Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2503/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2503/R/2009
Ședința publică din 16 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Laura Dima
JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ DE STAT "" SA Z, pentru G, G și împotriva sentinței civile nr. 755 din 21 aprilie 2009 Tribunalului Sălaj pronunțate în dosar nr-, privind și pe intimații CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI și PRIMARUL COMUNEI, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat și este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin motivele de recurs depuse la dosar s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242.pr.civ.
Se constată că la data de 2 octombrie 2009, s-a depus la dosar prin registratura instanței, din partea reclamanților recurenți, concluzii scrise.
Curtea constată prezentul recurs în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.755 din 21.04.2009, pronunțată de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamanta Sindicatul Liber al Salariaților din Administrația Locală de Stat ", pentru salariații G, G și și au fost obligați pârâții Consiliul Local, și Primarul Comunei să calculeze și să plătească fiecărui salariat reclamant începând cu data de 19 august 2008 drepturile speciale lunare: 250 lei - cheltuieli cu hrana, 130 lei ținuta decentă, 30 lei - munca desfășurată în condiții de stres în continuare până la încetarea efectelor contractului colectiv de muncă.
Totodată au fost obligați pârâții să plătească fiecărui reclamant 500 lei prima de C și de Paști - 300 lei.
Au fost respinse capetele de cerere privind refacerea capacității de muncă ca prematur formulată, iar capătul de cerere privind tratamentul medical și contravaloarea medicamentelor ca nefondate.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că prin contractul colectiv de muncă părțile, patronat și salariați, pot conveni asupra unor clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, protecția socială, precum și alte drepturi și obligații ce decurg din raporturile de muncă (Legea 130/1996 privind contractul colectiv de muncă).
Primarul comunei și personalul contractual de la Primăria comunei au încheiat Contractul Colectiv de Muncă care a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială S sub nr.93/18.08.2008, prin care la art.24 sunt prevăzute următoarele drepturi speciale:
- acoperirea unei părți din cheltuielile cu tratamentele medicale - 40 lei;
- acoperirea unei părți cu cheltuielile de hrană - 250 lei;
- acoperirea unei părți din cheltuielile cu medicamentele - 50 lei;
- acoperirea unei părți din cheltuielile cu ținuta decentă 130 lei;
- acoperirea unor cheltuielile pentru munca în condiții de stres - 30 lei.
Se mai prevede că personalul contractual beneficiază odată pe an de indemnizația pentru refacerea capacității de muncă în sumă de 500 lei, de prime de C de 500 lei și de Paști de 300 lei.
Contractul colectiv de muncă a fost încheiat cu respectarea Legii 130/1996, a fost înregistrat la Direcția de Muncă și Protecție Socială, are putere de lege și produce efecte până la data împlinirii termenului pe durata căruia a fost încheiat, adică un an și obligă părțile la respectarea clauzelor asumate.
Astfel instanța a obligat Consiliul Local și Primarul Comunei să calculeze și să plătească fiecărui reclamant 250 lei - cheltuieli cu hrana, 130 lei ținuta decentă, 30 lei - munca desfășurată în condiții de stres lunar, și în continuare până la încetarea efectelor contractului.
Pârâții au fost obligați să plătească conform art.24 alin.5 din Contractul Colectiv de Muncă prima de C - 500 lei și de Paști - 300 lei.
Indemnizația pentru refacerea capacității de muncă se acordă anual, perioadă care nu s-au încheiat, astfel că acest capăt de cerere a fost respins ca prematur formulat.
Reclamanții au dovedit, deși li s-a cerut în mod expres acest lucru, că au cheltuit pentru tratament medical și pentru medicamente, astfel că aceste capete de cerere au fost respinse ca nefondate.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul SINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ DE STAT "" SA Zad eclarat recurs prin care a solicitat modificarea sentinței în sensul obligării pârâților la plata indemnizației pentru refacerea capacității de muncă prevăzut de art.24 alin.2 lit.a din Contractul colectiv de Muncă în cuantum de 500 lei, la acoperirea unor cheltuieli cu tratamentul medical în limita a 40 lei /lună și a unor cheltuieli cu medicamentele în limita a 50 lei/lună, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, s-a invocat că temeiul refuzului pârâților de acordare a drepturilor pretinse este lipsa fondurilor necesare și necuprinderea acestor sume în buget.
S-a apreciat că nu trebuie să expire valabilitatea CCM pentru ca angajații să se poată adresa instanței de judecată cu o acțiune în respectarea clauzelor Contractului colectiv de muncă.
Acțiunea reclamanților nu este prematur formulată având în vedere poziția procesuală a pârâtelor care au refuzat plata drepturilor stabilite în baza art.24 din Contractul colectiv de muncă.
Reclamanții au solicitat și obligarea pârâților la acoperirea unor cheltuieli cu tratamentul medical în limită de 40lei/lună și a unor cheltuieli cu medicamentele în limită a 50 lei /lună. Aceste sume se acordă reclamanților doar în situația în care acestea au astfel de cheltuieli, iar faptul că nu au depus la dosarul cauzei acte justificative cu privire la cheltuielile făcute nu îndreptățește instanța să respingă acest capăt de cerere atâta timp cât pârâtele refuză respectarea dispozițiilor art.24 din Contractul Colectiv de Muncă.
Examinând hotărârea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel va admite în parte recursul pentru următoarele considerente:
Respingând cererea de acordare a indemnizației pentru refacerea capacității de muncă în cuantum de 500 lei prevăzut de art.24 alin.2 lit.c din Contractul Colectiv de Muncă încheiat în cadrul Primăriei Comunei, prima instanță nu a observat că acest contract a intrat în vigoare, conform art.25 alin.3 din Legea nr.130/1996 la data de 18.08.2008, când a fost înregistrat la S (6 fond).
Contractul colectiv de muncă menționat a fost încheiat conform art.2 pe durata unui an, iar valabilitatea sa a fost prelungită de drept până în prezent nefiind făcută dovada denunțării sale, ceea ce semnifică producerea efectelor sale în perioada 19.08.2008 - 16.11.2009.
Prin urmare, având în vedere că în cuprinsul contractului nu s-a stabilit că indemnizația se acordă doar la sfârșitul anului calendaristic, precum și că neplata acestui drept este motivată de pârâți, doar prin necuprinderea sumelor în buget, Curtea de Apel constată că reclamanții sunt îndreptățiți să beneficieze de indemnizație pentru perioada 19.08.2008 - 16.11.2009 (data pronunțării deciziei).
În acest context, Curtea observă că dispozițiile art.24 alin.2 lit.c din Contractul colectiv de muncă nu contravin art.12 alin.1 din Legea nr.130/1996, deoarece dreptul pretins nu intră în categoria drepturilor salariale nici sub aspect topografic nefiind inclus în capitolul referitor la salarizare, nici din punct de vedere al scopului său, care este de a asigura sănătatea și securitatea în muncă, nu de plăti prestarea muncii.
În schimb nu sunt întemeiate criticile recurentului referitoare la neacordarea cheltuielilor cu tratamentul medical și cu medicamentele, deoarece art.24 alin.2 lit.a și c din Contractul colectiv de muncă au ca premis efectuarea unor cheltuieli ce urmează a fi acoperite în parte de angajator și nu acordarea unor sume cu această destinație, necondiționat de dovedirea suportării unor cheltuieli de către salariat.
În acest sens, norma citată se referă la aceste sume de 40 lei, respectiv 50 lei, ca la cheltuieli, ceea ce impune concluzia logică și semantică a efectuării lor în mod real.
Prin urmare, în mod corect a respins prima instanță acțiunea sub acest aspect, reținând că nu s-a făcut dovada efectuării unor cheltuieli, ceea ce de altfel, și reclamantul recunoaște susținând însă că, urmărește ca pârâta să respecte aplicarea art.24 din Contractul colectiv de muncă.
Or, o atare susținere este infirmată chiar de acțiunea reclamantului prin care a solicitat plata acestor drepturi.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, în temeiul art.312 alin.3 raportat la art.304 pct.9 pr.civ. va admite în parte recursul în sensul celor ce urmează.
Nefiind făcută dovada efectuării unor cheltuieli de judecată, în senul art.274 pr.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite în parte recursul declarat de reclamantulSINDICATUL LIBER AL SALARIAȚILOR DIN ADMINISTRAȚIA LOCALĂ DE STAT "" SA Z,împotriva sentinței civile nr. 755 din 21.04.2009 a Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în parte în sensul că obligă pârâții Consiliul local al comunei și Primarul comunei să plătească membrilor de sindicatG, șiindemnizația pentru refacerea capacității de muncă în cuantum de 500 lei pentru perioada 19.08.2008 - 16.11.2009.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 16.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
9 ex./03.12.2009
Președinte:Laura DimaJudecători:Laura Dima, Sergiu Diaconescu Daniela Griga
