Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2360/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2360/R/2008
Ședința publică din data de 2 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 3: Gabriella vicepreședinte instanță
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții recurenți, și alții împotrivasentinței civile nr. 1526 din 17 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj îndosarul nr-, precum și recursul declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva aceleiași hotărâri, privind și pe pârâta intimată CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamanților recurenți - avocat, lipsind reprezentanții pârâtelor.
Procedura de citare este realizată.
Recursurile sunt scutite de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 6 noiembrie 2008 reclamanții au înregistrat la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de pârâta intimată Curtea de Conturi a României, iar în ședința publică de azi reprezentanta reclamanților depune la dosar concluzii scrise și copia deciziei nr. 21/2008 pronunțată pe recurs în interesul legii precum și practică judiciară arătând că nu mai are de formulat cereri în probațiune.
Nefiind formulate cereri prealabile sau de altă natură, instanța declară închisă cercetarea judecătorească și acordă cuvântul asupra recursurilor.
Reprezentanta reclamanților solicită admiterea recursului declarat de aceștia astfel cum a fost formulat în scris, fără cheltuieli de judecată. Cu privire la recursul formulat de chematul în garanție solicită respingerea acestuia ca nefondat. Susține oral motivele recursului și concluziile scrise.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.1526 din 17.09.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, a fost admisă excepția prescripției dreptului la acțiune pentru perioada 01.11.2000 - 01.04.2005 invocată de pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI
A fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanții, G, G, A, împotriva pârâtei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI B și în consecință a fost obligată pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI B să plătească reclamanților sumele reprezentând drepturi salariale echivalente cu sporul de stabilitate și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică aferente perioadei 01.04.2005 - 31.03.2008, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație până la data plății efective.
A fost obligată pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI B să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI B împotriva pârâtei MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și în consecință a fost obligată chemata în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B să viteze în contul pârâtei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI sumele necesare plății drepturilor salariale restante ale reclamanților.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de controlori financiari la Camera de Conturi județeană
Prin alin. 1 - 5 ale art. 56 din Legea nr. 50 din 21 iunie 1996 - privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, udecătorii financiari din Colegiul jurisdicțional al Curții de Conturi, judecătorii financiari inspectori din Secția jurisdicțională a Curții de Conturi, procurorii financiari și procurorii financiari inspectori de pe lângă Curtea de Conturi sunt salarizați cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la cap. A al anexei nr. 1 la prezenta lege, pentru procurorii și, respectiv, procurorii inspectori din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Președintele Colegiului jurisdicțional al Curții de Conturi se salarizează la nivelul procurorului șef de secție din Parchetul de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Judecătorii financiari din cadrul colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi județene, respectiv a municipiului B, precum și procurorii financiari de pe lângă camerele de conturi se salarizează cu coeficienții de multiplicare prevăzuți la cap. A al anexei nr. 1 la respectiva lege, pentru funcțiile similare din cadrul curților de apel și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe. Președinții colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi județene, respectiv a municipiului B, se salarizează la nivelul vicepreședinților curților de apel. Personalul auxiliar de specialitate din cadrul Colegiului jurisdicțional și al Secției jurisdicționale ale Curții de Conturi, precum și cel care funcționează pe lângă procurorul general de pe lângă Curtea de Conturi este salarizat potrivit prevederilor prezentei legi aplicabile personalului auxiliar din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiție. Prevederile art. 18 alin. (3) și ale art. 19 alin. (1) se aplica în mod corespunzător. Personalul auxiliar de specialitate din cadrul colegiilor jurisdicționale ale camerelor de conturi, precum și cel care funcționează pentru procurorii financiari de pe lângă camerele de conturi este salarizat potrivit prevederilor legale aplicabile personalului auxiliar de specialitate din cadrul curților de apel și parchetelor de pe lângă aceste instanțe.
Legea nr. 50/1996 prevedea pentru reclamanți sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică care a fost abrogat de Guvernul României prin OG 83/2000.
În conformitate cu Titlul IV din Legea nr. 24/2000, privind normele de tehnică legislativă, pentru elaborarea actelor normative, completarea, modificarea, abrogarea actelor normative sunt evenimente distincte care pot fi dispuse și efectuate prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior, având ca obiect exclusiv evenimentul respectiv.
Prin urmare, abrogarea parțială a unui act normativ prin OG nr. 83/2000 reprezintă o modificare a acestuia efectuată printr-un act normativ de nivel inferior legii, respectiv printr-o ordonanță de guvern și nu se încadrează în limitele stabilite prin Legea nr. 125/2000.
Această intervenție a Guvernului României a prejudiciat magistrații, personalul auxiliar și personalul prevăzut de art. 56 din lege, deoarece ca urmare a specificului activității aceștia erau îndreptățiți să primească sporul de risc și suprasolicitare. Chiar dacă ulterior acestei intervenții au fost alte acte normative care au majorat indemnizațiile reclamanților, ele nu au privit acest spor, ci au adaptat în context general salariile persoanelor care lucrează în activitatea financiară la situația economică a statului.
Întrucât toate aspectele avute în vedere la data adoptării prevederilor art. 56 din Legea nr. 50/1996 se regăsesc și în prezent în activitatea persoanelor vizate inclusiv a reclamanților, aceștia fiind și în prezent expuși riscului și suprasolicitării neuropsihice, dreptul reclamanților este actual și evident.
În acest sens, sunt de amintit și prevederile Directivei nr. 89/391/CEE, implementată în sistemul legislativ românesc prin Legea nr. 319/2006, care prin art. 6 prevăzut obligația generală a angajatorilor de a asigura securitatea și sănătatea angajaților sub toate aspectele legate de muncă. Ca urmare, art. 56 din Legea nr. 50/1996 se constituie într-un echivalent bănesc privind asigurarea securității și sănătății, iar sporul salarial indicat, fiind o compensație (în sensul îndeplinirii de către angajator obligației imperativ prevăzute de art. 6 alin. 1 în actul normativ amintit), pentru risc și suprasolicitare neuropsihică la care sunt supuși magistrații, se impune a fi menținut, cu atât mai mult cu cât pentru evitarea riscului magistrații sunt nevoiți să suporte cheltuieli suplimentare, cheltuieli interzise expres prin alin. 3 al art. 6 din Legea nr. 319/2006 și art. 7 alin. 6, care prevede că: "Măsurile privind securitatea, sănătatea și igiena în muncă nu trebuie să comporte în nici o situație obligații financiare pentru lucrători". Acest spor trebuie acordat tocmai ca o măsură eficientă pentru combaterea riscurilor în profesie și pentru evitarea consecințelor negative ale suprasolicitării neuropsihice. Așadar, afirmativa abrogare a art. 47 din Legea nr. 50/1996, dispusă prin OG nr. 83/2000 nu poate produce efecte juridice, deoarece guvernul nu avea abilitare legală pentru a interveni în această modalitate asupra Legii nr. 50/1996. Prin Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost împuternicit să completeze sau să modifice actul normativ indicat, dar nu și să abroge dispoziții ale acestuia, iar abrogarea s-a efectuat cu încălcarea principiului stabilit de art. 56 din Legea nr. 24/2000, în sensul că această operațiune s-a efectuat printr-un act normativ inferior textului inițial;
Raportat la art. 57 din Legea nr. 24/2000, dispozițiile OG nr. 83/2000 nu au produs efectele juridice asupra textului cuprins în art. 56 din Legea nr. 50/1996. Nici ulterior aceste dispoziții legale nu au fost legal abrogate, expres sau implicit.
Mai mult chiar, potrivit Deciziei 21 din 10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție Secțiile unite, în dosar nr.5/2008 s-a statuat faptul că judecătorii, procurorii, magistrații asistenți și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50% calculat la indemnizația brută, respectiv la salarul de bază brut lunar și după intrarea in vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001, decizie care conform art. 329 alin.3 pr. civ. este obligatorie pentru instanțele judecătorești. Respectiva decizie își produce implicit efectele și asupra reclamanților.
Excepția prescripției invocată de pârâtă va fi luată in considerare și admisă având în vedere prevederile art. 283, lit. c din Codul muncii, deoarece față de data de 10.04.2008, data înaintării acțiunii, cei trei ani sunt de la data de 10.04.2005, perioada 01.11.2000 - 01.04.2005 fiind prescrisă. Instanța a luat în considerare perioada de la 01.04.2005 deoarece fiind vorba de drepturi salariale lunare, reclamanților li se cuvin și drepturile aferente lunii aprilie 2005, plătite efectiv în luna mai 2005.
În legătură cu cererea de chemare în garanție Ministerului Economiei și Finanțelor instanța o găsește întemeiată, urmând a proceda la admiterea sa.
Astfel, potrivit art.19 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor, coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar: pregătirea proiectelor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție. De asemenea, răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor rezultă și din prevederile art. 3 din HG nr. 208/2005 și ale art. 3 din HG nr.386/2007. Având în vedere aceste prevederi legale instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a ministerului și a inadmisibilității acțiunii.
În consecință, având în vedere aspectele reținute și apreciind că drepturile salariale solicitate sunt întemeiate, tribunalul a admis în parte acțiunea reclamanților și în conformitate cu prevederile art. 56 din Legea nr. 50/1996, raportat la art. 155 din Codul muncii și urm. a obligat pârâta să plătească reclamanților sumele reprezentând drepturi salariale echivalente cu sporul de stabilitate și sporul pentru risc și suprasolicitare neuropsihică aferente perioadei 01.04.2005 - 31.03.2008, sume reactualizate potrivit indicelui de inflație până la data plății efective, a obligat pârâta să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetele de muncă ale reclamanților și a admis cererea de chemare în garanție a pârâtei MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR B și a obligat chemata în garanție să vireze în contul pârâtei CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI sumele necesare plății drepturilor salariale restante ale reclamanților.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor.
Prin recursul declarat de reclamanți s-a solicitat modificarea în parte a hotărârii în sensul respingerii excepției prescripției extinctive și acordării drepturilor salariale solicitate pentru perioada 01.11.2000 - 31.03.2005.
În motivarea recursului, s-a arătat în esență că prin decizia nr.21/2008 Înalta Curte de Casație și Justiție constată că sporurile solicitate sunt în vigoare, abrogarea lor neputând produce efecte datorită depășirii de către Guvern, prin actul de abrogare a dispozițiilor legii de abilitare nr.125/2000. Astfel, culpa adoptării nr.83/2000 cu nerespectarea dispozițiilor legii de abilitare nu poate fi transferată justițiabilului. Culpa aparține organelor statului prin adoptarea unor acte normative fără a respecta dispozițiile legale, iar aceasta nu trebuie să priveze cetățeanul de drepturile sale legale și legitime, pe care le-ar fi obținut în lipsa acestei culpe a statului.
Decizia nr. XXI din 2008 în recurs în interesul legii constată expres că dacă nu ar beneficia de sumele reprezentând sporurile solicitate, persoanele îndreptățite (magistrații, personalul auxiliar și controlorii financiari) ar fi discriminate în mod injust.
discriminarea fiind constatată prin Decizia nr. XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a stabilit și prejudiciul ce trebuie reparat (plata sporurilor solicitate pentru perioada 2000 -2008) solicită ca în temeiul art.329 alin.3 pr.civ. să se respecte această decizie și în ceea ce îi privește, controlorii financiari fiind asimilați expres magistraților )și apoi personalului auxiliar) din acest punct de vedere prin art.56 al Legii nr.50/1996 acțiunea fiind introdusă în termenul legal de prescripție de 3 ani de la data constatării discriminării.
Prin recursul declarat de chematul în garanție Ministerul Economiei și finanțelor s-a solicitat modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în garanție.
În motivarea recursului s-a invocat rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului respectiv parlamentului, potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice. parlamentul fiind acela care adoptă legile bugetare, anuale și legile de rectificare elaborate de Guvern.
rolul Guvernului la art.18 din aceeași lege, stabilește că acesta asigură însăși elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum și supunerea spre adoptare parlamentului a proiectelor legilor de rectificare bugetară și a controlului general anual de execuție.
În asemenea condiții, admiterea cererii formulate împotriva Ministerului Economiei și finanțelor, în nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu a unor sume reprezentând drepturi salariale acordate unor persoane care nu se numără printre angajații Ministerului Economiei și Finanțelor, încălcându-se astfel regulile prevăzute la art.14 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice și OG nr.22/2002.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va admite recursurile declarate pentru următoarele motive de ordine publică:
Calitatea de controlori financiari a reclamanților îi îndreptățea să beneficieze, în temeiul art.56 alin.2 din Legea nr.50/1996, de sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică.
Prin pct.46 al OUG nr.83/2000, art.56 din Legea nr.50/1996 a fost modificată în sensul stabilirii drepturilor salariale de care beneficiază judecătorii financiari, procurorii financiari, magistrații asistenți de la Curtea de Conturi, personalul auxiliar de specialitate al acestei instituții, fără a mai reglementa situația controlorilor financiari, categorie profesională menționată distinct de art.56 alin.2 din Legea nr.50/1995 în forma sa anterioară OUG nr.83/2000, act normativ care, prin urmare, nu li se aplică reclamanților.
În acest sens, Curtea constată că drepturile salariale ale controlorilor financiari au fost reglementate prin anexa III/2 din OUG nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, fiindu-le menținut sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază.
Ulterior, Anexa nr. III/2 din OUG nr.24/2000 a fost abrogată expres prin OUG nr.160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curții de Conturi, act normativ care nu a mai reglementat sporul solicitat, fiind în vigoare și în prezent.
În consecință, Curtea de Apel reține că actele normative incidente în materia salarizării controlorilor financiari sunt Legea nr.50/1996 (art.56 alin.2, în prezent abrogat), OUG nr.24/2000 (Anexa nr. III/2, în prezent abrogată) și OUG nr.160/2000.
Or, prima instanță a soluționat cauza în raport de dispozițiile OG nr.83/2000 și de efectele Deciziei nr. XXI/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu îi menționează pe controlorii financiari între categoriile profesionale vizate, ceea ce are semnificația soluționării cauzei în temeiul unor acte normative inaplicabile reclamanților.
Omisiunea identificării dispozițiilor legale referitoare la reclamanți și neluarea în considerare a evenimentelor legislative în materia salarizării controlorilor financiari echivalează cu necercetarea fondului cauzei, care reprezintă un motiv de ordine publică, putând fi invocat din oficiu de către instanță.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel reținând prioritatea motivului de casare invocat față de criticile recurenților ce concură la modificarea sentinței, va admite recursul în temeiul art.312 alin.5 pr.civ. va casa integral hotărârea și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, care în baza art. 315 alin.1 pr.civ. va avea în vedere actele normative care reglementează situația controlorilor financiari, astfel cum au fost prezentate în cuprinsul deciziei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de reclamanții, G, G, A, și de chematul în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 1526 din 17.09.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr- pe care o casează în întregime și în consecință trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Tribunalul Cluj.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 2 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - -
GREFIER
Red./
38 ex./16.12.2008
Președinte:Marta Carmen VitosJudecători:Marta Carmen Vitos, Sergiu Diaconescu, Gabriella
