Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2461/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2461/R/2008
Ședința publică din 17 decembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 3: Sergiu
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MUNICIPIUL C-N REPREZENTANT PRIN PRIMAR, PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C- împotriva sentinței civile nr. 1776 din 06 octombrie 2008 Tribunalului Cluj, pronunțată în dosar nr-, privind și pe reclamanta și pe pârâții SCOALA GENERALĂ, INSPECTORATUL SCOLAR JUDEȚEAN C-, având ca obiect calcul drepturile salariale.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare și a doua strigare, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursurile sunt scutite de taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data 12 decembrie 2008, s-a depus la dosar prin registratura instanței, din partea pârâtului intimat Inspectoratul Școlar Județean C un înscris prin care solicită judecarea cauzei în conformitate cu prevederile art.242 alin. 2.pr.civ.
Curtea, după deliberare, constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1776 din 6 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj, s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a INSPECTORATULUI ȘCOLAR JUDEȚEAN C invocată de acesta și s-a respins acțiunea față de INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN
S-a admis acțiunea formulată reclamanta în contradictoriu cu pârâții ȘCOALA GENERALĂ " " C, MUNICIPIUL C N, PRIMARUL MUNICIPIULUI C N și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI CNp ârâții fiind obligați la alocarea, calcularea și plata drepturilor bănești reprezentând contravaloarea celor două ore lucrate săptămânal în plus față de norma didactică începând cu data de 01.07.2005 și până la 27.06.2008.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut că reclamanta este învățătoare la pârâta ȘCOALA GENERALĂ " " C N, având o vechime de peste 25 de ani și gradul didactic Aceasta a formulat acțiunea, în temeiul Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 3541/2006, întrucât pârâții nu i-au acordat contravaloarea muncii prestate în plus, de 2 ore săptămânal față de norma didactică, pe o perioada indicată în acțiune.
Raportat la faptul că reclamanta a înregistrat acțiunea la data de 27 iunie 2008, acesta solicitând sumele " pe ultimii 3 ani ", instanța a respins excepția prescripției parțiale a dreptului material la acțiune invocată de pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN C.
Potrivit dispozițiilor art. 1 din OG nr. 103/1998 aprobată prin Legea nr. 109/1999, norma didactică a personalului de predare din învățământul preuniversitar cuprinde activități didactice de predare-învățare, de educație, de instruire practică și de evaluare a activității, de pregătire metodico - științifică și de educație, complementare procesului de învățământ.
Conform dispozițiilor art. 45 alin. l din Legea nr. 128/1997 reiterate și în Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3541/2006, personalul didactic de predare și de instruire practică cu o vechime în învățământ de peste 25 de ani, încadrați în gradul I didactic, beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea drepturilor salariale cuvenite.
Așa cum rezultă din punctul 4 al Precizărilor Generale pentru aplicarea Statutului personalului didactic nr. 19388 din 14.11.1999 emise de către Ministerul Educației și Cercetării, personalul cu o vechime în învățământ cu peste 25 de ani cu gradul I didactic, beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore săptămânal fără diminuarea salariului. De asemenea, aceste cadre didactice pot fi salarizate prin plata cu ora pentru activitățile ce depășesc norma maximă de 16 ore, respectiv 22 ore săptămânal.
Cele arătate mai sus nu se aplică personalului didactic prevăzut la art. 43 lit. f și g din Legea nr. 128/1997, respectiv personalului didactic din învățământul special si special integrat, însă de aceste prevederi beneficiază personalul didactic prevăzut la art. 43 lit. a și b, respectiv și educatoarele (institutoarele) și învățătorii (institutorii).
S-au avut în vedere prevederile art. 45 din Legea nr. 128/1997 care arată că, de aceste drepturi beneficiază întregul personal didactic de predare, personal care include și educatorii și învățătorii, situație în care aceștia urmează să beneficieze de plata orelor efectuate suplimentar, față de norma didactică stabilită, neexistând nici un temei legal pentru ca aceștia să fie excluși de la acest beneficiu.
Referitor la pârâtul INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN C instanța a reținut că acesta nu are calitatea de angajator, neavând raporturi juridice cu reclamanta și nici atribuții privind calcularea și plata unor drepturi bănești pentru reclamantă.
Cu privire la ârâții p. CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C N, MUNICIPIUL C N și PRIMARUL MUNICIPIULUI CNi nstanța a reținut că potrivit prevederilor art. 167 din Legea nr. 84 din 24 iulie 1995 - Legea învățământului, unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale.
Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii.
Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuieli de personal;
b) cheltuieli materiale și servicii;
c) cheltuieli cu perfecționarea profesională, cu excepția cheltuielilor care se suporta de la bugetul de stat.
d) cheltuieli pentru transportul elevilor;
Din aceste prevederi legale instanța a reținut obligația pârâților de a finanța cheltuielile de personal și având în vedere sumele cuvenite reclamantei, instanța în temeiul art. 283 și urm. din Codul Muncii coroborat cu prevederile art. 43 lit. a și b din Legea 128/1997 și prevederile OG nr. 103/1998, a admite acțiunea formulată reclamanta.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, MUNICIPIUL C-N, PRIMARUL MUNICIPIULUI C-N, solicitând admiterea recursului, modificarea în parte a sentinței recurate în sensul respingerii cererii de obligare la alocarea fondurilor necesare pentru plata drepturilor bănești cuvenite reclamantei.
În recurs cei trei pârâți invocă aceleași motive, arătând că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea dispozițiilor art.167 din Legea nr.84/1995 republicată.
Astfel, art.167 din Legea nr.84/1995, republicată prevede că Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare asigură, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea și funcționarea tuturor unităților din învățământul preuniversitar de stat.
Ministerul Educației Naționale asigură de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar și administrativ din unitățile și din instituțiile de învățământ preuniversitar, pentru deplasări, precum și pentru cheltuieli de dotări cu obiecte de inventar și cărți.
Arată că legiuitorul a prevăzut în mod expres obligația Ministerului Educației Naționale de a asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic din învățământul preuniversitare, categorie din care face parte și reclamanta, astfel că nu se poate stabili în sarcina pârâților obligația de a aloca sumele necesare pentru plata drepturilor bănești cuvenite reclamantei.
Reclamanta, prin întâmpinarea de la 19, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală.
Examinând hotărârea atacată în raport de motivele invocate, Curtea de Apel urmează să respingă recursul pentru următoarele considerente:
În categoria de litigii din care face parte și litigiul de față pârâții stau în judecată pentru un petit formulat pe calea unei acțiuni oblice pentru ca în virtutea obligației ce le revine de a aproba bugetul local să pună la dispoziția angajatorilor sau să prevadă în bugetul local sumele necesare pentru ca angajatorul să poată plăti drepturile salariale pe care acesta, angajatorul, este obligat la rândul său prin aceeași sentință sau în cadrul unui alt proces distinct.
În conformitate cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 538/2001 "cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat".
Legitimarea procesuală a pârâtului Consiliul local în ipoteza în care se formulează pe calea unei acțiuni oblice un petit pentru ca în virtutea obligației ce-i revine de a aproba bugetul local să pună la dispoziția angajatorilor sau să prevadă în bugetul local sumele necesare pentru ca angajatorul să poată plăti drepturile salariale nu poate fi analizată strict din perspectiva raporturilor juridice de muncă, ci trebuie raportată și la dispozițiile legale menționate care stabilesc obligația sa de a suporta toate cheltuielile efectuate de către școli, așadar și cheltuielile de personal care includ drepturile salariale cuvenite personalului didactic.
Cât timp s-a formulat un astfel de petit excepția lipsei calității procesuale pasive este neîntemeiată după cum dispozițiile legale ce tratează procedura de adoptare a bugetului instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat cu implicarea consiliilor județene, a Direcției Generale a Finanțelor Publice și a Inspectoratelor școlare au caracter preliminar stabilirii bugetului și nu pot înlătura, în raport de prevederile extrem de clare ale art. 1 din nr.HG 538/2001, obligația de finanțare a Consiliului Local.
Recurentul arată că art. 167 din Legea nr. 84/1995, republicată prevede că Ministerul Educației Naționale, prin inspectoratele școlare asigură, cu sprijinul material al consiliilor locale, administrarea și funcționarea tuturor unităților din învățământul preuniversitar de stat.
Curtea reține că textul legal invocat de către recurenți instituie tocmai sprijinul material, or acesta se concretizează și în cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat ce se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale în a cărora rază acesta își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat, după cum dispune art. 1 din HG nr. 538/2001.
Arată recurenții că legiuitorul a prevăzut în mod expres obligația Ministerului Educației Naționale de a asigura de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic din învățământul preuniversitare, categorie din care face parte și reclamanta, astfel că nu se poate stabili în sarcina pârâților obligația de a aloca sumele necesare pentru plata drepturilor bănești cuvenite reclamantei. Ministerul Educației Naționale asigură de la bugetul de stat fondurile necesare pentru salarizarea personalului didactic, didactic auxiliar și administrativ din unitățile și din instituțiile de învățământ preuniversitar, pentru deplasări, precum și pentru cheltuieli de dotări cu obiecte de inventar și cărți.
Curtea reține că potrivit rt. 167 alin. 1 - 6 din Legea nr. 84/1995 "Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară. Finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale. Finanțarea de bază se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și din alte venituri ale bugetelor locale. Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii. Finanțarea de bază cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) cheltuieli de personal; b) cheltuieli materiale și servicii; c) cheltuieli cu perfecționarea profesională, cu excepția cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat; d) cheltuieli pentru transportul elevilor; e) cheltuieli pentru navetă, respectiv cele 6 călătorii pe calea ferată prevăzute de lege, pentru cadrele didactice de predare și didactice auxiliare. Finanțarea complementară cuprinde următoarele categorii de cheltuieli: a) consolidări, investiții și reparații capitale; b) subvenții pentru internatele și cantinele școlare; c) cheltuieli pentru organizarea evaluărilor, simulărilor și examenelor naționale ale elevilor, cu excepția cheltuielilor care se suportă de la bugetul de stat; d) cheltuieli cu bursele elevilor; g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar de stat, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit; h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative, cultural-artistice, sportive, turistice."
Din acest text legal rezultă că finanțarea de bază, care include și cheltuielile cu salariile, se asigură prin bugetul local. Prin urmare chiar dacă sursa este bugetul de stat nu înseamnă că doar Ministerul Finanțelor, cel care potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002 coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale, ar avea calitate procesuală pasivă, cât timp și pârâții au atribuții se a asigura sumele necesare prin bugetul local.
Apoi, potrivit art. 36 alin. 4 din Legea nr. 215/2001 consiliul local aprobă la propunerea primarului bugetul local iar potrivit art. 23 alin. 1 din aceași lege, autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
Față de aceste texte legale este evident că toți pârâții au calitate procesuală pasivă deoarece primarul și consiliul local exercită atribuții cu privire la bugetul ce aparține municipiului.
În temeiul prevederilor art. 312 alin. 1 și art. 299 și urm. art. 3041Cod procedură civilă, curtea urmează să respingă ca nefondat recursul, nefiind incidente nici unul din motivele de casare prevăzute art. 304 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI C-N, MUNICIPIUL C-N, PRIMARUL MUNICIPIULUI C- împotriva sentinței civile nr. 1776 din 06 octombrie 2008 Tribunalului Cluj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 17 decembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - --- - -
GREFIER
de, dactilografiat de Sz.
În 2 ex. la data de 18.12.2008
Judecător fond -, - Tribunalul Cluj
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Ioan Daniel Chiș, Sergiu
