Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 2906/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2906/R/2009
Ședința publică din data de 15 decembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina
- -
Grefier:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta SC. SERV COM SRL împotriva sentinței civile nr. 979 DIN 19.10.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- privind și pe reclamantul, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este realizată.
Recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, a fost comunicat intimatului și este este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin memoriul de recurs pârâta recurentă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Nefiind formulate cereri în probațiune ori invocate excepții, Curtea constată că prezenta cauza se află în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.979 din 19.10.2009, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a admis în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul, în contradictoriu cu pârâta SC Serv. Com SRL, pârâta fiind obligată să înregistreze la Inspectoratul Teritorial d e Muncă M, contractul individual încheiat cu reclamantul la data de 13.11.2008.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului drepturile salariale, în cuantum de 1.050 lei lunar, începând cu data încheierii contractului individual de muncă și până la pronunțarea prezentei, precum și contribuțiile legale (pensie, șomaj, CAS) aferente contractului individual de muncă încheiat cu reclamantul la data de 13.11.2008.
S-a respins cererea reconvențională formulată de pârâta SC Serv. Com. SRL B
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul a lucrat în cadrul societății pârâte din octombrie 2008 așa cum rezultă din diagrama taleograf din 25.2008.
Contractul de muncă pe durată nedeterminată a fost încheiat la 13.XI.2008 neexistând dovada înregistrării acestuia la. M, fiind consemnat un salariu de 1.050 lei/lună, pârâta nefăcând dovada plății lunare a acestui salariu.
În privința solicitării pârâtei de a se constata nulitatea contractului pentru lipsa certificatului medical eliberat conform art.27 al.1 din Codul Muncii, instanța a reținut că pârâta nu a făcut dovada culpei exclusive a reclamantului pentru lipsa acestui certificat. Pe de altă parte, art.27 al.3 din Codul Muncii reglementează posibilitatea depunerii certificatului medical și ulterior încheierii contractului de muncă.
Analizând cererea reconvențională, instanța a reținut că pârâta nu a făcut dovada că în data de 7.XI.2008, reclamantul ar fi fost cel care a efectuat cursa în Austria și că plata sumei îi este imputabilă acestuia. Din documentele depuse de reclamant la dosar rezultă că acesta a efectuat curse în data de: 25-26.2008, 13.XI-26.XI.2008, 5.XII.2008, pârâta nedepunând nici un fel de probe în acest sens.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, solicitând casarea sentinței și rejudecând cauza, admiterea cererii reconvenționale.
În motivare a arătat că reclamantul a efectuat un transport pe ruta Austria - România, iar din culpă și neglijență nu a achitat taxa de autostradă fiind amendat contravențional cu suma de 660 Euro în data de 07.11.2008 de către din Austria, societate care administrează autostrada din această țară, bonurile emise de aceasta purtând semnătura reclamantului.
Arată că instanța de fond a dispus în mod eronat ca pârâta să plătească sume de bani cu titlu de salariu unei persoane care nu a prestat vreo muncă începând cu data de 01.01.2009, mai mult acesta nu s-a mai prezentat vreodată la sediul societății.
Consideră că pentru faptul că reclamantul a adus certificatul medical după momentul încheierii în care soluția este "inapt", singura soluție este aceea a nevalabilității pentru lipsa unor avize medicale și psihologice, esențiale desfășurării în condiții de siguranță a meseriei de conducător auto.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate, Curtea reține că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit Legii 130/1999 angajatorii au obligația de înregistra contractele individuale de muncă în termen de 20 zile de la încheierea lor la Inspectoratul Teritorial d e Muncă. Întrucât recurenta nu și-a îndeplinit această obligație legală, în mod corect instanța de fond a dispus în acest sens.
În ceea ce privește obligarea recurentei la plata salariului, această măsură a fost în mod judicios dispusă de tribunal. Apărările recurentei în sensul că reclamantul nu a prestat nici o muncă societății angajatoare reprezintă simple alegații, lipsite de suport probator. Mai mult, din faptul că în prezent contractul de muncă este în ființă și recurenta nu a considerat necesară sancționarea reclamantului pentru neîndeplinirea sarcinilor de serviciu rezultă concluzia că reclamantul este îndreptățit la plata acestui salariu, tocmai în baza contractului amintit.
În privința criticilor referitoare la modul de soluționare al cererii reconvenționale, Curtea reține că, potrivit art. 27 alin. 1 din Codul Munciio persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată că cel în cauză este pentru prestarea acelei muncii. 2 al aceluiași articol prevede că nerespectarea acestei prevederi atrage nulitatea contractului individual de muncă. Această nulitate, deși prevăzută în mod expres, este însă una asanabilă, alin. 3 prevăzând în continuare că dacă certificatul medical este depus ulterior și din cuprinsul acestuia rezultă că cel în cauză este de muncă, contractul rămâne valabil încheiat. Acest aspect a fost de altfel în mod corect reținut și de instanța de fond.
Nu pot fi reținute apărările recurentei potrivit căruia se impune constatarea nulității contractului întrucât există posibilitatea ca reclamantul intimat să nu fie de muncă. Astfel, reclamantul a prestat deja muncă în folosul recurentei, în temeiul unui contract încheiat cu aceasta, ceea ce implică o culpă a recurentei, culpă pe care aceasta nu o mai poate invoca în favoarea sa.
Din actele depuse de către recurent în probațiune instanța reține că în data de 07.11.2008 societatea a fost amendată pentru săvârșirea unei contravenții rutiere pe teritoriul Austriei. Nici unul din înscrisurile depuse nu probează însă cu certitudine că fapta ar fi fost săvârșită de către reclamant. Chiar dacă din coroborarea acestora s-ar putea naște premisa că reclamantul ar fi cel care nu a plătit taxa de autostradă, această premisă este răsturnată de contactul individual de muncă din care rezultă în mod indubitabil că acesta a început să desfășoare activitate în serviciul recurentei ulterior datei săvârșirii contravenției, adică 12. 11.2008.
În consecință, în lipsa altor probe care să facă dovada atât a autorului faptei, cât și a culpei acestuia, Curtea reține că în mod corect instanțe de fond a respins cererea reconvențională a pârâtei recurente.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC SERV. COM. SRL împotriva sentinței civile nr. 979 din 19.10.2009 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 15 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact./4ex.
20.01.2010
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon Dana Cristina
