Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 309/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, CAUZE MINORI, FAMILIE,CONFLICTE DE
MUNCĂ, ASIGURĂRI SOCIALE
DECIZIA CIVILĂ NR. 309 din 2 aprilie 2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 2 aprilie 2008
COMPLETUL DE JUDECATĂ A FOST FORMAT DIN:
PREȘEDINTE: Sorina Romașcanu JUDECĂTOR 2: Jănică Gioacăș judecător
- - - - judecător
GREFIER: -
La ordine a venit spre soluționare recursurile civile declarate de reclamantele G, -, și recursul promovat de intervenienta în nume propriu împotriva sentinței civile nr.1023 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, în sensul că la dosarul cauzei s-a depus prin compartimentul arhivă întâmpinare din partea intimatei Ministerul Justiției prin care solicită și judecarea cauzei în lipsă și cerere pentru judecarea cauzei în lipsă din partea recurentei-intervenientă în nume propriu.
Instanța, constată recursul ca fiind la primul termen de judecată și că au fost promovate două recursuri:
- recursul promovat de reclamantele G, etc. declarat în termen, motivat și legal scutit de taxa judiciară de timbru;
- recursul declarat de, declarat în termen, motivat și legal scutit de taxa judiciară de timbru.
Față de faptul că prin întâmpinările depuse s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, că nu mai sunt probe de administrat și cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată, trecându-se la deliberare.
- deliberând -
Asupra recursului civil de față:
Prin sentința civilă nr.1023 din 11.12.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr.4051/2007 a fost respinsă ca nefondată acțiunea formulată de reclamanții G, -, și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Totodată, s-a dispus respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut următoarele:
Tribunalul a constatat că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, sub numărul - din 11.12.2007, contestatorii G, OG, - și, precum și intervenientele, și au chemat în judecată pe intimații Ministerul Justiției, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Neamț și Ministerul Finanțelor Publice pentru ca în contradictoriu cu aceștia și pe baza probelor administrate să se dispună: obligarea intimaților la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, începând cu data de 01.07.2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești drepturile salariale neachitate să fie acordate în cuantum actualizat, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă, iar Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Ulterior petenții și-au completat acțiunea solicitând introducerea în cauză în calitate de pârât și a Consiliului Național Pentru Combaterea Discriminării.
În fapt, contestatorii arată că, printr-o serie de acte normative s-a oferit unor anumite categorii de salariați civili sau militari un spor corespunzător gradului de acces la informațiile clasificate. Sporul acordat a fost acordat pentru asigurarea confidențialității acestor informații de către salariații care lucrează cu acest tip de date.
Petenții arată că prin Legea 444/2006 pentru personalul militar și funcționarii cu statut special din unitățile publice din domeniul siguranței și apărării naționale s-a prevăzut un spor de 15% pentru păstrarea confidențialității în legătură cu informațiile clasificate. De asemenea prin OG6/2007 s-a mărit aria funcționarilor cărora li se acordă acest spor de confidențialitate pe lângă funcționarii prevăzuți în Legea 444/2006, acest spor se acordă și către funcționarii din aparatul de lucru al guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerului Economiei Și Comerțului, Consiliului Legislativ. În Legea 656/2002 de asemenea s-a acordat acest spor și către unele categorii de personal din cadrul Oficiului Național de Prevenire Și Combatere a Spălării Banilor și nu în ultimul rând acest spor a fost acordat prin OG 137/2000 și personalului din aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării în ideea unui tratament echitabil și similar tuturor categoriilor de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează informații clasificate.
Intimatul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care se solicită respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că petenții nu sunt în nici un mod discriminat de reglementările legale care sunt invocate în petitul acțiunii deoarece actele invocate sunt normative speciale doar pentru categoriile de personal enumerate.
Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud. N, în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor Publice, prin întâmpinarea formulată a solicitat, pe cale de excepție, respingerea acțiunii formulate împotriva sa, pentru lipsă calitate procesuală pasivă, arătând că rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și că atribuțiile în angajarea și salarizarea reclamanților revine Ministerului Justiției.
Instanța analizând susținerile părților precum și textele legale în materie reține următoarele:
Petenții, pentru perioada arătată în petitul acțiunii solicită plata drepturilor salariale reprezentând plata sporului de confidențialitate prevăzut de anumite acte normative pentru unele categorii de personal care lucrează cu informații clasificate, considerându-se discriminați prin neacordarea sporului de confidențialitate de 15 %, spor care este acordat altor categorii de personal sau funcționari din diverse ministere și instituții care gestionează informații clasificate.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, instanța constată că este, nefondată și, în consecință, urmează fi respinsă, pentru următoarele motive:
Potrivit art.1 din OUG22/2002, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată prin art.15 din HG83/2005, instanțele judecătorești sunt recunoscute ca instituții publice în sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat, sens în care stipulează și atr.118 din Legea 304/2004 privind reorganizarea judiciară, potrivit căruia activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat. De asemenea, importante sunt atribuțiile conferite Ministerului Finanțelor Publice prin art.19 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, în sensul coordonării acțiunilor care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar; și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
În același sens, se înscriu și dispozițiile art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, potrivit cărora, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are în principal ca atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul de lege a rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare ".
În lumina acestor atribuții, nu pot fi invocate doar competențele ordonatorului principal de credite, respectiv, Ministerul Justiției, pentru a ignora răspunderea legală ce îi revine Ministerului Finanțelor Publice pretinzând astfel lipsa calității sale procesuale pasive în prezenta cauză.
Față de fondul cauzei, instanța urmează a respinge acțiunea motivat de faptul că aceștia nu dețin certificate ORNIS. Acest tip de certificat este acordat și deținut tocmai de acele persoane care lucrează cu informații clasificate, pentru a justifica posibilitatea acelor persoane de a gestiona astfel de informații. Ori sporul de confidențialitate urmează a fi acordat doar persoanelor care beneficiază de acest certificat și implicit gestionează informații clasificate și nu oricăror funcționari din cadrul instanțelor judecătorești.
Față de acestea instanța a respins acțiunea conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs reclamanții și intervenienta și, în motivare susțin că soluția este nelegală și netemeinică.
În esență, arată recurenții obligația de confidențialitate, instituită prin art.78 alin.1 din Legea nr.567/2004 în sarcina lor naște un spor de confidențialitate, spor acordat altor angajați din sistemul bugetar, însă refuzat discriminatoriu salariaților din Ministerul Justiției.
Prin întâmpinarea depusă pârâtul Ministerul Justiției a solicitat menținerea soluției primei instanțe arătând că, prin Hotărârea nr.415/27.11.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării s-a constatat că petenții, în calitatea lor de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești au stabilite drepturi salariale în funcție de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției astfel că nu se impune acordarea unui spor neprevăzut de legea specială de salarizare.
Examinând sentința recurată prin prisma criticilor formulate, care se încadrează în motivul de modificare, prevăzut de art.304 pct.9 Cod procedură civilă, ținând seama și de dispozițiile art.304 ind.1 Cod procedură civilă, curtea a constatat că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Personalul din sistemul autorității judecătorești și drepturile acestora au un regim de salarizare distinct față de alte categorii de salariați din sistemul bugetar salariați, care prin diferite acte normative speciale au beneficiu unui spor de confidențialitate. Din analiza dispozițiilor legale, ce reglementează activitatea acestor categorii de personal reiese că sporul de confidențialitate de 15% este acordat prin acte normative speciale prin prisma atribuțiilor speciale pe care aceștia le exercită, respectiv protecția informațiilor clasificate, așa cum sunt reglementate de Legea nr.182/2002.
Categoriile de persoane care au acces la aceste informații sunt strict reglementate de lege, fiind verificate, în prealabil, cu privire la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea acestor informații și incluse într-un sistem permanent de pregătire și perfecționare, la intervale regulate, potrivit standardelor naționale de protecție(art.8 din Legea nr.182/2002).
Mai mult, persoanele care au acces și lucrează cu astfel de informații sunt supuse unei proceduri de autorizare, în baza căreia primesc un certificat de securitate, documente care atestă verificarea și acreditarea persoanei de a deține, de a avea acces și de a lucra cu informații clasificate.
Din analiza dispozițiilor amintite prin raportare la Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și Hotărârea nr.387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești, rezultă că personalul auxiliar de specialitate nu are acces și nici nu este autorizat să lucreze cu informații de natura celor prevăzute de Legea nr.182/2002 și nici atribuții asemănătoare personalului militar și funcționarilor publici cu statut special din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională și alte categorii de funcționari publici, respectiv cei din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Președințiale, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Integrării Europene, Ministerul Economiei și Comerțului, Consiliului Legislativ, Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, categorii de persoane din cadrul instituțiilor publice care gestionează și manipulează informații clasificate.
Păstrarea secretului în legătură cu informațiile obținute în cursul îndeplinirii atribuțiilor specifice nu echivalează cu obligațiile personalului arătat mai sus, diferența fiind dată de genul informațiilor respective(informații clasificate sau nu).
Astfel, diferența de tratament între cele două categorii de persoane este obiectiv justificată de atribuții diferite pe care le exercită în legătură cu munca lor, neexistând o situație echivalentă între aceștia, cu alte cuvinte nu există o soluție comparabilă între cele două categorii de persoane.
Pe de altă parte din dispozițiile art.5 și art.6 Codul muncii și din dispozițiile OG nr.137/2000 rezultă că trebuie să existe o legătură de cauzalitate între diferența de tratament și criteriile de discriminare interzise de lege ori în acest caz nu se poate identifica o legătură de cauzalitate între acestea și tratamentul diferențiat.
Față de toate aceste considerente, pretenția recurenților-reclamanți de a li se acorda sporul de 15% neprevăzut de lege în ceea ce îi privește, pe motiv că legea este discriminatorie, în lipsa arătării criteriilor de discriminare, nu are fundament legal, iar prin neacordarea acestuia nu s-a încălcat principiul salarizării egale pentru o muncă de valoare egală consacrat de art.23 pct.2 din declarația Universală a Drepturilor Omului.
Totodată, relevantă, în acest sens, este și Hotărârea nr.415/27.11.2007 a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării prin care s-a constatat că petenții, în calitatea lor de personal auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, beneficiază de drepturi clar stabilite de Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, iar între aceste drepturi nu figurează acordarea sporului de confidențialitate. Salarizarea și celelalte drepturi ale personalului auxiliar de specialitate s-a stabilit ținându-se seama de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției.
Se apreciază că situațiile deosebite în care se găsesc diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea acestora, fără ca prin această soluție să încalce principiul egalității.
Față de cele de mai sus, văzând și dispozițiile art.312 Cod procedură civilă, se va dispune respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
E:
Respinge recursurile promovate de reclamantele G, -, și, intervenientă în nume propriu împotriva sentinței civile nr.1023 din 11 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 2 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - -
- -
Red,sent.-/
Red.- /23.04. 2008
Tehn.- / 2 ex.
23.04.2008/24.04.2008
Președinte:Sorina RomașcanuJudecători:Sorina Romașcanu, Jănică Gioacăș, Camelia Drăghin
