Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 28/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVIL, DE MUNC ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVIL NR. 28/D/2008 | |
Ședința public 23 septembrie 2008 | |
Instanța constituit din: | |
PREȘEDINTE: Adrian Repede | - - |
JUDECTORI: | - - - |
ASISTENȚI JUDICIARI | - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare acțiunea civil promovat de reclamanta -A, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect litigiu de munc - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal se constat lipsa prților.
Procedura de citare este legal îndeplinit.
Acțiunea este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a fcut referatul cauzei, dup care se constat c prin cererea introductiv relamanta a solicitat judecarea cauzei în lips, conform prevederilor art. 242 alin. 2 Cod proc. civ. (fila 3 din dosarul Tribunalului Cluj ).
CURTEA
Prin acțiunea înregistrat sub nr. de mai sus, reclamanta a chemat în judecat pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, solicitând obligarea primilor trei pârâți în solidar la calcularea și plata de despgubiri echivalente cu drepturi salariale reprezentând 25% din valoarea salariului de baz începând cu luna martie 2005, la plata actualizat a acestor drepturi, obligarea pârâtului Tribunalul Cluj la înscrierea în cartea de munc a mențiunilor privitoare la sporurile salariale iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice s fie obligat la alocarea fondurilor necesare sumelor solicitate.
În motivarea acțiunii sale reclamanta arat c lucreaz în calitate de grefier la Judec toria Gherla.
Susține c are un program de "permanenț" ce presupune ca periodic și consecutiv, dup orele de program și în zile nelucrtoare, s fie disponibil și în caz c este necesar, s se prezinte la sediul instanței pentru înregistrare, eventual și judecarea unor cauze penale ce presupune urgenț, respectiv cauze penale ce au obiect luarea, prelungirea ori menținerea msurilor preventive.
Consider c obligațiile de mai sus, trebuie s aib un corelativ și în obținerea unor drepturi corespunztoare pentru asigurarea principiului egalitții de șanse și a desfșurrii normale a relațiilor de serviciu.
Cum pentru aceast activitate nu este remunerat, consider c este discriminat, faț de alte categorii de angajați ca de exemplu polițiști care beneficiaz de un spor de misiune de 25% (OG 38/2003).
Prin întâmpinrile de la dosar, pârâții s-au opus admiterii acțiunii, artând în principiu c din moment ce drepturile solicitate de reclamanta nu sunt prevzute de legislația în vigoare, instanțele nu sunt îndreptțite a crea ele dispoziții legale, astfel s-ar înclca principiul consacrat în Constituția României acela al supremației puterilor în stat.
Analizând acțiunea promovat de reclamant, în raport și de probele de la dosar, Curtea reține urmtoarele:
Așa cum corect a artat și pârâtul Ministerul Justiției, în întâmpinarea formulat, acțiunea reclamantei are ca obiect acordarea unor drepturi pe care legea nu i le-a recunoscut, dar pentru care se consider îndreptțit, apreciind c neacordarea lor ar discrimina-o de alte categorii de angajați, cum sunt polițiștii.
Dar, așa cum a statuat și Curtea Constituțional "diferența indemnizațiilor și a salariilor de baz, este opțiunea liber a legiuitorului, ținând seama de importanța și complexitatea diferitelor funcții".
Legiuitorul este în drept, totodat, s instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de baz, pe care le poate diferenția în funcție de categoriile de persoane crora li se acord reținându-se c principiul egalitții nu se opera ca o lege s stabileasc reguli diferite în raport cu persoane care se afl în situații diferite.
În acest sens a statuat și Inalta C de Casație și Justiție prin Deciziile nr.818, 819, 810 și 821 din 2008 care a și scos în evidenț faptul c în condițiile în care instanțele ar acorda drepturi neprevzute de lege ar depși limitele puterii judectorești și și-ar aroga atribuții de legiferare.
De altfel mai este de reținut și faptul c în prezent și prin adoptarea OG75/2008 introducându-se un nou aliniat la art.19 din nr.OG137/2000, s-a legiferat c sesizrile având ca obiect msurile legislative, adoptate în contextul politicii de salarizare a personalului din sistemul bugetar nu intr în componența de soluționare a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminrii.
De fapt și jurisprudența CEDO este constant în a aprecia c nu exist discriminare decât în situații în care, persoane aflate în situați analoage sau comparabile beneficiaz de tratament diferențiat ce nu are nici o justificare obiectiv sau rezonabil.
Dar, reclamanta nu se afl în situația artat, diferențierea salarial invocat având justificare prin faptul c reclamanta nu se afl într-o situație similar sau comparabil cu a lucrtorilor de poliție ori a altor bugetari.
Așa fiind, faț de cele mai sus reținute, acțiunea reclamantei va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOT R ȘTE.
Respinge acțiunea civil formulat de reclamanta -A cu domiciliul în G P-ța - nmr.13,.6 jud.C, împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI cu sediul în B sector 5-, CURTEA DE APEL CLUJ cu sediul în C-N P-ța - cel M nr.1, TRIBUNALUL CLUJ cu sediul în C-N Calea nr.2-4 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, cu sediul în B- sector 5, având ca obiect litigiu de munc.
Fr cheltuieli de judecat.
Definitiv.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Dat și pronunțat în ședința public din data de 23 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECTOR ASISTENȚI JUDICIARI
- - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red.AR
Dact./7ex.
10.11.2008
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Daniel Ioan Chiș Carmen
