Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 31/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 31/D/2008
Ședința publica din data de 23 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Carmen Marta Vitoș
JUDECĂTOR 2: Laura Dima Popa
ASISTENȚI JUDICIARI: - -
- -
GREFIER:
S-a luat spre examinare cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții -, -, -, -, G și privind și pe pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL PUBLIC -PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ și PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Cererea de chemare în judecată este scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbrul judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care nstanța apreciază că la dosar sunt suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, astfel încât, întrucât s-a solicitat judecarea în lipsă a cauzei, declară închisă faza cercetării judecătorești și reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Cluj, formulată de reclamanții, G, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public - B, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și Ministerul Economiei și Finanțelor, aU solicitat obligarea pârâților la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prev. de art. 47 din Legea nr. 50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 1 aprilie 2005, până la zi (cu precizările făcute în cazul fiecărui reclamant în parte);
- obligarea pârâților în continuare la plata acestui spor, conform art. 47 din Legea nr. 50/1996;
- efectuarea mențiunilor corespunzătoare privind acordarea și plata acestui spor în carnetul de muncă;
- pârâtul ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că, sunt cu toții procurori la Direcția Națională Anticorupție Serviciul Teritorial Cluj, respectiv îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate la aceeași unitate.
Reclamanta a precizat că până la data de 31.01.2006, a ocupat funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, în perioada 01-14.02.2006 a ocupat funcția de procuror la.T - Biroul Teritorial Cluj, iar în perioada 15.02.2006 -14.08.2006, a funcționat ca și procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj. Începând cu data de 15.08.2006 a fost delegată în funcția de procuror la. - Serviciul Teritorial Cluj, unde a fost numită la data de 01.12.2006, unitate unde își desfășoară activitatea și în prezent.
Reclamanta a precizat faptul că până la data de 30.09.2005 și-a desfășurat activitatea de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Începând cu data de 01.10.2005, a fost delegată în funcția de procuror la. - Serviciul Teritorial Cluj, unde a fost numită la data de 15.12.2005, unitate unde își desfășoară activitatea și în prezent.
Reclamantul își precizează acțiunea în ceea ce privește pct. 1 (plata retroactivă) doar de la data de 01.03.2007, moment la care a început să își desfășoare activitate a la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj.
Reclamanta este grefier șef la Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj încă de la înființarea serviciului.
Reclamantele și au fost numite în funcția de grefier în cadrul Direcției Naționale Anticorupție Serviciul Teritorial Cluj începând cu data de 01.12.2007.
Reclamanții G și, conducători auto în cadrul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Cluj, sunt încadrați ca personal auxiliar de specialitate începând cu data de 01.02.2007 și solicită plata retroactivă doar de la această dată.
Potrivit dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată, "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate, beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin nr.OUG 177/2002, prin art. 50 fost abrogat și art. 47 din Legea nr. 50/1996, abrogare care ulterior a fost înlăturată prin art. 41 din nr.OUG 27/2006. De menționat faptul că nr.OUG 27/2006 a abrogat în totalitate nr.OUG 177/2002.
S-a ajuns la această concluzie deoarece nr.OUG 177/2002 prevedea expres că se abrogă și Legea nr. 50/1996, în timp ce în nr.OUG 27/2006 se prevede expres că se abrogă nr.OUG 177/2002, nu și Legea nr. 50/1996.
La data stabilirii acestui drept, în baza art. 47 din Legea nr. 50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii legate de condițiile în care magistrații și personalul auxiliar de specialitate își desfășoară activitatea, condițiile fiind de risc și suprasolicitare neuropsihică.
În opinia reclamanților, aceste condiții nu s-au schimbat, ci dimpotrivă s-au cronicizat, deoarece au crescut cerințele înfăptuirii actului de justiție în condiții de calitate și eficiență sporită. Nu poate fi neglijat aspectul legat de multitudinea și complexitatea cauzelor, numărul mare de plângeri, presiunea mediatică, etc.
Din conținutul actelor normative pe care le-a enumerat rezultă faptul că au fost încălcate normele de principiu care privesc tehnica legislativă. Legea este actul juridic al Parlamentului, emis în conformitate cu Constituția României.
Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare a Guvernului, însă în limitele și condițiile prevăzută de aceasta.
Ori, prin Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la modificarea și completarea Legii nr. 50/1996. Cu toate acestea, prin nr.OG 83/2000 s-a procedat la abrogarea unor dispoziții din Legea nr. 50/1996.
În concluzie, deși prin lege nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării Legii nr. 50/1996, prin ordonanța emisă a avut loc și abrogarea unor dispoziții.
În consecință, abrogarea realizată prin nr.OG 83/2000 este nelegală. Mai mult, abrogarea nu poate produce efecte juridice, deoarece, nr.OG 83/2000 este un act normativ de nivel inferior Legii nr. 50/1996, în vădită contradicție cu Constituția și Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
În ceea ce privește calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor s-a arătat faptul că potrivit Legii nr. 288/2002, modificată și completată, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii s-a realizat din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli.
Prin urmare, este necesară includerea sumelor datorate cu acest titlu de către Ministerul Economiei și Finanțelor, în bugetul Ministerului Public.
Datorită practicii neunitare în această materie, a fost promovat un recurs în interesul legii, soluționat de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 5/2008, iar prin decizia nr. 21/10.03.2008 s-a admis recursul în interesul legii și s-a constatat că, magistrații și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică calculat la îndemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar și după intrarea în vigoare a nr.OG 83/2000 aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În drept, s-a invocat dispozițiile art. 47 din Legea nr. 50 /1996.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive (întrucât nu are un raport juridic direct cu reclamanții) și inadmisibilitatea acțiunii deoarece nu poate fi obligat la virarea fondurilor solicitate în lipsa aprobării rectificării bugetului conform unei eventuale propuneri a Ministerului Justiției.
Pârâta Direcția Națională Anticorupție a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii arătând în esență că dispozițiile art. 42 din Legea 50/1996 (introduse prin OG 9/2007) care au prevăzut sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică au fost abrogate expres prin pct. 2 din OG 83/2000.
Direcția Națională Anticorupție și Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca în cazul în care se va admite acțiunea să fie obliga chematul în garanție să ia act de obligativitatea inițierii și adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă sumele ce reprezintă pretențiile reclamanților.
Invocând dispozițiile art.131 pct. 1 in Legea 304/2004, art. 4 alin. (4) teza I și II din OUG 43/2002, art. 19 din Legea 500/2002 și art. 1 și 4 alin. (1)și (2) din OG 22/2002 pârâta a învederat că Ministerul Economiei și Finanțelor este obligat să vireze către ordonatorii principali de credite sumele necesare executării hotărârilor judecătorești, fiind astfel îndeplinite condițiile prevăzute de art. 60-63 Cod procedură civilă.
Pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a invocat prin întâmpinare excepția necompetenței materiale arătând că în conformitate cu dispozițiile art. 36 alin. (2) din OUG 27/2006 competența de soluționare a acțiunii revine Curții de Apel București și, în subsidiar a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, apreciind, în esență că admiterea acțiunii ar echivala cu depășirea limitelor pentru autorități judecătorești deoarece dreptul pretins a fost abrogat.
Ulterior, prin Note de ședință, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a instanței raportat la art. I alin. (1) din OG 75/2008.
Prin Încheierea din ședința publică din 11.08.2008 Tribunalul Cluja dispus în temeiul art. I alin. (1) din OG 75/2008 scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea acesteia spre judecare Curții de Apel Cluj.
Analizând prioritar conform art. 137 alin.(1) Cod procedură civilă excepțiile invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Referitor la excepția necompetenței materiale a instanței se constată că această excepție a fost invocată anterior înregistrării dosarului pe rolul Curții de Apel Cluj. Ca urmare a intrării în vigoare a OG 75/2008 care prevede în rt. I alin.(1) că "cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit <LLNK 12006 27180 301 0 46>Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin <LLNK 12007 45 10 201 0 17>Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit <LLNK 12007 8130 301 0 32>Ordonanței Guvernului nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin <LLNK 12007 247 10 201 0 18>Legea nr. 247/2007, cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel", respectiv că " Dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, începute sub legea anterioară", Curtea reține că excepția invocată nu este întemeiată, urmând a fi respinsă.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor se reține că, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Public, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
În consecință, excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor se va respinge.
Examinând fondul cauzei, Curtea de Apel constată următoarele:
Prin decizia nr.XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Prin urmare, Curtea constată că apărările pârâților referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementa dreptul salarial pretins contravin deciziei menționate, pronunțată în cadrul unui recurs în interesul legii.
Cu toate acestea, efectele Deciziei nr.XXI/2008 nu se întind asupra tuturor reclamanților, ea operând numai în favoarea celor care au calitate de magistrați și personal auxiliar de specialitate.
Astfel, Curtea apreciază ca întemeiate pretențiile formulate de, și și urmează să oblige pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, DNA, DIICOT la plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică conform solicitărilor reclamanților în ceea ce privește perioadele în care și-au desfășurat activitatea, necontestate de pârâți, respectiv:
- pentru reclamanta obligă pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj pentru perioada 01.04.2005- 31.01.2006, DIICOT- Biroul Teritorial Cluj pentru perioada 01-14.02.2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru perioada 15.02.2006-14.08.2006 și DNA- Serviciul Teritorial Cluj începând cu data de 15.08.2006 până la zi;
- pentru reclamanta obligă pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj pentru perioada 01.04.2005-30.09.2005 și DNA Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.10.2005 până la zi;
- pentru reclamantul obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.03.2007 până la zi;
- pentru reclamanta obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.04.2005 până la zi;
- pentru reclamantele și obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.12.2007 până la zi;
Aceste sume urmează a fi actualizate în raport cu rata inflației la data plății efective, deoarece Curtea reține că regula consacrată de art. 1088 alin.1 Cod Civil, aplicabilă în principiu obligațiilor contractuale, suferă numeroase excepții, reglementate expres prin art.1088 alin. (1) sau deduse din convenția părților. Cum răspunderea juridică ce revine pârâților pentru prejudiciul produs este însă integrală, dacă prejudiciul nu este acoperit de dobânda legală, care reprezintă fructe civile, echivalent al lipsei de folosință al sumelor în discuție, există posibilitatea obligării debitorului la plata și a altor daune cauzate prin conduita sa. De aceea, aplicând principiul reparației integrale a prejudiciului, Curtea apreciază că dobânda legală nu acoperă prejudiciul și, în consecință, va proceda la evaluarea judiciară a acestuia, acoperind în întregime atât pierderea suferită de reclamanți (damnum emergens) cât și beneficiul de care aceștia au fost lipsiți (lucrum cessans).
Pentru considerentele expuse la examinarea excepției lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, Curtea reține că acest pârât are obligația de a aloca fondurile necesare plății acestor drepturi salariale, urmând a fi obligat ca atare.
Admiterea pretențiilor reclamanților menționați anterior atrage în temeiul art.61-63 Cod procedură civilă antrenarea răspunderii chematului în garanție Ministerul economiei și Finanțelor față de pârâții DNA și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul obligării chematului în garanție să aloce sumele cuvenite reclamanților.
Această măsură se întemeiază pe aceleași dispoziții legale care au justificat obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor la alocarea fondurilor necesare plății acestor drepturi salariale, fiind în esență aspecte complementare ale calității chematului în garanție de instituția publică cu rol principal în activitatea de gestionare a finanțelor publice, conform Legii nr.500/2002.
În privința acțiunii formulată de reclamanții G și conducătorii auto la parchete, Curtea de Apel constată că este lipsită de temei legal, deoarece Decizia nr.XXI/2008 nu se referă și la personalul conex personalului auxiliar de specialitate.
Contrar susținerilor acestor reclmanți, asimilarea lor cu personalul auxiliar de specialitate operează numai în cadrul legal stabilit de Legea nr.567/2004 care nu reglementează aspecte legate de salarizare.
Salarizarea personalului conex care este reglementată direct și limitativ de OG nr.8/2007 prin indicarea expresă în anexele acestui act normativ a drepturilor salariale cuvenite șoferilor.
În favoarea acestei soluții mai pledează câteva argumente de logică juridică. Astfel, la data pronunțării deciziei nr.XXI/10.03.2008 era reglementată legislativ categoria profesională a personalului conex prin OUG nr.100/2007, ceea ce denotă intenția forului judiciar suprem de a limita efectele acestui recurs în interesul legii doar la magistrați personal auxiliar și magistrați asistenți.
De asemenea, Curtea consideră că intenția legiuitorului, când a instituit sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prin Legea nr.50/1996, a fost de a recompensa efortul intelectual și consumul psihic inerent actului de justiție, care impune personalului implicat efectiv în activitatea de judecată și urmărire penală atribuții, obligații și restricții specifice. Or, activitatea conducătorilor auto, străină obligațiilor menționate anterior, nu impune acordarea acestui spor, care este corelativ actului efectiv de justiție.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de apel va dispune în sensul celor ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile necompetenței materiale a instanței invocată de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B,-, sector 5 și a lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5.
Admite acțiunea formulată de reclamanții, și toți cu domiciliul procesual ales în C N, nr. 2-4, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj cu sediul în C-N,-, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, cu sediul în C N, nr.2-4, cu sediul în B, nr. 79-81, DIICOT, cu sediul în B,-, sector 4 și Ministerul Economiei și Finanțelor, și în consecință:
Obligă pârâții Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, DNA, DIICOT la plata către reclamanți a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% din indemnizația brută lunară, actualizat la zi cu indicele de inflație, după cum urmează:
- pentru reclamanta obligă pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj pentru perioada 01.04.2005- 31.01.2006, DIICOT- Biroul Teritorial Cluj pentru perioada 01-14.02.2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj pentru perioada 15.02.2006-14.08.2006 și DNA- Serviciul Teritorial Cluj începând cu data de 15.08.2006 până la zi;
- pentru reclamanta obligă pârâții Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj pentru perioada 01.04.2005-30.09.2005 și DNA Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.10.2005 până la zi;
- pentru reclamantul obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.03.2007 până la zi;
- pentru reclamanta obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.04.2005 până la zi;
- pentru reclamantele și obligă pârâta DNA- Serviciul Teritorial Cluj pentru perioada 01.12.2007 până la zi;
Admite cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor formulată de pârâții DNA și Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor sume.
Respinge ca nefondată acțiunea reclamanților G și.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 23 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - - -
ASISTENȚI JUDICIARI
- - -
GREFIER,
Pt.
Transferată la
Semnează Prim grefier
RED.
DACT.
16 EX./17.10.2008.
Președinte:Carmen Marta VitoșJudecători:Carmen Marta Vitoș, Laura Dima Popa
