Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Tg Mures

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ

SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE, PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

Dosar nr-

Decizie nr. 329/

Ședința publică din 27 Martie 2009

Completul compus din:

- Președinte

- Judecător

- Judecător

Grefier -

Pe rol judecarea recursurilor declarate de chemații în garanție Ministerul Educației, Cercetării și, cu sediul în B, sector 1, str. G-ral nr.28-30 și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin M, cu sediul în Tg-M, str. -.- nr.1-3, împotriva sentinței civile nr. 11 din 8 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, constatându-se că recursurile au fost declarate în termenul prevăzut de lege, fiind scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Având în vedere împrejurarea că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța în raport de actele și lucrările dosarului, reține cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr.2/08.01.2009 Tribunalul Mureșa admis cererea de completare a sentinței civile nr.988/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-, cerere formulată de reclamanții și, prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar M, " ", Reghin, Primarul Municipiului Reghin, Consiliul Local al Municipiului Reghin și Inspectoratul Școlar Județean

A dispus completarea sentinței civile nr.988/23.05.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- în sensul că a obligat în solidar pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997, pentru perioada 09.04.2005 - 09.04.2008.

A dispus ca despăgubirile mai sus menționate să fie actualizate în funcție de rata inflației, calculate începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.

A admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean M, împotriva chemaților în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetării și

A obligat chemații în garanție să aloce Inspectoratului Școlar Județean M fondurile necesare plății drepturile bănești mai sus menționate acordate reclamanților și.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată la data de 18.11.2008, reclamanții și, reprezentați de Sindicatul Învățământului Preuniversitar M în contradictoriu cu pârâții " ", Primarul Municipiului Reghin, Consiliul Local al Municipiului Reghin și Inspectoratul Școlar Județean M au solicitat completarea sentinței civile nr. 988 din 23.05.2008 a Tribunalului Mureș, în sensul obligării în solidar a pârâților la plata în favoarea reclamanților și a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997, pentru perioada 09.04.2005 - 09.04.2008 și actualizarea sumei cuvenite cu indicele de inflație.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că deși și au formulat acțiunea împreună cu ceilalți reclamanți, instanța a omis a se pronunța față de aceștia.

În drept, reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe prevederile art. 281 ind. 2 alin. 1.pr.civ.

Analizând cererea reclamanților, din perspectiva motivelor invocate, precum și a actelor și lucrărilor dosarului, tribunalul a constatat că este întemeiată cererea de completare a hotărârii formulată de aceștia, urmând aoa dmite, pentru următoarele considerente:

Prin cererea formulată la data de 09.04.2008 reclamanții G, G, și, prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar M, au solicitat obligarea în solidar a pârâților la plata diferențelor de drepturi salariale reprezentând sporul prevăzut de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 și neacordat pe o perioadă de 3 ani anterioară introducerii acțiunii, cu aplicarea reactualizării în funcție de rata inflației.

Prin sentința civilă nr. 988 din 23.05.2008 instanța a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean M, a Primarului Municipiului Reghin, a Consiliului Local al Municipiului Reghin, a admis acțiunea civilă formulată de reclamanții G, G, prin reprezentant legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar M cu sediul în Tg.M și a obligate în solidar pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997, pentru perioada 09.04.2005 - 09.04.2008, precum și actualizarea despăgubirilor acordate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.

Așa cum rezultă din sentința analizată, instanța a omis a se pronunța cu privire la reclamanții și.

Prin urmare, instanța a constatat că a omis a se pronunța asupra cererii acestor reclamanți a admis cererea reclamanților de completare a hotărârii.

Totodată, a apreciat, în raport de considerentele pentru care s-a dispus obligarea pârâților în solidar la plata către reclamanți a despăgubirilor egale cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997, pentru perioada 09.04.2005 - 09.04.2008, precum și actualizarea despăgubirilor acordate în funcție de rata inflației, că și cei doi reclamanți sunt îndreptățiți la despăgubirile solicitate, instanța a admis cererea acestora, a completat sentința civilă nr. 988/23.05.2008 în sensul că a obligat pârâții în solidar la plata a plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prevăzută de art. 50 alin. 1 și alin. 2 din Legea nr. 128/1997, pentru perioada 09.04.2005 - 09.04.2008, precum și actualizarea despăgubirilor acordate în funcție de rata inflației, calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului.

Reclamanții sunt încadrați la unitatea școlară pârâtă, în funcția de cadru didactic cuprins în tranșa de vechime în învățământ de 30-35 ani (39).

Conform art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997, personalul didactic din învățământul preuniversitar beneficiază de tranșele de vechime suplimentare care se acordă la 30, 35 și la peste 40 de ani de activitate în învățământ.

Pentru fiecare dintre tranșele suplimentare de vechime se acordă o creștere a coeficientului de ierarhizare corespunzător tranșei anterioare de vechime, potrivit art.50 alin.2 din Legea nr.128/1997.

În primul rând, potrivit art.63 alin.3 din Legea nr.24/2000, în cazul abrogării unor dispoziții legale, acestea trebuie determinate expres, prin menționarea tuturor datelor de identificare ale acestora. Ori, dispozițiile art.30 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997 nu au fost abrogate cu respectarea acestor condiții de formă și de fond ale abrogării, astfel încât dispozițiile legale menționate sunt în vigoare.

De asemenea, art.10 din Legea nr.154/1997 nu a abrogat dispozițiile art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997.

În al doilea rând, pentru perioada în litigiu, prevederile Legii nr.154/1997 nu au nici o relevanță, deoarece prin art.5 și art.6 din OUG nr.8/2000, salarizarea personalului didactic s-a stabilit în funcție de anexele introduse la Legea nr.128/1997, iar nu în funcție de prevederilor Legii nr.154/1997.

În al treilea rând, este de subliniat faptul că dispozițiile art.50 alin.1 din Legea nr.128/1997 sunt dispoziții speciale, care instituie un drept special salarial, mai precis un adaos salarial (în sensul art.155 din Codul muncii, incident în temeiul art.1 din același cod). Acest adaos salariale special constă în majorarea coeficientului de ierarhizare cu 1/25 și se aplică asupra coeficientului de ierarhizare prevăzut de lege și avut de cadrul didactic anterior trecerii în tranșa de vechime în învățământ de 30-35, 35-40, respectiv peste 40 de ani.

Prin urmare, tribunalul a constatat că este evident și neîndoios faptul că adaosul salarial special se aplică la coeficienții de ierarhizare stabiliți de lege, și anume de anexa nr.2 cap. I lit.A (introdusă prin OUG nr.8/2000 pentru perioada 1 aprilie 2000 - 22 iunie 2006), respectiv de anexa nr.2 a (introdusă prin G nr.4/2006 pentru perioada ulterioară datei de 23 ianuarie 2006).

Însă, pârâții au omis să aplice adaosul salarial special, prevăzut de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, încălcând și prevederile art.154 - 155, art.161 - 164 alin.1 și 2 din Codul muncii, cauzând un prejudiciu salarial conform dispozițiilor art.269 din Codul muncii.

Cu ocazia judecării cererii de completare a hotărârii Inspectoratul Școlar Județean a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive și a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Educației Cercetării și T și Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca în situația în care se va admite acțiunea reclamanților, chemații în garanție să fie obligați să aloce fondurile necesare plății drepturilor salariale solicitate de reclamanți.

Chematul în garanție, Ministerul Educației Cercetării și Taf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție, arătând că nu pot fi extinse competențele ministerului asupra obligației de a calcula și plăti salarii personalului didactic.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului Școlar Județean, instanța s-a pronunțat prin sentința a cărei completarea se solicită, excepția fiind invocată și față de cei doi reclamanți omiși a fi cuprinși în hotărâre, astfel că nu va reitera considerentele pentru care excepția se impune a fi respinsă.

În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată, instanța a constatat că Ministerul Educației, Cercetării și T, potrivit art. 4 lit. d și s din HG nr. 366/2007, are atribuții privind elaborarea cadrului normativ metodologic, funcțional, operațional și financiar în care se realizează politicile în domeniul învățământului, inclusiv politicile salariale, asigurând modul de formare și utilizare a resurselor umane, materiale și financiare necesare realizării procesului de învățământ și educație. În calitate de semnatar al contractului colectiv de muncă la nivel de ramură Ministerul Educației, Cercetării și T este responsabil de îndeplinirea obligațiilor asumate prin acest contract. Mai mult, potrivit dispozițiilor art. 167 din Legea nr. 84/1995 finanțarea de bază a unităților de învățământ cuprinde printre altele și cheltuielile de personal, alineatul 17 al acestui articol stabilind că prin bugetul se asigură cheltuielile aferente unităților de învățământ preuniversitar.

Față de aceste considerente și în raport de soluția ce urmează a fi pronunțată față de acțiunea principală, instanța a admis cererea de chemare în garanție și a obligat chemații în garanție să aloce în favoarea pârâtului Inspectoratul Școlar Județean M fondurile necesare drepturilor salariale solicitate de reclamanții și (față de împrejurarea că cererea de chemare în garanție s-a formulat numai cu ocazia judecării cererii de completare a hotărârii pentru acești reclamanți).

Împotriva hotărârii anterior descrise au declarat recurs chemații în garanție Ministerul Educației, Cercetării și și inisterul Economiei și Finanțelor, prin Direcția Generală a Finanțelor Publice

Ministerul Educației,Cercetării și Tai nvocat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă, solicitând casarea sentinței civile atacate, și rejudecând cauza că se modifice sentința atacată, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

A arătat că instanța de fond prin sentința civilă nr.988/2008 s-a pronunțat atât asupra cererii principale cât și cu privire la cererile conexe;

- ulterior enunțării și comunicării sentinței civile, Sindicatul învățământului Preuniversitar Maf ormulat o cerere de completare a hotărârii motivat de faptul că instanța a omis să se pronunțe cu privire la doi dintre reclamanți și;

- instanța de fond în loc să se pronunțe pe cererea de completare a hotărârii a rejudecat fondul cauzei în mod nelegal.

În opinia sa otrivit p. prevederilor art. 281 indice 2 alin. l Cod pr.civ. o cerere de completare a hotărârii judecătorești se poate face " dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale." iar potrivit prevederilor art.258 (3) Cod Proc. Civ. "după pronunțarea hotărârii nici un judecător nu poate reveni asupra părerii sale". Faptul că instanța a rejudecat cauza și nu s-a pronunțat doar pe cererea de completare a hotărârii este evident din moment ce instanța de fond nu a făcut nici o completare la dispozitivul sentinței civile care să-i privească pe ceilalți reclamanți și a admis cererea de chemare în garanție a ministerului formulată de M, cu ocazia judecării cererii de completare a hotărârii, în condițiile în care ministerul nu a fost parte și nici nu a avut calitatea de chemat în garanție în dosarul -.

Instanța de fond în sentința civilă recurată a constatat următoarele:"Prin cererea formulată și înregistrată la data de 18.11.2008 reclamanții și reprezentați de Sindicatul învățământului Preuniversitar M în contradictoriu cu pârâții " ", Primarul Municipiului Reghin, Consiliul Local al Municipiului Reghin și Inspectoratul Școlar Județean M au solicitat completarea Sentinței Civile nr.988 din 23.05.2008 a Tribunalului Mureș, în sensul obligării în solidar a pârâților la plata în favoarea reclamanților -.

Totodată instanța a reținut faptul că "va admite cererea de chemare în garanție și va obliga chemații în garanție să aloce în favoarea pârâtului M fondurile necesare drepturilor salariale solicitate de reclamanții și (față de împrejurarea că cererea chemare în garanție s-a formulat numai cu ocazia judecării cererii de completare a hotărârii pentru acești reclamanți)."

Mai arată că nstanța de fond a încălcat prevederile art. 281 indice 2 alin.l Cod pr.civ. în care se menționează faptul că o cerere de completare a hotărârii judecătorești se poate ce " dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale.".

Consideră că instanța a admis în mod greșit cererea de completare a sentinței civile nr.988/2008 deoarece în hotărârea inițială nu au fost trecute numele a doi dintre reclamanți și prin urmare ne aflăm în fața unei omisiuni cu privire la numele părților și reglementată de prevederile art.281 (1) Cod proc. Civ.

De asemenea, instanța de fond a admis cererea de chemare în garanție cu încălcarea prev. art.61(1) Cod pr.civilă, potrivit cărora cererea de chemare în garanție formulată de către pârât se va depune odată cu întâmpinarea iar când întmpinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel târziu la prima zi de înfățișare.

Ministerul Educației, Cercetării și nu a fost parte și nici nu a avut calitatea de chemat în garanție în dosarul -. Ministerul Educației, Cercetării și a fost chemat în garanție doar în momentul în care s-a formulat cererea de completare a Sentinței Civile nr. 988/2008 pronunțată în dosarul -.

Instanța de fond nu a ținut cont de faptul că a fost investită cu soluționarea unei cereri de completare a unei hotărâri judecătorești (Sentința civilă nr.988 din 23.05.2008 a Tribunalului Mureș ) pronunțată întru-un dosar în care Ministerul Educației, Cercetării și nu a avut nici o calitate, instanța de fond era obligată să se raporteze doar la părțile și la chemații în garanție astfel cum au fost menționați în sentința civilă a cărei completare se solicita de către reclamanți.

Prin urmare, cererea de chemare în garanție care nu a fost făcută în termenul prevăzut de lege în momentul judecării pe fond a cauzei nu poate fi invocată în momentul în care se soluționează o cerere de completare a hotărârii judecătorești pronunțate în acel dosar.

Astfel, consideră că instanța a motivat în mod greșit admiterea cererii de chemare în garanție a Ministerului Educației, Cercetării și.

Potrivit prevederilor art.167(17) din Legea nr. 84/1995 de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației, Cercetării și, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special.

Potrivit prevederilor art. 4 (1) din HG. 366/2007 în domeniul educației și învățământului, Ministerul Educației, Cercetării și exercită următoarele atribuții principale:

d) elaborează cadrul normativ-metodologic, funcțional, operațional și economico-financiar în care se realizează politicile în domeniu;

s) coordonează și controlează funcționarea sistemului informatic național pentru învățământ, inclusiv prin cofinanțare; inițiază funcționarea unor rețele de comunicație pe domenii specifice între unitățile și instituțiile de învățământ;

Raportat la obiectul cererii de chemare în judecată care constă în plata unor drepturi salariate instanța a reținut în mod greșit aceste prevederi legale. Prevederile legale reținute de către instanța de fond nu se referă la calculul și plata drepturilor salariale.

Dacă instanța ar fi interpretat articolul 167 din Legea 84/1995 în integralitatea sa ar fi ținut cont de prevederile acestui articol de lege și ar fi constatat că cererea de chemare în garanție a este neîntemeiată.

Astfel, în conformitate cu prevederile art.167 (1) din Legea nr. 84/1995 unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii.

Mai arată că ordonatorul principal de credite pentru salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar este consiliul local, iar dacă consiliul județean la solicitarea consiliilor locale, constată că fondurile pentru plata salariilor sunt insuficiente, solicită Ministerul Economiei și Finanțelor suplimentarea fondurilor.

Cu privire la fondul cauzei, consideră că instanța a aplicat în mod eronat prev. Art.50 din legea nr.128/1997.

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a solicitat admiterea recursului formulat, modificarea sentinței atacate, iar în urma rejudecării cauzei, respingerea cererii de chemare în judecată ca inadmisibilă față de Ministerul Economiei și Finanțelor, iar în subsidiar ca nefondată.

În drept, s-a invocat motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, susținându-se că instanța de fond a nesocotit faptul că o cerere de chemare în judecată a Ministerului Economiei și Finanțelor, în materia litigiilor de muncă este inadmisibilă, întrucât între părțile în litigiu, reclamanți și ceilalți pârâți, pe de o parte, și Ministerul Economiei și Finanțelor, pe de altă parte, nu există raporturi juridice de muncă.

Împrejurarea că Ministerul Economiei și Finanțelor răspunde pentru elaborarea bugetului de stat nu poate constitui temeiul obligării acestei instituții la plata drepturilor de natură salarială pretinse de reclamanții intimați.

Mai mult, dispozițiile art. 167 alin. 13 din Legea nr. 84/1995, republicată, prevăd că "finanțarea de bază și finanțarea complementară a unităților de învățământ se fac pe bază de contract -, încheiat între directorul unității de învățământ preuniversitar și primarul localității în a cărei rază teritorială se află unitatea de învățământ." Astfel, în mod cert, legiuitorul a înțeles să atribuie, responsabilitatea finanțării învățământului preuniversitar în sarcina autorităților administrației publice locale.

În ceea ce privește fondul cauzei, recurentul a susținut că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile legale în raport cu situația de fapt învederată de intimata-reclamantă în cuprinsul cererii de chemare în judecată, deoarece începând cu iunie 1998, conform dispozițiilor art. 24 alin. 4, coroborate cu cele ale art. 23 din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, raportat la Anexa nr. 7/1 din același act normativ, coeficienții de multiplicare (ierarhizare) ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime (inclusiv sub aspectul prevăzut de art. 50 alin.1 și 2 din Legea nr. 128/1997), au fost reglementați în amănunt, fiind prevăzute prin lege, grile aferente tranșelor de vechime.

De asemenea, începând cu aprilie 2000, prin nr.OUG 8/2000, au fost introduse în legea nr. 128/1997, anexele cuprinzând coeficienții de salarizare ai personalului didactic, diferențiați pe tranșe de vechime, iar din ianuarie 2007, anexele introduse prin nr.OUG 8/2000, au fost înlocuite cu cele prevăzute de nr.OG 11/2007, care, de asemenea, reglementează, în detaliu, salarizarea personalului didactic, prevăzând coeficienți de salarizare distincți și crescători pentru fiecare tranșă de vechime menționată de art. 50 alin.1 din Legea nr. 128/1997.

În acest context, baza de calcul și modul concret de calculare a fiecărui coeficient de salarizare ( de ierarhizare ) se stabilesc tot prin prevederi legale, cu caracter special, care detaliază fiecare coeficient, prevederi legale cuprinse în anexele Legii nr. 128/1997. Aceste anexe nu pot fi interpretate decât sistematic, ca parte integrantă a actului normativ menționat și ca prevederi care reglementează în amănunțit aspectele enunțate de prevederile cadru din corpul legii. Astfel, prevederile anexelor Legii nr. 128/1997, care stabilesc în mod detaliat coeficienții de salarizare, sunt obligatorii, conform art. 1 alin. 5 din Constituție, atât pentru intimați, dar și pentru instanță, care nu poate stabili sau cuantifica alți coeficienți de salarizare decât cei pe care îi determină legea.

Examinând recursul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele prevăzute de art.3041și 306 alin.2 Cod pr.civilă, Curtea reține următoarele:

Prin acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul Învățământului Preuniversitar M, s-a solicitat: recalcularea salariului de bază al funcției sau postului didactic potrivit art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997; recalcularea sporurilor și indemnizaților în raport cu salariul de bază al funcției sau postului recalculat; plata diferențelor salariale dintre sumele recalculate și cele efectiv plătite, pe o perioadă de 3 ani, anterioară depunerii cererii de chemare în judecată actualizate, potrivit ratei inflației la momentul plății, împotriva pârâților " " Reghin, Primarul Municipiului Reghin, Consiliul Local al Municipiului Reghin, respectiv Inspectoratul Școlar Județean

Prin sentința civilă nr.988/23.05.2008 s-a admis acțiunea reclamanților și, prin reprezentantul lor legal Sindicatul Învățământului Preuniversitar M, în contradictoriu cu " " Reghin, Primarul Municipiului Reghin, Consiliul Local al Municipiului Reghin și Inspectoratul Școlar Județean M, obligând pârâții la plata în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri egale cu diferențele de drepturi salariale privind creșterea salarială prev. de art.50 alin.1 și 2 din Legea nr.128/1997, pentru perioada 09.04.2005-09.04.2008, despăgubiri ce vor fi actualizate cu rata inflației.

Prin cererea de completare a sentinței civile 988/23.05.2008, reclamanții prin reprezentantul lor legal, au arătat că au fost omiși doi reclamanți și anume și.

Prin sentința civilă nr.11/08.01.2009 instanța de fond a completat sentința civilă nr.988/23.05.2009 în sensul obligării în solidar a pârâților în favoarea fiecărui reclamant a unei despăgubiri egale cu diferența de drepturi salariale reprezentând creșterea salarială prev. de art.50 alin.1 și alin.2 din Legea nr.128/1997 pentru perioada 09.04.2005-09.04.2008, ce vor fi actualizate în funcție de rata inflației calculată începând cu data scadenței lunare a fiecărei diferențe salariale și până la data plății efective a debitului; și totodată a admis cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Inspectoratul Școlar Județean M și împotriva chemaților în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Educației, Cercetării și T părți procesuale pârâte care prin cererea de chemare în judecată inițială nu au fost părți pârâte citate.

Astfel, Curtea va admite recursurile declarate de chemații în garanție Ministerul Educației, Cercetării și și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin M, împotriva sentinței de completare nr.11/08.01.2009, va casa în tot hotărârea atacată și va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond. respectiv Tribunalul Mureș, în conformitate cu art.312 pct.5 Cod pr.civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Admite recursurile declarat de de chemații în garanție Ministerul Educației, Cercetării și, cu sediul în B, sector 1, str. G-ral nr.28-30 și Ministerul Economiei și Finanțelor, prin M, cu sediul în Tg-M, str. -.- nr.1-3, împotriva sentinței civile nr. 11 din 8 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.

Casează în tot hotărârea atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond - Tribunalul Mureș.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, azi 27 Martie 2009.

PREȘEDINTE: Nemenționat

Judecător,

Judecător,

Grefier,

Red.AV

Tehnored.CC/2 exp.

29.04.2009

Jd.fd.

Asist.C-tin,

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 329/2009. Curtea de Apel Tg Mures