contractual.
Dispozițiile art.49 din Legea 138/1999 nu pot fi de asemenea aplicate, întrucât polițiștii au un regim diferit, iar pe de altă parte, actul normativ de mai sus nu prevede plata primelor de concediu și a sporului de fidelitate nici pentru personalul militar.
În schimb, personalul contractual din MIRA din care fac parte și reclamanții, este salarizat conform OUG24/2000, care nu prevede drepturile solicitate de aceștia.
În consecință, reclamanții și intervenienții nici nu au calitate procesuală activă de a solicita plata primelor de concediu și respectiv a sporului de fidelitate, neavând calitatea de polițiști.
Recursurile vor fi admise pentru următoarele considerente:
Este bine stabilit și nu s-a contestat împrejurarea că, reclamanții și intervenienții au calitate de personal civil contractual la Inspectoratul de Poliție al Județului
În această calitate salarizarea lor este reglementată prin OUG24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar.
Polițistuleste funcționar public civil, cu statut special, exercitarea profesiei de polițist implicând, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite (art.1 din Legea 360/2002).
Salarizarea polițistului cuprinde salariu lunar de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantum se stabilește prin lege (art.28 din Legea 360/2002).
Prin Ordonanța 38/2003 s-a reglementat salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.
Din dispozițiile legale de mai sus se poate reține că dispozițiile Legii 138/1999 nu se mai aplică polițiștilor,care nu mai au calitate de militar, statutul acestora, drepturile, inclusiv dreptul la salarizare fiind reglementate prin acte normative speciale apărute ulterior.
În aceste condiții, dispozițiile art.49 din Legea 138/1999 care prevăd dreptul personalului civil din ministerele și instituțiile centrale prev. la art.47 (care face trimitere la art.1), care desfășoară activitățiîn condiții similarecu cele ale cadrelor militare, beneficiază de primele, sporurile și indemnizațiile acordate acestora,nu sunt aplicabile în cauză nici măcar în principiu, polițiștii neavând calitate de militar așa cum s-a arătat mai sus.
În consecință, se constată că hotărârea primei instanțe este nelegală, fiind aplicate dispoziții legale ce nu reglementează situația reclamanților.
Pe de altă parte, reclamanții nu pot invoca nici dispozițiile legale ce incriminează discriminarea întrucât felul muncii polițistului, așa cum este reglementat prin Legea 360/2002 și respectiv nr.OG38/2003 este esențial diferit de activitatea personalului neîncadrat în această funcție neputând fi reținute similitudini.
Este de observat de altfel că, în urma modificării statutului polițistului, sintagma de "angajat civil" pentru personalul contractual din care fac parte reclamanții este irelevantă raportat la polițistul care nu mai este militar ci are calitate defuncționar public cu statut special- funcția sa fiind de asemenea, civilă.
Față de considerentele de mai sus, se constată că acțiunea reclamanților este neîntemeiată privită prin prisma dispozițiilor art.304 pct.7 și 9.proc.civ. și întrucât ea a fost totuși admisă, recursurile formulate vor fi admise în baza art.312 alin.1 și 3.proc.civ., sentința modificată în sensul respingerii acțiunii și implicit a cererii de chemare în garanție.
Criticile referitoare la neadmiterea excepției lipsei calității procesuale active a reclamanților și respectiv a lipsei calității procesuale pasive a pârâților sunt nefondate, având în vedere calitatea de angajați ai reclamanților care au formulat acțiunea pentru drepturi salariale și respectiv de ordonator de credite a pârâților Inspectoratul de Poliție al Județului C (care are și calitate de angajator) și a MIRA, dator a pune la dispoziția angajatorului a sumelor necesare plății salariului.
Cât privește excepția invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor se constată că acesta are calitate de chemat în garanție și nu de pârât.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, ȘI INSPECTORATUL JUDEȚEAN DE POLIȚIE împotriva sentinței civile 799 din 12 mai 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- pe care o modifică în sensul că respinge ca nefondată acțiunea reclamantei pentru drepturile salariale.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red.GP
Dact./3ex./18.12.2008
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Marta Carmen Vitos, Gabriella
