Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 291/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 291/R/2010
Ședința publică din data de 9 februarie 2010
PREȘEDINTE: Cristina Mănăstireanu
JUDECĂTOR 2: Ioana Tripon
JUDECĂTOR 3: Dana Cristina
GREFIER: A
S-a luat în examinare cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 2743 din 25 noiembrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr-, formulată de reclamanții intimați, privind și pe reclamanții intimați, pe pârâții recurenți MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE și pe pârâții intimați, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor de risc.
dezbaterilor și susținerile părților prezente au fost consemnate în încheierile de ședință din data de 26 ianuarie 2010 și, respectiv, 2 februarie 2010, încheieri care fac parte din prezenta decizie.
CURTEA
Prin cererea de completare a dispozitivului, reclamanții intimați, au solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună completarea dispozitivului deciziei civile nr. 2743/R/25.11.2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr-, în sensul obligării pârâților Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, DIICOT, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj (în cazul intimatului ) și a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj (în cazul intimatului ) la plata în favoarea acestora a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de la care fiecare dintre aceștia funcționează în cadrul acestor structuri și în continuare, pe viitor.
Se precizează în cerere că prin decizia civilă nr. 2743/R/25.11.2009 a Curții de Apel Cluj le-a fost recunoscut și acordat acest spor, însă în urma unei omisiuni, s-a reținut că începând de la date diferite, nu li mai cuvin aceste drepturi nemaifigurând în evidențele serviciului de personal din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
Învederează faptul că reclamanții intimați, au calitatea de magistrați, respectiv personal auxiliar de specialitate juridică în cadrul Ministerului Public. În prezenți aceștia își desfășoară activitatea în cadrul Ministerului Public -DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj, cuvenindu-li-se astfel sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, potrivit deciziei în interesul legii nr. 21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Raporturile de muncă al acestora erau în desfășurare la data de referință 01.03.2005 și până în prezent, în cadrul Ministerului Public, fiecare începând cu o dată diferită să funcționeze în cadrul unei structuri specializate a aceluiași minister, anume, DIICOT, astfel: - începând cu 19.05.2007, - începând cu 01.05.2005, - începând cu 01.05.2005, - începând cu 01.11.2007, - începând cu 01.05.2008, - începând cu 01.09.2005, - începând cu 15.06.2007, - 01.01.2007, - începând cu 01.06.2007.
Referitor la reclamantul intimat, se precizează că acesta a desfășurat activitatea în calitate de procuror în cadrul DIICOT începând cu data de 15.06.2006 până la 30.03.2009, în prezent revenind în structura Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar reclamantul intimatul are calitatea de procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gherla, fiind delegat în perioada 13.06.2009 - 14.12.2009 la DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta DIICOT solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 2743/R/2009 a Curții de Apel Cluj.
În temeiul art. 137. proc. civ. invocă excepția inadmisibilității cererii formulată de reclamanții intimați, motivând că cererea de completare este întemeiată pe prevederile art. 2812.proc.civ. însă nici una din situațiile prevăzute în aceste prevederi nu se regăsesc în decizia atacată, nefiind vorba despre o hotărâre susceptibilă a fi atacată cu apel, cu recurs sau dată în fond după casarea cu reținere, solicitând ca urmare respingerea ca inadmisibilă a cererii.
În subsidiar, în temeiul art. 137. proc. civ. invocă excepția tardivității cererii, întrucât decizia atacată a fost pronunțată la data de 25 noiembrie 2009, iar reclamanții intimați au formulat cererea de completare a dispozitivului la data de 08 ianuarie 2010, deci cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de art. 2812alin. 1. proc. civ. solicitând respingerea cererii ca tardiv formulată.
Asupra fondului cauzei solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii cu motivarea că intimații și-au întemeiat cererea pe dispozițiile art. 2812alin. 1. proc. civ. text potrivit căruia se poate solicita completarea hotărârii dacă prin aceasta s-a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale. Cum din hotărârea atacată rezultă că instanța s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere solicitate, nu sunt incidente dispozițiile invocate de reclamanții intimați în susținerea cererii.
Asupra cererii de completare a dispozitivului, Curtea reține următoarele:
Potrivit prevederilor art. 137 alin. 1.proc.civ. se impune dezlegarea cu prioritate a excepțiilor de procedură și de fond invocate.
Raportat la excepția inadmisibilității cererii, Curtea constată că deși aparent, din modul de formulare a textului art. 281 ind. 2.proc.civ. ar putea fi dedusă o atare exceptare de la procedura completării a hotărârilor irevocabile date în recursurile în care instanța nu s-a pronunțat pe fond după casarea cu reținere, o atare interpretare restrictivă nu se poate da. Principiul este C al strictei interpretări a excepțiilor, or art. 281 ind. 2.proc.civ. nu stipulează o atare excepție de la aplicabilitatea dispozițiilor sale. Ca urmare, regula trebuie să se aplice și în cazul de față, în sensul completării hotărârii, în măsura în care instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere, chiar prin hotărârea dată în recurs.
În altă ordine de idei, este logic a nu se excepta de la aplicarea acestei proceduri hotărârile irevocabile date în recursul soluționat fără casare cu reținere, întrucât interesul juridic al reparării unei atari omisiuni există și în aceste situații, cu atât mai mult cu cât este vorba despre o hotărâre irevocabilă, care prin definiție trebuie să reflecte soluționarea tuturor capetelor de cerere cu care instanțele au fost investite. Deci, nici pe calea interpretării teleologice a textului nu se poate ajunge la omisiunea propusă de pârâtă.
Cât privește excepția tardivității formulării cererii, Curtea reține că intimata dezvoltă o poziție contradictorie prin întâmpinarea formulată, susținând inițial că hotărârea a cărei completare se cere nu este supusă acestei proceduri, dar prin cea de a doua excepție invocată, se raportează la un termen prevăzut expres de art. 281 ind. 2.proc.civ. apreciind deci că articolul de lege evocat este aplicabil la speță.
Or, trebuie subliniat din nou că principiul strictei interpretări a excepțiilor nu permite aplicarea termenului prevăzut de art. 281 ind. 2.proc.civ. teza finală, întrucât acesta vizează hotărârile date în fond după casarea cu reținere, ceea ce nu este cazul în speța de față.
Cererea este fondată.
Nu se poate constata aspectul de nefondare invocat de intimat, care susține că prin decizia dată, instanța s-ar fi pronunțat și asupra pretențiilor petenților aferente perioadei în care aceștia au funcționat în cadrul DIICOT.
Aceasta, întrucât se observă cu ușurință, din coroborarea dispozitivului deciziei cu considerentele acesteia, că deși fusese investită a se pronunța asupra întregii perioade începând de la 01.11.2000 și până la zi, Curtea, modificând sentința prin care tribunalul a admis în totalitate acțiunea precizată, nu s-a referit și la perioada în care petiționarii au funcționat în cadrul DIICOT, ci a acordat despăgubiri reprezentând drepturi salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în cazul fiecăruia dintre ei, doar până la sfârșitul perioadei în care aceștia au funcționat în structuri ale Ministerului Public ce nu sunt cuprinse în DIICOT.
Pentru perioada ulterioară, în care aceștia au fost cuprinși în structura DIICOT, Curtea nici nu a admis acțiunea, nici nu a respins-o, nici nu a păstrat dispozițiile instanței de fond, situație care se încadrează cu claritate în ipoteza prevăzută de art. 281 ind. 2.proc.civ.
Cu siguranță, sintagma "capăt de cerere", folosită de legiuitor, nu se poate interpreta ca desemnând doar un petit distinct dintr-o înșiruire de petite, fiind de asimilat unui astfel de capăt de cerere, în sensul dat de art. 281 ind. 2.proc.civ. sintagmei, și situația unei perioade din una mai mare pentru care se solicită anumite drepturi, practic, un segment dintr-o cerere, ce nu a fost soluționat în nici un fel de instanță.
Apreciind astfel perfect admisibilă cererea, Curtea urmează aoa dmite, și pentru aceleași considerente ce se regăsesc în decizia a cărei completare se solicită, va dispune obligarea pârâților la plata în favoarea petiționarilor a diferențelor de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.03.2005 și până la data intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009, actualizate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite cererea de completare a dispozitivului deciziei civile nr. 2743/R/25 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj în dosar nr-, formulată de petenții:, ȘI.
Dispune completarea dispozitivului deciziei civile nr. 2743/R/25 noiembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, după cum urmează:
Obligă pârâții Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, A, T, Parchetul de le lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de le lângă Tribunalul Cluj să plătească reclamanților:, și, având ca mandatar ales pentru comunicarea actelor de procedură pe reclamanta, diferențele de drepturi salariale cu titlu de spor de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50% din salariul de bază brut lunar, începând cu data de 01.03.2005 și până la data intrării în vigoare a Legii nr. 330/2009, actualizate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 09 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
A
Red., dact.
8 ex. 11.03.2010
Președinte:Cristina MănăstireanuJudecători:Cristina Mănăstireanu, Ioana Tripon, Dana Cristina
