Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2647/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

Secția civilă, de muncă și asigurări sociale

pentru minori și familie

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.2647/R/2009

Ședința publică din data de 20 noiembrie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu

JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Gîrbovan

- -

Grefier: - -

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții și împotriva sentinței civile nr. 2435 din 17 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe pârâții MINISTERUL PUBLICB, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin C, având ca obiect calcul drepturi salariale.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, consilier juridic cu delegație la dosar lipsă fiind reclamanții recurenți și reprezentanții pârâților intimați.

Procedura de citare este îndeplinită.

Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că reclamanții recurenți au formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 11 noiembrie 2009, precizări prin care susțin motivele de recurs.

Pârâtul intimat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJa formulat întîmpinare, aflată la filele 17-18 din dosar.

De asemenea pârâtul intimat Ministerul Finanțelor Publice a formulat și înregistrat prin serviciul de registratură al instanței, la data de 16 noiembrie 2009, întîmpinare.

Instanța, apreciază că fiind vorba de conflict de muncă, în prezenta cauză nu se impune comunicarea întîmpinării formulate de Ministerul Finanțelor Publice.

Nefiind formulate alte cereri ori excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul cu privire la recursul formulat.

Reprezentanta pârâtului intimat Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de Tribunalul Cluj ca legală și temeinică, motivele ăe larg fiind expuse prin întîmpinarea depusă la dosar.

CURTEA,

Asupra recursului de față.

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul Cluj în dosarul nr-, reclamanții: și au chemat în judecată pe pârâții: MINISTERUL PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin, solicitând obligarea primilor pârâți la plata actualizată, în favoarea fiecărui reclamant, a sporului de risc și suprasolicitare psihică, în procent de 50%, prevăzut de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat din salariul de bază brut lunar, pentru perioada 01.11.2000-01.04.2004, actualizat cu indicele de inflație până la data achitării integrale sumelor datorate, cu obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la alocarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat următoarele:

Sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică de 50% din salariul de bază brut lunar fost reglementat prin Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, care în art. 47 stabilea că "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".

Deși sporul era un drept câștigat de natură să compenseze condițiile de muncă cu efecte negative asupra sănătății celor din sistem, textul fost abrogat fără justificare rațională prin Ordonanța nr. 83/01.09.2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996, aprobată prin Legea nr. 334/09.07.2001.

Prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată la data de 10.03.2008 în dosarul nr. 5/2008, ca urmare recursului în interesul legii formulat de Procurorul General al României, s- constatat îndreptățirea în acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în cuantum de 50% din salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a OG83/2000.

În dovedirea acțiunii, reclamanții au depus la dosar înscrisuri.

Pârâ ii MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ au formulat întâmpinare, invocând excepția prescripției dreptului la acțiune și solicitând respingerea acțiunii.

MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE a formulat și cerere de chemare în garanție a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.

Pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR formulat întâmpinare și invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că reprezintă Statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor de justiție, precum și în alte situații în care participă în mod nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice civile, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ ( nr.HG 386/2007).

În cazul de față, raportul de drept procesual se poate lega valabil numai între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, concretizat în drepturi salariale. Împrejurarea că sumele respective pot fi virate din bugetul de stat, nu este de natură să-i confere calitatea procesuală pasivă în cauză.

Prin sentința civilă nr. 2435 din 17 septembrie 2009, Tribunalul Cluj a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, a admis excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Ministerul Justiției și a respins atât acțiunea formulată de către reclamanți, cât și cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Excepția lipsei calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor este nefondată, având în vedere prevederile HG nr.83/2005 și ale Legii nr.304/2004.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de MINISTERUL PUBLIC, în temeiul disp.art.3 din Decretul nr.167/1958, art.283 alin.1 lit.c) din Codul muncii, s-a reținut că aceasta este fondată întrucât nu se poate reține că dreptul reclamanților la acțiune ar fi fost întrerupt prin pronunțarea deciziei nr. 21/2008 de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, această neputând fi calificată ca fiind o recunoaștere a dreptului din partea debitorului.

Împotriva acestei sentințe civile au formulat recurs reclamanții: și criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

În mod greșit a fost admisă de către prima instanță și excepția prescripției dreptului la acțiune, deși introducerea de catre procurorul general a cererii de recurs in interesul legii inregistrate sub nr.5/2008, a avut ca efect întreruperea cursului prescripției.

S-a mai invocat faptul că recunoașterea ulterioară a dreptului de către MINISTERUL PUBLICa condus la încetarea prescripției.

Prin întâmpinările formulate, MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR au solicitat respingerea recursului ca fiind nefondat.

Recursul formulat de reclamanții: și este nefondat pentru următoarele considerente:

Conform disp.art.295 alin.2 din Codul muncii, prevederile acestuia se aplică cu titlu de drept comun și acelor raporturi juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, în măsura în care reglementările speciale nu sunt complete și aplicarea lor nu este incompatibilă cu specificul raporturilor de muncă respective.

Potrivit disp.art.269 Codul muncii, angajatorul este obligat să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. În cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.

Art.283 alin.1 din Codul muncii prevede că cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:.

c ) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune, în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate sau a unor despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale a salariaților față de angajator.

Astfel, se reține că, în raport de disp.art. 283 alin.1 lit.c) Codul muncii, în mod corect prima instanță admis excepția prescripției dreptului la acțiune.

Se reține în acest sens că momentul nașterii dreptului reclamanților la acțiune îl constituie data când acestea au cunoscut sau trebuiau să cunoască prejudiciul ce le-a fost cauzat, respectiv data când aceștia, în urma adoptării nr.OG83/2000, au primit indemnizația cuvenită funcției îndeplinite fără acordarea sporului de 50%.

În speță nu se poate reține că termenul de prescripție ar fi fost întrerupt prin cererea de recurs în interesul legii formulată de procurorul general, sau că s-ar fi născut la data pronunțării deciziei nr. 21/2008 de către ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție, având în vedere și faptul că aceștia au formulat o acțiune având ca obiect plata sporului de 50%, anterior soluționării acestui recurs în interesul legii, în anul 2007.

Curtea mai reține că recunoașterea ulterioară a dreptului de către MINISTERUL PUBLIC nu putea întrerupe un termen de prescriție extinctivă care se împlinise anterior acestui act de recunoaștere.

Pentru aceste considerente, în temeiul disp.art.312 alin.1 Codul d e procedură civilă, se va respinge recursul formulat de reclamanții: și menținându-se sentința pronunțată de prima instanță.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de reclamanții: și împotriva sentinței civile nr. 2435 din 17 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr.2573/117 din 2009, sentință pe care o menține.

Decizia este irevocabilă.

Dată și pronunțată în ședința publică din 20.11. 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Gîrbovan

- - - - - - -

GREFIER, - -

Red./ Tehnored.:;

2 ex.- 16.12.2009;

Jud. fond:- Tribunalul Cluj: -;

-.

Președinte:Cristina Mănăstireanu
Judecători:Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Gîrbovan

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2647/2009. Curtea de Apel Cluj