Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2320/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2320/R/2008
Ședința publică din 26 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Sergiu
-
GREFIER:
S-a luat spre examinare contestația în anulare formulată de contestatorii, împotriva deciziei civile nr.504/R din 28 februarie 2008 Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar civil nr-, privind și pe intimații CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI și TRIBUNALUL MARAMUREȘ.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 25 noiembrie 2008, prin registratura instanței, intimatul Ministerul Justiției a trimis prin fax întâmpinare.
Curtea constată prezenta contestație în anulare în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA:
Deliberând reține că prin Decizia civilă nr. 504 R/2008 din data de 28 februarie 2008 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ în dosarul nr-, s-au dmis recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor prin M și Curtea de APEL CLUJ împotriva sentinței civile nr. 1314 din 3 decembrie 2007 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în sensul că s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții, și pentru drepturi salariale.
Pentru a pronunța această decizie Curtea de APEL CLUJa reținut că, n conformitate cu art. 47 din Legea 50/1996 "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar". Reclamantele au calitate de personal auxiliar de specialitate în instanțele de judecată. Prin OG83/29 august 2000, dispozițiile Legii 50/1996 au fost modificate.
Ordonanța a fost emisă în temeiul Legii 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să emită acte normative în timpul vacanței parlamentare.
Prin art. 1 lit. q1 pct. 1 din legea de mai sus, guvernul a fost abilitat să completeze și să modifice dispozițiile Legii 50/1996.
În consecință, s-a modificat legea atât sub aspectul structurii cât și cu privire la drepturile salariale efective ale magistraților și auxiliarilor de specialitate, a competenței stabilirii acestora, etc.
În acest context, au fost introduse texte noi, conținutul unor articole a fost modificat iar alte articole au fost abrogate. Între textele abrogate s-a regăsit și art. 47 din lege.
Prin abrogarea dispusă, Guvernul nu a încălcat abilitarea ce i-a fost dată de către Parlament, având în vedere dispozițiile Legii 24/2000, care arată în art. 62 alin. 5 că abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozițiile sale neabrogate.
Prin urmare, abrogând parțial dispozițiile Legii 50/1996, Guvernul s-a înscris în limitele abilitării sale de a modifica și completa legea de mai sus, care, a continuat să reglementeze salarizarea personalului din autoritatea judecătorească.
Mai apoi, prin Legea 334 din 6 iulie 2001, Parlamentul a aprobat ordonanța de guvern, pe care a considerat-o adoptată în conformitate cu art. 1 lit. q pct. 1 din Legea 125/2000, abrogarea dispusă de guvern primind putere de lege.
S-a dedus din cele de mai sus că, sporul pentru risc și suprasolicitare prevăzute de art. 47 din Legea 50/1996 nu mai există, prin voința legiuitorului, acțiunea reclamantelor vizând obligarea angajatorului la echivalentul acelui drept retroactiv pe 3 ani și în continuare și neavând nici un temei juridic.
Argumentele referitoare la puterea juridică inferioară a ordonanței guvernamentale prin care s-a abrogat art. 47 din Legea 50/1996 nu pot fi reținute, câtă vreme Parlamentul și-a transferat atribuțiile legislative organului executiv pe timpul vacanței parlamentare și câtă vreme Guvernul nu a depășit limitele abilitării sale. Pe de altă parte, ordonanța de guvern a fost aprobată ulterior de Parlament, mai puțin art. VIII- care nu are incidență în cauză (prin Legea 334/2001).
Cât privește existența rațiunii acordării sporului de stres reținută de prima instanță, acest argument, prin el însuși nu poate constitui temei al admiterii acțiunii, atâta vreme cât nu există temei legal, iar judecătorul nu poate adăuga la lege, fără să-și depășească competențele.
De altfel, sentința cuprinde și o inadvertență, în sensul în care, deși prin dispozitivul ei, pârâții sunt obligați a plăti echivalentul sporului de stres "până la zi", în considerente se limitează acele drepturi până la apariția nr.OG 8/2007, când Legea 50/1996 a fost abrogată în întregime.
Împotriva acestei decizii a formulat contestație în anulare reclamantele, și în termenul legal, solicitând admiterea acesteia și pe cale de consecință anularea deciziei Curții de APEL CLUJ și reluarea judecății în vederea pronunțării unei hotărâri neviciate.
În dezvoltarea motivelor acestei contestații, reclamantele au arătat că, prin decizia pronunțată în dosarul mai sus menționat, s-a respins acțiunea promovată de ele și s-a admis recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 1314 Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosarul nr-.
S-a considerat că decizia dată este rezultatul unei grave erori materiale, instanța neținând seama că reclamantelor nu le-au fost trimise motivele de recurs, neluând în considerare recursul promovat în interesul legii, astfel a pronunțat hotărârea înaintea soluționării recursului, în acest fel fiindu-le îngrădite accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, așa cum prevede art. 21 din Constituție.
S-a apreciat că aceste motive sunt, suficiente pentru admisibilitatea contestației în anulare pe care o promovează, având în vedere prevederile dispozițiilor art. 317 și art. 318.pr.civ.
Contestatoarele și-au precizat cererea arătând că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 3173alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, procedura de chemare a contestatoarelor pentru ziua în care s-a soluționat recursul din dosar nr-, fiind îndeplinită conform legii.
Așa cum rezultă din înscrisurile aflate în dosar nr- (15-19), toate citațiile adresate contestatoarelor au fost semnate de către persoana aflată la registratura instanței, fiind încălcate dispozițiile art. 92 Cod procedură civilă, întrucât contestatoarele, persoane fizice, nu au primit personal citația, deși agentul procedural a făcut o mențiune în acest sens.
De asemenea, a fost menționat și faptul că contestatoarele nu au formulat o alegere de domiciliu în sensul dispozițiilor Codului d e procedură civilă și nu au desemnat o altă persoană pentru primirea corespondenței lor.
Față de cele arătate mai sus, s-a considerat că sunt îndeplinite condițiile legii pentru admiterea contestației în anulare așa cum a fost formulată și s-a solicitat admiterea ei, desființarea sentinței pronunțate în recurs de Curtea de APEL CLUJ în dosar nr-, iar la rejudecarea recursului instanța să aibă în vedere dispozițiile Deciziei nr. 21/2008, publicată în Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 444 din 13 iunie 2008 prin care s-a admis recursul în interesul legii potrivit căruia judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum si personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Prin întâmpinare, Ministerul Justiției a solicitat respingerea ca inadmisibilă a contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 din pr.civ.
Examinând contestația în anulare prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
Procedura de citare a intimatelor-reclamante, și nu a fost legal îndeplinită pentru data la care s-a judecat recursul împotriva sentinței civile nr. 1314 din 3 decembrie 2007 Tribunalului Maramureș, respectiv 26.02.2008. Astfel, procesul verbal care consemnează modul de îndeplinire a procedurilor de citare cu reclamanta (fila 15 dosar recurs) nu conține numele agentului procedural care l-a încheiat, mențiune a cărei lipsă este sancționată cu nulitatea de art. 100 alin. (3) Cod procedură civilă.
De asemenea, din procesele verbale care consemnează modul de îndeplinire a procedurilor de citare cu reclamantele, și (filele 15-17 și 19 dosar recurs) rezultă că citațiile nu au fost înmânate personal reclamantelor, așa cum prevede expres art. 92 alin. (1) Cod procedură civilă, fiind semnate de registratorului Judecătoriei Șomcuta Mare, persoană pe care reclamantele nu au desemnat-o când și-au ales domiciliul să le primească corespondența conform art. 93 Cod procedură civilă..
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că în cauză este incident motivul de contestație în anulare prevăzut de art. 317 alin. (1) pct. 1 Cod procedură civilă, respectiv "procedura de chemare a părții, pentru ziua în care s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii".
Drept urmare, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 319 și 320 Cod procedură civilă se va admite contestația în anulare declarată de contestatoarele, și împotriva deciziei civile nr. 888 din 16 aprilie 2008 Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, care va fi anulată.
Conform art. I alin. (1) din OUG 75/2008 "cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit <LLNK 12006 27180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin <LLNK 12007 45 10 201 0 17>Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit <LLNK 12007 8130 301 0 32>Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin <LLNK 12007 247 10 201 0 18>Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel, iar conform alin.(2) "recursul împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție".
Art. II din același act normativ prevede în mod expres că (1) "Dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, începute sub legea anterioară", iar (3) "Recursurile împotriva hotărârilor pronunțate cu privire la cererile prevăzute la alin. (1) aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se trimit de îndată la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac".
Drept urmare, reținând că după intrarea în vigoare a OUG 75/2008 nu mai este competentă material să soluționeze recursul în cauză, iar dispozițiile privind modificarea competenței se aplică inclusiv cauzelor în curs de judecată, în conformitate cu dispozițiile legale menționate anterior se va trimite recursul spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite contestația în anulare formulată de contestatoarele, și, împotriva deciziei civile nr. 504/R din 08.02.2008 a Curții de APEL CLUJ pronunțată în dosar nr-, pe care o anulează în întregime și trimite în baza nr.OUG 75/2008, Înaltei Curți de Casație și Justiție spre soluționare recursul declarat de reclamantele, și, împotriva sentinței civile nr. 1314 din 03.12.2007 a Tribunalului Maramureș ( dosarul nr-).
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 26.11.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
RED.
DACT.
3 EX./19.12.2008.
JUD.RECURS:,.
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Ioan Daniel Chiș Sergiu
