Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2743/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2743/R/2009
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 2: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTOR 3: Cristina
GREFIER: A
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE împotriva sentinței civile nr. 1101 din 12 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, privind și pe reclamanții intimați, și alții, și pe pârâții, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor de risc.
dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24 noiembrie 2009, încheiere care face parte din prezenta decizie.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 1101 din 12 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj s-a respins excepția necompetenței materiale invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC.
S-au respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive și a inadmisibilității invocate de către pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
S-a respins excepția prescripției parțiale a dreptului la acțiune invocată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC.
S-a admis în parte acțiunea formulată de către reclamanții, -, A, A, - -, G, -, LUCRETIA, A, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC, DIRECTIA DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA SI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și în consecință:
Pârâții au fost obligați la plata actualizată la zi a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică începând cu data de 01 noiembrie 2000 și până la zi.
Pârâții PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și CURTEA DE APEL CLUJ au fost obligați să efectueze cuvenitele modificări în carnetele de muncă ale reclamanților.
S-a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC împotriva MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și în consecință chematul în garanție a fost obligat să aloce fondurile necesare efectuării plăților.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că, potrivit Deciziei nr. 21/10.03.2008 a Inaltei Curți de Casație și Justiție, procurorii și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv la salariul de bază lunar brut, și după intrarea în vigoare a OG 83/2000 aprobată prin Legea 334/2001.
Cererea reclamanților care au calitatea de procurori și personal auxiliar de specialitate din unitățile de Parchet de pe raza Curții de Apel Cluj, a fost admisă în lumina prevederilor decizie Inaltei Curți de Casație și Justiție care are putere obligatorie.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE ȘI MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii excepției prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada 1 noiembrie 2000 - 25 martie 2005 și respingerea capetelor de cerere privitoare la actualizarea sumelor solicitate și efectuarea mențiunilor în cărțile de muncă ale reclamanților.
În motivarea recursului a arătat că instanța a respins în mod greșit excepția prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada 1 noiembrie 2000 - 25 martie 2005, reținând în mod netemeinic că raportat la prevederile Deciziei nr.21/10.03.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție care dispune că magistrații beneficiază de sporul de suprasolicitare neuropsihică urmează să respingă această excepție.
Apreciază că instanța de fond a dispus în mod nelegal plata drepturilor bănești solicitate, actualizate cu indicele de inflație, deoarece Ministerul Public ca instituție bugetară nu poate să înscrie în bugetul propriu nici o plată fără bază legală pentru respectiva cheltuială.
Arată că în conformitate cu prevederile art.29 alin.3 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată, iar potrivit art.47 creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol.
Față de obligarea operării în carnetele de muncă a sumelor respective arată că, în conformitate cu dispozițiile art.11 alin.2 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă, se poate înscrie retribuția tarifară de încadrare, precum și alte drepturi ce se includ în aceasta, sporul solicitat este un drept salarial ce se adaugă la retribuția tarifară de încadrare și nu se include în aceasta.
MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii reclamanților.
În motivare a arătat că pârâtul nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu reclamanții astfel încât aceștia să fie îndreptățiți să se îndrepte direct împotriva acestuia.
Rolul esențial în procesul bugetar și în execuția de casă bugetară revine Guvernului respectiv Parlamentului, potrivit art.17 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, astfel că pentru ca ministerul să aloce diferite fonduri este nevoie ca acestea în prealabil să fie aprobate.
Analizând recursurile formulate, curtea deliberând constată următoarele:
1. Recursul Ministerului Finanțelor
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Finanțelor Publice curtea reține că art. 118 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art. 19 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art. 3 alin. 1 pct. 6 din nr.HG 34/2009 privind organizarea și funcționara Ministerului Finanțelor Publice (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din nr.HG 386/2007) "elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
2. Recursul Ministerului Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Referitor la criticile privind înscrierea sporului în cartea de muncă, instanța de fond a procedat în mod judicios dispunând această înscriere, atâta vreme cât este vorba de drepturi salariale cu caracter de continuitate, interpretarea dată de recurenți art.11 alin. 2 din decretul 92/1976 fiind nejustificat de restrictivă.
Cât privește actualizarea cu indicele de inflație, solicitată de reclamanți și acordată prin prezenta decizie, Curtea apreciază că sumele datorate cu titlu de drepturi salariale și neacordate trebuie astfel actualizate pentru a se asigura deplina reparare a prejudiciului creat prin neplata unor drepturi legale, în conformitate și cu prevederile art. 78 alin. 1 Codul muncii, text de lege cu valoare de principiu în ceea ce privește situația nelegalei neacordări a unor drepturi salariale, și care stipulează că în cazul concedierii efectuate în mod netemeinic și nelegal, instanța va obliga angajatorul la plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate și reactualizate. Or, chiar dacă nu este vorba în speță de o nelegală concediere, rațiunea legii este aceeași, anume, integrala reparare a prejudiciului creat printr-o injustă neplată a unor drepturi salariale; știut fiind că salariul reprezintă de principiu sursa traiului zilnic al angajatului, apare ca legitimă solicitarea de a se actualiza cu rata inflației aceste sume, astfel încât puterea de cumpărare să se prezerve iar neplata la termen să nu diminueze importanța economică a acestor sume. De altfel, plata salariului este C puțin lunară, astfel încât cu privire la orice drepturi de natură salarială, angajatorul este de drept în întârziere, potrivit art. 161 alin. 1 coroborat cu art. 155 Codul muncii, situație în care actualizarea sumei de natură salarială neplătită la timp apare ca imperativă.
Curtea reține însă că este justificată critica privind modul de soluționare de către instanța de fond a prescripției dreptului material la acțiune al reclamanților pentru perioada 1 noiembrie 2000-25 martie 2005.
Astfel, s-a considerat în mod eronat de către instanța de fond că cursul prescripției a fost întrerupt prin pronunțarea deciziei în interesul legii nr. 21/2008, atâta vreme cât rolul unei astfel de decizii este de a reglementa situația practicii neunitare, neputând influența în vreun fel cursul prescripției extinctive. Nu se poate reține că lipsa unei hotărâri pronunțate în interesul legii este un factor de natură a împiedica partea să își solicite drepturile pretinse anterior îndeplinirii termenului de prescripție. Această concluzie se impune cu atât mai evident cu cât chiar art. 329 alin 3.pr.civilă prevede că soluțiile se pronunță numai în interesul legii și nu au efect asupra hotărârilor examinate, fiind obligatorii pentru viitor.
În ceea ce privește reclamanții, - -, Curtea reține că aceștia nu se încadrează în categoriile de personal îndreptățite la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică conform deciziei în interesul legii amintite, neavând calitatea de personal auxiliar de specialitate.
În consecință, în temeiul art. 304 și 312.pr.civilă curtea va admite recursurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.1101/12.06.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr-, pe care o va modifica în parte în sensul dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.1101/12.06.2008 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație - în privința drepturilor bănești solicitate pentru perioada 01.11.2000-28.02.2005.
Obligă pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj să plătească reclamanților:, G, având ca mandatar ales pentru comunicarea actelor de procedură pe reclamanta, diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.03.2005 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor, actualizate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective.
Obligă pârâții: Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj să plătească diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, actualizate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective, după cum urmează:
- reclamantului, începând cu data de 01.02.2006 și până la data de 14.07.2009;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 24.06.2009;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 14.07.2009;
- reclamantului, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 18.04.2009;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.03.2008;
- reclamantului, începând cu data de 29.07.2005 și până la data de 15.12.2008;
- reclamantei a, începând cu data de 29.07.2005 și până la data de 01.03.2009;
- reclamantului, începând cu data de 24.10.2005 și până la data de 24.06.2009;
- reclamantei a, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.12.2007 și 01.04.2008 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 14.09.2007;
- reclamantului, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 14.06.2006;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 18.05.2007;
- reclamantului, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 30.04.2005;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 30.04.2005;
- reclamantului, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.10.2007;
- reclamantului, începând cu data de 01.03.2006 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 30.04.2008;
- reclamantei, începând cu data de 01.08.2005 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, începând cu data de 01.12.2005 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, pentru perioada 01.12.2005-14.07.2008;
- reclamantei, începând cu data de 11.05.2007 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantei, începând cu data de 09.05.2006 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, începând cu data de 18.05.2007 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, pentru perioada 01.03.2005-12.06.2009;
- reclamantului, începând cu data de 01.08.2006 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, pentru perioada 08.05.2006-24.11.2008;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.12.2008;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 30.06.2009;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.08.2005;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 14.06.2007;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.12.2006;
- reclamantei a, începând cu data de 01.12.2004 și până la data de 31.05.2005;
- reclamantei, începând cu data de 27.12.2005 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantei, începând cu data de 18.07.2007 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.10.2007;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 31.07.2007;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 01.05.2005;
- reclamantei, începând cu data de 01.03.2005 și până la data de 01.05.2005;
- reclamantului -, începând cu data de 08.05.2006 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantei, începând cu data de 01.11.2007 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantei, începând cu data de 07.01.2008 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantei, începând cu data de 07.01.2008 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului, începând cu data de 07.01.2008 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor;
- reclamantului Tehei începând cu data de 15.10.2008 și până la zi, precum și în continuare, pe viitor.
Respinge acțiunea formulată de reclamanții:, - -,.
Menține restul dispozițiilor sentinței recurate care nu contravin prezentei decizii.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 25 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
A
Red./14.12.2009
Dact.Sz./8 ex.
Președinte:Ioana TriponJudecători:Ioana Tripon, Dana Cristina Gîrbovan, Cristina
