Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 308/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR.308/
Ședința publică din 05 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Benone Fuică
JUDECĂTOR 2: Ion Ioneci
JUDECĂTOR 3: Valentina Gabriela
GREFIER -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de pârâta ADMINISTRATIA PIEȚELOR FOCȘANI, cu sediul în F, - - nr.1, jud. V, împotriva sentinței civile nr. 685/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - pârât CONSILIUL LOCAL FOCȘANI și intimații - reclamanți, intimat, intimat, -A, intimat, R, ta, l, intimat, V, - personal contractual din cadrul Administrației Piețelor F - prin reprezentant legal - președinte al Sindicatului "", cu domiciliul procesual ales în F,-, județul
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru intimații - reclamanți consilier juridic în baza delegației depună la dosarul cauzei, fila 134, lipsă fiind recurentul - pârât, precum și intimatul - pârât Consiliul Local
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul că recurenta - pârâtă precum și intimatul - pârât Consiliul Local F au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Întrebat fiind reprezentantul intimaților - reclamanți arată că în perioada 5.11.2004 - 8.08.2005 nu a existat un contract colectiv de muncă la nivel de unitate și pretențiile pentru această perioadă sunt solicitate în baza art. 2 din Normele de aplicare a Legii 142/1998. Nu are cunoștință dacă pentru această perioadă a avut loc vreo negociere privind acordarea alocației de hrană.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Reprezentantul intimaților - reclamanți consideră că instanța de fond a procedat corect și le-a acordat un drept care li se cuvenea. Arată că temeiul de drept pentru acordarea tichetelor de masă, pentru perioada 8.08.2005 - 2.06.2006, îl constituie contractul colectiv de muncă. Pentru perioada 2.06.2006 - 29.07.2006, tichetele de masă se acordă conform art. 19 și 24 din contractul colectiv de muncă. Pentru motivele invocate în întâmpinare precum și în concluziile scrise pe care le depune la dosar, solicită respingerea recursului ca nefondat.
CURTEA
Asupra recursului civil de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 685/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea civilă pentru drepturi salariale formulată de reclamanții, intimat, intimat, -A, intimat, R, ta, l, intimat, V, prin reprezentant Sindicatul Piețelor și, în contradictoriu cu pârâții Administrația Piețelor F și Consiliul Local
Au fost obligați pârâții să plătească reclamanților contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 05.11.2004 - 24.07.2006, sume ce se vor indexa în raport de rata inflației la data plății efective.
Pentru a pronunța hotărârea judecătorească, prima instanță a reținut următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub nr. 3346/91/5.11.2007 pe rolul Tribunalului Vrancea, reclamanții, A, anu, R, ta, l, V, -, au chemat în judecată pe pârâții Administrația Piețelor F și Consiliul Local F pentru a fi obligați să le plătească suma ce reprezintă contravaloarea tichetelor de masă în perioada 04.04.2004 - 24.07.2006, sume ce solicită a fi reactualizate cu indicele de inflație până la data efectuării plății.
În motivarea cererii lor reclamanții au arătat că sunt salariații Administrației Piețelor F și că, potrivit contractului colectiv de muncă și dispozițiilor Legii nr.142/1998 avea dreptul la tichete de masă, tichete care însă nu le-au fost acordate în mod nejustificat, motiv pentru care solicită admiterea acțiunii.
Au depus la dosar acte: copia sentinței civile nr.2754 din 04 august 2004 Judecătoriei Focșani, copia contractului colectiv de muncă, copia protocolului nr.1346/06 aprilie 2007, copia deciziei nr.23 din 04 aprilie 2007 Administrației Pieței F, copia a adresei fără număr din 23 august 2007 Direcției de Statistică
Administrația Piețelor Fad epus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată motivat de faptul că prin sintagma, pot primi" prevăzută de disp.art.1al.1 din Legea nr.142/1998 legiuitorul a lăsat la latitudinea angajatorului să decidă dacă acordă sau nu alocația de hrană. Mai arată pârâta că și, în contractul colectiv de muncă se prevede acordarea tichetelor de masă numai în cazul în care prin legea bugetului de stat vor fi alocate sume cu această destinație. A depus la dosar copie extras din Legea 142/1998 și două adrese a Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Familiei.
Aceleași susțineri le-a făcut și Consiliul Local F prin întâmpinarea depusă la dosar solicitând, de asemenea, respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
Potrivit art.1 al. 1 și 2 din Legea nr.142/09 iulie 1998 salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și a celorlalte persoane juridice și fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract de muncă, denumite angajatori, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral, pe costuri de angajator, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat, sau, după caz, a bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar, sau, în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate conform legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Art.41 al.2 din Constituția României prevede că salariații au dreptul la protecția socială a muncii, iar măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de lucru al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții egale, precum și, în celelalte situații specifice.
Faptul că Legea nr.142/1998 prevede posibilitatea acordării tichetelor de masă fără a stabili în sarcina angajatorului obligația acordării acestora, nu înseamnă în mod automat că reclamanții nu au dreptul la asemenea tichete. Trebuie avut în vedere în primul rând de caracterul și natura lor, acestea fiind măsuri de protecție ale salariaților pentru asigurarea securității muncii și a unor condiții optime la locul de muncă. Acordarea acestor tichete în funcție de voința angajatorului, prin includerea sau neincluderea sumelor necesare în buget, constituie o restrângere a dreptului la protecție socială a reclamanților, care, nu se impune în condițiile în care o asemenea restrângere ar avea un caracter necesar într-o societate democratică, astfel cum prevăd dispozițiile art.53 pct.2 din Constituție.
Relevant este și faptul că atâta timp cât reclamanții se înscriu în categoria de salariat în sectorul bugetar și în același timp există salariați în diferite domenii din cadrul sectoarelor care beneficiază de tichete de masă (funcționari publici, etc) acest aspect reprezintă în realitate o discriminare din punct de vedere al exercitării dreptului la protecție socială, încălcându-se astfel disp.art.41 al.2, art.53 din Constituție, art.5 al.3 din codul muncii și art.41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, texte ce interzic orice discriminare între salariați din punctul de vedere al protecției sociale din același sector de activitate.
Considerând aceste împrejurări, tribunalul a constatat că acțiunea este întemeiată urmând aoa dmite și a obliga pârâtele să plătească reclamanților contravaloarea tichetelor de masă pe perioada 05.11.2004-24 iulie 2006, având în vedere că potrivit art.283 pct.1 lit.c cererile pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune în situația în care obiectul conflictului individual de muncă constă în plata unor drepturi salariale neacordate.
De asemenea, având în vedere principiul reparării integrale, s-a dispus reactualizarea sumelor în raport de rata inflației la data plății efective.
Împotriva sentinței civile a declarat recurs pârâta Administrația Piețelor F considerând- nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:
Deși s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a reclamanților nu s-au depus copii ale contractelor individuale de muncă pentru a se face dovada calității de salariați a acestora iar instanța de fond nu s-a pronunțat.
Pe fondul cauzei a invocat prevederile Legii nr. 142/1998 ale cărei dispoziții speciale nu au fost declarate neconstituționale iar instanța de fond și- depășit competențele în cauză.
Dispozițiile art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998 lasă la latitudinea angajatorului acordarea alocației de hrană, în condițiile în care pentru perioada 04.04.2004 - 09.08.2005 nu a existat un contract colectiv de muncă care să stabilească obligația angajatorului de a acorda tichete de masă.
Pentru perioada 09.08.2005 - 26.07.2006 prevederile din contractul colectiv de muncă referitoare la tichetele de masă presupuneau alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat iar cel aplicabil perioadei 2007 - 2008 conține alte dispoziții decât cele aplicabile perioadei pentru care se solicită tichetele de masă.
În drept a invocat dispozițiile art. 299 - 316 Cod procedură civilă.
Prin întâmpinare, intimatul - pârât Consiliul Local Fai nvocat prevederile legale în materie solicitând admiterea recursului formulat în cauză.
Prin întâmpinare intimații - reclamanți prin reprezentant Sindicatul F au solicitat respingerea recursului dată fiind obligația recurentei - pârâte Administrația Piețelor F de a susține alocarea tichetelor de masă prin introducerea în buget a acestor costuri.
S-a produs astfel o restrângere a dreptului la protecție socială impunându-se aplicarea legii fără discriminare, în condițiile în care de asemenea drepturi beneficiază și alți angajați ai sectorului bugetar iar veniturile salariale obținute sunt reduse.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri fiind depuse la dosarul cauzei copii ale contractului colectiv de muncă pe perioada 2005 - 2006 și ale contractelor individuale de muncă.
Examinând recursul astfel declarat pe baza motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în materie cât și sub toate aspectele de fapt și de drept în conformitate cu dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, curtea îl apreciază ca fiind fondat pentru următoarele considerente:
Cererea introductivă are ca obiect solicitarea intimaților reclamanți reprezentând personalul contractual din cadrul recurentei - pârâte Administrația Piețelor F, de obligare a acesteia la plata contravalorii tichetelor de masă pe perioada 04.04.2004 - 24.07.2006, sume actualizate cu indicele de inflație până la data plății efective.
Temeiul acțiunii precizat de reprezentantul intimaților - reclamanți îl constituie prevederile înscrise în Contractul colectiv de muncă începând cu anul 2002 și ale Legii nr. 142/1998 coroborate cu prevederile Constituției și ale nr.OG 137/2000.
Însă, în ceea ce privește aplicarea prevederilor Legii nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă salariații din cadrul societăților comerciale, regiile autonome și din sectorul bugetar, precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal, prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
Aceste tichete de masă se pot acorda în limita prevederilor bugetului de stat, în conformitate cu dispozițiile art. 1 alin. 2 din același act normativ, în conformitate cu care "tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori".
Potrivit dispozițiilor art. 39 alin. 4 din Legea nr. 631/2002, legea bugetului de stat pe anul 2003, "în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților de pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație". Aceleași considerente sunt reiterate de legiuitor și în dispozițiile art. 46 alin. 4 din Legea nr. 507/2003 privind bugetul de stat pe anul 2004, art. 40 din legea nr. 511/2004 privind bugetul de stat pe anul 2005, art. 24 din Legea nr. 379/2005 privind bugetul de stat pe anul 2006.
În această situație, instanța nu poate reține afirmația intimaților - reclamanți în conformitate cu care, prin neacordarea tichetelor de masă s-ar crea o situație de discriminare între diferitele categorii de bugetari, încălcându-se astfel un drept fundamental ocrotit de Constituție, deoarece, în speță, legiuitorul nu a prevăzut o obligație în sarcina angajatorului ci o facultate.
În aceste condiții, considerăm că această facultate a angajatorului de a acorda tichete de masă se transforma în obligație doar în momentul în care în buget erau prevăzute fonduri pentru acordarea acestor drepturi iar angajatorul refuza să le achite.
De altfel, principiile egalității în fața legii și egalității de tratament, nu exclud, ci dimpotrivă, presupun un tratament juridic identic în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică chiar și din punct de vedere constituțional tratament juridic diferit.
Deși condiționând existența acestui drept de posibilitățile financiare ale angajatorului se creează premisa unor situații juridice diferite care implică un tratament diferențiat între salariați, nu se încalcă principiul egalității de tratament invocat, deoarece acesta se impune ca principiu numai în cazul celor aflați în aceeași situație juridică.
Pe de altă parte, prevederile din tratatele internaționale interzic discriminările care au la bază considerente arbitrare, însă nu impun uniformitatea de tratament, oferind posibilitatea legiuitorului național de a reglementa în mod diferențiat situațiile juridice diferite ( Curtea Constituțională - decizia nr. 102/11.03.2003).
În speță este vorba de o situație juridică diferită și nu de o aplicare discriminatorie a textului de lege, acesta izvorând din faptul că Legea nr. 142/1998 condiționează acordarea tichetelor de masă în sistemul bugetar de alocarea de fonduri cu această destinație în bugetul de stat, contrar celor reținute de către prima instanță.
În ceea ce privește interpretarea art. 1 din Legea nr. 142/1998, instanța de fond nu a analizat corect textul, acesta necesitând a fi interpretat în sensul că reiese cu claritate faptul că nu se stabilește în sarcina autorității publice o obligație, ci doar o posibilitate ce se poate realiza sau nu în funcție de dispozițiile Legii privind bugetul de stat.
Intenția legiuitorului ce rezultă din interpretarea gramaticală a textului legal, prin folosirea verbului "pot", induce concluzia că este vorba de o normă dispozitivă.
Deoarece nu au fost prevăzute fonduri în legile bugetelor de stat pentru anii anteriori în vederea acordării tichetelor de masă, angajatorii nu pot fi obligați la acordarea lor.
În aceste condiții singurele prevederi care rămân aplicabile sunt cele înscrise în Contractul colectiv de muncă la nivel de unitate înregistrat sub nr.47/09.08.2005 la Direcția pentru Muncă, Solidaritate Socială și Familie Vrancea.
Conform dispozițiilor art. 27 al.3 din Legea nr. 130/1996, contractele colective de muncă se aplică de la data înregistrării. Părțile pot conveni ca data aplicării clauzelor negociate să fie ulterioară zilei de înregistrare a contractului.
În speță, contractul colectiv de muncă convenit de părți se aplică de la data înregistrării, respectiv 09.08.2005 și până la data de 24.07.2006, în mod evident corespunzător perioadei lucrate de fiecare dintre intimații - reclamanți în cadrul recurentei - pârâte Administrația Piețelor
În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 312 al. 1 Cod procedură civilă, va fi admis recursul declarat de pârâta Administrația Piețelor F, împotriva sentinței civile nr. 685/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-.
Va fi modificată în parte sentința civilă nr. 685 din 29.11.2007 Tribunalului Vrancea în sensul că perioada obligării la plata c/val. tichetelor de masă este 9.08.2005 - 24.07.2006 în loc de 5.11.2004 - 24.07.2006.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței civile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta ADMINISTRATIA PIEȚELOR FOCȘANI, cu sediul în F, - - nr.1, jud. V, împotriva sentinței civile nr. 685/29.11.2007 pronunțată de Tribunalul Vrancea, în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința civilă nr. 685 din 29.11.2007 Tribunalului Vrancea în sensul că perioada obligării la plata c/val. tichetelor de masă este 9.08.2005 - 24.07.2006 în loc de 5.11.2004 - 24.07.2006.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței civile.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică din 05 Mai 2008.
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, a |
: /13.06.2008
:DC/2 ex/ 16.06.2008
Fond: /
Asistenți judiciari:/
Președinte:Benone FuicăJudecători:Benone Fuică, Ion Ioneci, Valentina Gabriela
