Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 3/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3/2009
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu Adrian
ASISTENȚI JUDICIARI: -
- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect calcul drepturi salariale spor de risc.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin încheierea camerei de consiliu din data de 13 ianuarie 2009, s-a respins cererea de abținere de la judecarea prezentei cauze formulată de către majoritatea magistraților Curții de APEL CLUJ.
De asemenea, se constată că la data de 4 decembrie 2008, prin registratura instanței, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosar întâmpinare și o cerere de chemare în garanție a Ministerului Finanțelor Publice, cerere care a fost comunicată cu părțile.
De asemenea, se constată că la data de 29 decembrie 2008, pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a depus la dosar note de ședință.
Totodată, se constată că la data de 9 ianuarie 2009, prin registratura instanței, pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a depus la dosar o completare la întâmpinare.
Se mai constată că la data de 13 ianuarie 2009, prin registratura instanței, reclamanta a depus la dosar o completare a cererii de chemare în judecată, un exemplar înmânându-se reprezentantei pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ.
Curtea constată că prin întâmpinările depuse la dosar de către pârâții Ministerul Finanțelor Publice, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a invocat excepția prescripției dreptului la acțiune.
Reprezentanta pârâtului Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită admiterea excepției prescripției dreptului la acțiune pentru toată perioada pentru care s-a solicitat drepturile salariale. De asemenea, solicită amânarea pronunțării hotărârii pentru a pune concluzii și pe precizarea de acțiune care i-a fost comunicată la acest termen de judecată.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr- din 12.11.2008, reclamanta a chemat în judecată pârâții MINISTERUL PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, solicitând obligarea pârâților la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prev. de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la salariul de bază brut, începând cu data de 1 noiembrie 2000 până la 1 octombrie 2005; efectuarea mențiunilor corespunzătoare privind acordarea și plata acestui spor în carnetul de muncă, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a fost procuror la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ până la data de 01.10.2005, astfel încât este îndreptățită să beneficieze de sporul prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, neabrogat, pentru perioada 01.11.2000- 01.10.2005.
S-a apreciat că dreptul la acțiune s-a născut numai în urma Deciziei nr.21/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a soluționat un recurs în interesul legii în această materie.
Pârâții au invocat prin întâmpinare excepția prescripției dreptului la acțiune, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat și excepția lipsei calității procesuale pasive ca urmare a lipsei rolului său în procesul bugetar, iar pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a chemat în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor pentru a fi obligat să ia act necesitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului public pe anul 2009, care să includă și alocarea sumelor pretinse de reclamant.
Examinând acțiunea în raport de motivele invocate și de apărările formulate, Curtea constată următoarele:
Excepția lipsi calității procesuale a Ministerului Economiei și Finanțelor nu este întemeiată.
Susținerile recurentului referitoare la încălcarea Legii nr.500/2002 sunt nefondate din prisma următoarelor considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, parchetele sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
MINISTERUL PUBLIC, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și MINISTERUL PUBLIC, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Excepția prescripției dreptului la acțiune este întemeiată.
În raport de obiectul acțiunii, respectiv pretenții cu caracter de drepturi salariale aferente perioadei 01.11.2000-01.10.2005, cererea reclamantei înregistrată la data de 12.11.2008 este prescrisă.
Astfel, drepturile salariale pretinse sunt supuse unui termen de prescripție de 3 ani, conform art.3 alin.1 din Decretul nr.167/1958, care începe să curgă, potrivit art.7 din același act normativ, la data când se naște dreptul la acțiune.
Or, drepturile salariale pretinse au caracterul unor prestații succesive, achitate lunar, astfel încât pentru fiecare prestație dreptul la acțiune se stinge, conform art.12 din Decretul nr.167/1958, printr-o prescripție distinctă, care a operat, în speță, pentru toată perioada la care se referă pretențiile reclamantei.
De asemenea Curtea, constată că în cauză nu a intervenit vreo cauză suspensivă sau interuptivă a cursului prescripției extinctive, ipoteza invocată de reclamantă, respectiv pronunțarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție neputând fi asimilată cazurilor limitativ prevăzute de art.13 și 16 din Decretul nr.167/1958.
În realitate, prin Decizia nr. XXI/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat unele dispoziții legale în sensul că " judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001", ceea ce are semnificația că nu a fost abrogat și că nu a existat un impediment pentru solicitarea acestui drept la momentul respectiv.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel va respinge ca prescrisă acțiunea reclamantei, ceea ce va atrage, în baza art. 60-63.pr. civ. respingerea cererii de chemare în garanție având în vedere că pârâtul care a formulat-o nu a căzut în pretenții.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ cu sediul în C-NCM nr.1-3, jud. C și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B-, sector 4.
Respinge ca prescrisă acțiunea civilă formulată de reclamanta cu domiciliul ales la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ cu sediul în C-N-, jud. C împotriva pârâților Ministerul Public, Ministerul Economiei și Finanțelor, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție având ca obiect plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară de încadrare începând cu data de 01.11.2000 și până la data de 01.10.2005, efectuarea mențiunilor în cartea de muncă, și obligarea pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce sumele necesare pentru plata sumelor de mai sus.
Respinge cererea de chemare în garanție a chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14.01.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
--- - - -
ASISTENȚI JUDICIARI
- - -
Red./
6 ex./27.01.2009
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Adrian
