Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 323/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE,

PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 323/

Ședința publică din 26 Martie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursului declarat de reclamanții, G, I, toți cu domiciliul procesual ales în Tg.-M, -, -. 17, împotriva sentinței civile nr. 1373 din 17 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat și motivat în termenul prevăzut de lege și este scutit de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

Instanța având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în baza actelor și lucrărilor dosarului reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 1373 din 17 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, cu majoritate de voturi, s-a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții, G, I, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Conturi a României și Ministerul Finanțelor Publice, cu citarea obligatorie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării; s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor; s-a respins cererea de chemare în garanție foprmulată de pârâta Curtea de Conturi a României în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că atribuțiile personalului Autorității de audit se concentrează exclusiv asupra auditului fondurilor de preaderare și postaderare acordate României, fiind diferite de atribuțiile reclamanților din prezenta cauză, ca atare aceștia nu se află într-o situație analogă sau comparabilă cu personalul din cadrul Autorității de Audit și în consecință acțiunea reclamanților a fost respinsă ca nefondată.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs reclamanții, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.

În motivarea recursului, au invocat prevederile Directivei 2000/EC/78, nr.OUG160/2000, Legea nr. 490/2004, Legea nr. 94/1992, Decizia nr. VI/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, arătând că sunt discriminați în sensul art. 2 alin.1-3, art.6 din nr.OUG137/2000, întrucât li s-a refuzat asimilarea salarizării sub pretextul că aparțin la o anumită categorie socio-profesională și sub pretextul locului de muncă, criterii declarate în mod expres de lege ca fiind discriminatorii (art.2, alin.1 din nr.OG137/2000, art.7 și art. 23 din declarația Universală a Drepturilor Omului, art.7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, ratificat prin Decretul nr.212/1974, art.14 din Convenția Europeană privind apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv Protocolul nr.12 la această convenție, art.4 din Carta Socială Europeană, revizuită, ratificată prin Legea nr. 74/1999, art. 5, 6, 8, 39 alin.1 lit. a, art.40 alin.2 lit. c și lit. j, art.154 alin.3, art. 165 și art. 155 raportat la art.1 din Legea nr.53/2003, art. 20, art. 16 alin.1, art.53 și art. 41 din Constituție.

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs și în raport de prevederile art. 3041Cod procedură civilă și având în vedere actele și lucrările dosarului, curtea reține următoarele:

În susținerea cererii de chemare în judecată, reclamanții au invocat în primul rând faptul că sunt discriminați față de auditorii dintr-o subunitate a Curții de Conturi, respectiv Autoritatea de Audit.

Ca temei de drept, reclamanții au invocat și prevederile dispozițiilor art.2 alin 1-3, art. 6 din nr.OUG137/2000. Așa cum corect a subliniat și pârâta, aceste dispoziții legale au fost declarate neconstituționale prin decizia nr. 821 din 3 iulie 2008, dar și prin decizia nr.818/2008 ale Curții Constituționale.

Potrivit art.31 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, deciziile date în verificarea constituționalității actelor normative sunt general obligatorii. Aceasta înseamnă că de la data declarării ca neconstituționale, dispozițiile art.27 alin.1 din nr.OG137/2000 nu mai pot fi aplicabile.

Ca urmare, fără a mai fi necesară verificarea și celorlalte motive de nelegalitate invocate de reclamanți, curtea va constata că în cauză nu este incident nici un motiv de modificare sau casare a hotărârii atacate, hotărârea fiind legală și temeinică, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă urmând a fi respins ca nefondat recursul declarat de reclamanți.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanții, G, I, toți cu domiciliul procesual ales în Târgu-M,-, județul M, împotriva sentinței civile nr. 1373 din 17 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Mureș, Secția Civilă în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 26 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI: Nemenționat

Pt.

aflată în concediu de odihnă,

semnează președintele

instanței,

GREFIER,

Pt.

aflată în concediu de odihnă,

semnează prim grefier,

Red.

Tehnored./2 ex

13.07.2009

Jud.fond:

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 323/2009. Curtea de Apel Tg Mures