Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2142/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2142/R/2009
Ședința publică din data de 22 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER:
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de reclamanții recurenți G, și recursul pârâților MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 31/d D-IE 2009 A Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, -, și și pe pârâții intimați DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
dezbaterilor și susținerile părților prezenta au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 20 octombrie 2009, când s-a amânat pronunțarea, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.31/D din 23 septembrie 2008, pronunțată de Curtea de APEL CLUJ, s-au respins excepțiile necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
S-a dmis acțiunea formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, DIICOT și Ministerul Economiei și Finanțelor, și în consecință:
Pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, DNA, DIICOT au fost obligați la plata către reclamanți a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară, actualizat la zi cu indicele de inflație, după cum urmează: pentru reclamanta obligă pârâții Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ pentru perioada 01.04.2005- 31.01.2006, DIICOT- Biroul Teritorial Cluj pentru perioada 01-14.02.2006, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ pentru perioada 15.02.2006-14.08.2006 și DNA- Serviciul Teritorial Cluj începând cu data de 15.08.2006 până la zi; pentru reclamanta obligă pârâții Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ pentru perioada 01.04.2005-30.09.2005 și DNA Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.10.2005 până la zi; pentru reclamantul obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.03.2007 până la zi; pentru reclamanta obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.04.2005 până la zi; pentru reclamantele și obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.12.2007 până la zi;
S-a admis cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor formulată de pârâții DNA și MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății acestor sume.
S-a respins ca nefondată acțiunea reclamanților G și.
Pentru a pronunța această sentință, Curtea de Apel a reținut eferitor la excepția necompetenței materiale a instanței că această excepție a fost invocată anterior înregistrării dosarului pe rolul Curții de APEL CLUJ. Ca urmare a intrării în vigoare a OG 75/2008 care prevede în rt. I alin.(1) că "cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel", respectiv că "Dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, începute sub legea anterioară", Curtea reține că excepția invocată nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor s-a reținut că, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
MINISTERUL PUBLIC, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și MINISTERUL PUBLIC, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
În consecință, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor a fost respinsă.
Examinând fondul cauzei, Curtea de Apel a constatat că prin Decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Prin urmare, Curtea a constatat că apărările pârâților referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementa dreptul salarial pretins contravin deciziei menționate, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii.
Cu toate acestea, efectele Deciziei nr.XXI/2008 nu se întind asupra tuturor reclamanților, ea operând numai în favoarea celor care au calitate de magistrați și personal auxiliar de specialitate.
Astfel, Curtea a apreciat ca întemeiate pretențiile formulate de, și și a obligat pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ, DNA, DIICOT la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică conform solicitărilor reclamanților în ceea ce privește perioadele în care și-au desfășurat activitatea, cu actualizarea sumelor în raport cu rata inflației la data plății efective.
În ce privește acțiunea formulată de reclamanții G și conducători auto s-a constatat că este lipsită de temei legal, deoarece Decizia nr.XXI/2008 nu se referă și la personalul conex personalului auxiliar de specialitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții G, și pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ.
Reclamanții G și au solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivarea recursului au arătat că au solicitat plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică cu data de 01.02.2007, dată la care calitatea de conducător auto a fost recunoscută prin dispozițiile Legii nr.567/2004, coroborat cu nr.OG88/2007, ca intrând în categoria personalului auxiliar de specialitate.
Apreciază că soluția instanței de fond este nelegală, întrucât decizia civilă XXI din 10 martie 2008 Secțiilor Reunite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție a statuat că magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din indemnizația brută lunară și după apariția nr.OG83/2000.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat modificarea sentinței cu respingerea acțiunii împotriva acestui pârât arătând că Ministerul Economiei și Finanțelor nu avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții astfel încât aceștia să fie îndreptățiți să se îndrepte direct împotriva acestuia.
Arată că rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului respectiv parlamentului, potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, Parlamentul fiind acela care adoptă legile bugetare anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern.
Arată că includerea sumelor necesare efectuării plăților în bugetul pe anul 2008 este imposibilă, deoarece bugetul pe anul 2008 fost deja adoptat prin Legea nr.388/2007.
Pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiției prin recursul său a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii ca neîntemeiate a capetelor de cerere privind actualizarea cu indicele de inflație a drepturilor salariale reprezentând sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică și efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
În motivarea recursului a arătat că recursul în interesul legii promovat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție pentru interpretarea și aplicarea unitară a legii având ca obiect plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%, a fost soluționat prin decizia nr.21/10.03.2008, în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu rata inflației, în situația în care Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție ca instituție bugetară nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială, pârâtul neavând alte surse de finanțare în afara celor alocate prin lege, plata sumelor reprezentând indicele de inflație putându-se face numai prin intervenția legiuitorului.
Referitor la obligarea pârâtului de a înscrie în carnetul de muncă a drepturilor câștigate, arată că în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.2 din Decretul nr.92/1976, în carnetul de muncă se poate înscrie retribuția tarifară de încadrare, precum și alte sporuri ce se includ în aceasta.
Pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, a solicitat admiterea recursului cu casarea sentinței.
În motivarea recursului a arătat că instanța de fond a depășit atribuțiile puterii judecătorești dispunând în mod nelegal obligarea pârâtului a plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50%, deoarece nr.OG83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1996 a abrogat art.47.
Apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal actualizarea sumelor, deoarece art.1088 alin.1 din proc.civ. nu este aplicabil în speță. Pe de altă parte pârâtul în calitate de ordonator secundar de credite bugetare nu poate efectua nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Referitor la recunoașterea și plata sporului și pe viitor consideră că cererea reclamanților este inadmisibilă deoarece instanțele judecătorești nu sunt abilitate să creeze și să adopte legi, ci doar să le aplice pe cele deja existente.
Referitor la obligarea pârâtului de a înscrie în carnetul de muncă a drepturilor câștigate, arată că în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.2 din Decretul nr.92/1976, în carnetul de muncă se poate înscrie retribuția tarifară de încadrare, precum și alte sporuri ce se includ în aceasta.
Analizând recursurile formulate, Curtea constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
În ceea ce privește recursul formulat de Ministerul Finanțelor, acesta a solicitat admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii reclamantelor față de acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasiv.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului-recurent Ministerul Economiei și Finanțelor este nefondată.
Prin sentința atacată, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale către reclamante.
Este vorba de obligația ce îi revine acestui minister în temeiul Hotărârii Guvernului nr.34/2009, de elaborare a proiectului bugetului de stat pentru anul 2010, de a include în bugetul Ministerului Justiției și Libertăților, a sumelor necesare plății de către Tribunalul Sălaj, la care au fost obligați cei trei pârâți, în favoarea reclamantelor.
Prima instanță nu a afirmat nicidecum că între Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției și Libertăților ar exista vreo obligație extralegală de plată pentru drepturi bănești pe care ar trebui să le plătească într-un raport concret de muncă, ci numai de obligațiile care îi revin MFP în virtutea dispozițiilor legale aflate în vigoare, în legătură cu bugetul de stat, izvorâte din Legea nr.500/2002 și din Hotărârea Guvernului nr.34/2009.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate de recurenții MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ privind actualizarea cu indicele de inflație, solicitată de reclamanți și acordată prin sentința atacată, Curtea apreciază că sumele datorate cu titlu de drepturi salariale și neacordate trebuie astfel actualizate pentru a se asigura deplina reparare a prejudiciului creat prin neplata unor drepturi legale, fapt reținut în mod corect de instanța de fond. reparare a prejudiciului creat printr-o injustă neplată a unor drepturi salariale impune actualizarea acestora cu rata inflației; știut fiind că salariul reprezintă de principiu sursa traiului zilnic al angajatului, astfel încât apare ca legitimă solicitarea de a se actualiza cu rata inflației aceste sume, astfel încât puterea de cumpărare să se prezerve iar neplata la termen să nu diminueze importanța economică a acestor sume.
În ceea ce privește criticile de fond ale sentinței, Curtea reține că prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, s-a constatat că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația de încadrare brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001.
Prin considerentele acestei decizii, s-a reținut că " au supraviețuit dispozițiilor de abrogare normele ce reglementau acordarea sporului de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că acestea au produs și produc în continuare efecte juridice".
De asemenea, s-a mai constatat de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție că " dispozițiile respective nu și-au încetat aplicabilitatea".
Mai mult, s-a susținut că: " Efectul imediat al supraviețuirii normei în discuție rezidă incontestabil în faptul că drepturile consacrate legislativ prin dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 și ale art.231din Legea nr.56/1996 se cuvin și în continuare persoanelor care se încadrează în ipotezele la care se referă textele de lege."
Având în vedere cele statuate de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție prin această decizie, care este obligatorie pentru instanțe, în temeiul disp.art.329 Cod.proc.civ. se reține că în mod corect prima instanță a admis acțiunea reclamanților.
Referitor la criticile privind înscrierea sporului în cartea de muncă, instanța de fond a procedat în mod judicios dispunând această înscriere, atâta vreme cât este vorba de drepturi salariale cu caracter de continuitate, interpretarea dată de recurenți art.11 alin. 2 din decretul 92/1976 fiind extrem de restrictivă.
Nici critica referitoare la necompetența Tribunalului Cluj în soluționarea cererii privind înscrierea în carnetele de muncă nu este întemeiată, acest capăt de cerere fiind unul subsidiar și atrăgând așadar aplicarea art. 17.pr.civilă, potrivit căruia cererile accesorii sunt în căderea instanței competente să judece cererea principală.
În ceea ce privește recursurile reclamanților G, Curtea constată că în mod judicios s-a reținut că aceștia nu au calitatea de personal auxiliar de specialitate, ci au îndeplinit funcția de conducători auto, ca atare dispozițiile deciziei nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție nu le sunt aplicabile.
În consecință, motivele invocate fiind neîntemeiate, și recursul acestora va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții G, și recursul pârâților MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 31/D din 23 iunie 2009 Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosarul nr-, pe care o menține,
Irevocabilă
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red. /Dact.
16 ex, 05.11.2009
Jud. fond,
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Cristina
