Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 4/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4/2009
Ședința publică din 14 ianuarie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu Adrian
ASISTENT JUDICIAR: -
ASISTENT JUDICIAR: -
GREFIER:
S-a luat spre examinare acțiunea civilă formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONIMIEI ȘI FINAȚELOR, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL BISTRIȚA -N, și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale - spor de risc.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că prin încheierea camerei de consiliu din data de 17 decembrie 2008, s-a respins cererea de abținere de la judecarea prezentei cauzei formulată de către majoritatea magistraților Curții de Apel.
De asemenea, se constată că la data de 18 decembrie 2008, prin registratura instanței, Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N a depus la dosar întâmpinare.
Totodată, se constată că la data de 19 decembrie 2008, prin registratura instanței pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a depus la dosar întâmpinare.
Se mai constată că la data de 13 ianuarie 2009, pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a trimis prin fax întâmpinare care a fost trimisă și prin poștă la data de 14 ianuarie 2009.
Curtea pune în discuție excepția invocată de către pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin întâmpinarea depusă la dosar, a lipsei calității procesuale pasive, precum și excepțiile invocate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin întâmpinarea depusă la dosar, a lipsei calității procesuale pasive a acestui pârât și a inadmisibilității cererii față de acest pârât.
Curtea, din oficiu, pune în discuție excepția prescripției dreptului la acțiune.
Curtea constată prezenta acțiune în stare de judecată și reține cauza în pronunțare și cu privire la excepțiile puse în discuție.
CURTEA
Prin acțiunea civilă formulată la data de 21 nov.2008, sub nr. de mai sus, reclamanta, a chemat în judecată pârâții MINISTERUL JUSTITIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL BISTRIȚA -N și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, solicitând admiterea cererii și în consecință obligarea pârâților la plata sporului de stres, în procent de 50 %, calculat la indemnizația brută de încadrare, începând cu luna septembrie 2004 și până la intrarea în pensie, respectiv data de 01 mai 2005, în condițiile prevăzute de art.47 din Legea nr.50/1996, republicată și modificată, cu modificările și completările ulterioare, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, respectiv nr.OG 8 din 24.01.2007, Cap. II, art.7, publicată în Monitorul Oficial, Partea 1, nr. 72 din 31.01.2007, intrat în vigoare la 3.02.2007, în raport de data numirii în funcția de grefier.
În motivarea cererii arată că potrivit art. 47 din Legea nr. 50/1996, republicată cu modificările și completările ulterioare "Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un sp-ar de 50 % din salariul de bază lunar".).;
Ulterior, prin art.50 din OUG nr. 1772/2002, privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, printre altele, a fost abrogat și art.47 din Legea nr. 50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art.41 in OUG nr. 27/2006, privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și al te categorii de personal din sistemul justi ției, prin faptul că acest ultim act normativa abrogat în totalitate OUG nr.177/2002.
S-a ajuns la această concluzie, dat fiind faptul că, în timp ce OUG nr. 177/2002 prevedea expres în art.50 că se abrogă și Legea nr. 50/1996, în art.41 se prevede expres că se abrogă numai OUG nr.177/2002, nu și Legea nr. 50/1996.
In atare situație, apreciază că dreptul prevăzut de arte 47 din Legea nr. 50/1996 este și a rămas în vigoare de la data apariției actului normativ care îl reglementează și, pe cale de consecință, el trebuia acordat în continuare judecătorilor, procurorilor și personalului auxiliar de specialitate, lucru care nu s-a făcut.
Mai mult decât atât, la data stabilirii acestui drept în baza ar.47 din Legea nr.50/1996, legiuitorul a avut în vedere anumite criterii de referință care se referă la condițiile deosebit de solicitante din punct de vedere neuropsihic, în care magistrații își desfășoară activitatea.
Consideră că din punct de vedere al tehnicii de elaborare a actelor normative, abrogarea în discuție nu respectă cerința fundamentală a respectării principiului simetriei formelor și a regulilor expres prevăzute de Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative astfel cum aceasta a fost modificată. Neprevederea în continuare a acestui drept recunoscut și garantat nu poate înlătura existența lui anterioară, deoarece s-ar contraveni atât articolului 53
din Constituția revizuită (art.49 din Constituția anterioară) privind cazurile când se poate restrânge exercițiul unui drept, cât și reglementărilor art. 1 din Protocolul nr.l adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
Ca urmare, pentru ca un drept prevăzut de lege să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi apreciat că nu a existat în toți acești ani, pentru care exercițiul lui a fost doar înlăturat temporar. Astfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial al cărui existență este recunoscută să fie vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de orice valoare.
De aceea, respectarea principiului încrederii în statul de drept, care implică asigurarea aplicării legilor adoptate în spiritul și litera lor, concomitent cu eliminarea oricărei tendințe de reglementare a unor situații juridice fictive, face necesar ca titularii drepturilor recunoscute să nu poate fi împiedicați să le exercite în perioada prevăzută de lege.
Aceste argumente au fost reținute de însăși înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin Decizia nr. XXIII din 12.12.2005, cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii într-o chestiune similară.
In ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a Ministerului Finanțelor Publice, conform art.1 din OUG nr. 22/2002, aprobată prin Legea nr. 288/2002, modificată și completată prin Legea nr. 110/2007, executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Prin întâmpinarea de la 12, pârâtul MINISTERUL JUSTIȚIEI invocă excepția prescripției dreptului la acțiune, respectiv perioada pentru care se solicită acordarea sporului de 50% 01.09.2004 - 01.05.2005 și data introducerii acțiunii, 21.11.2008.
Pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin întâmpinarea de la 14-16, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui minister și solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, prin întâmpinarea de la 27-32, invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a acestui consiliu.
Examinând acțiunea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel constată următoarele:
Pretențiile formulate de către reclamantă derivă din existența și aplicarea unor dispoziții legale privind salarizarea - element fundamental al raportului juridic de muncă -, ceea ce conferă litigiului dedus judecății caracterul unui conflict de drepturi aparținând sferei dreptului muncii, cu privire la care CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII nu are calitate procesuală pasivă, nefiind angajator. De altfel reclamanta nu a formulat un petit prin care să aibă pretenții față de acest pârât.
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale, ale legilor de rectificare, iar în acest context și pentru ca pretențiile reclamanților să poată fi valorificate, în raport cu pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea acestora de către acest pârât este necesar ca acesta să ia act de admiterea acțiunii reclamanților și astfel să aloce fondurile necesare îndestulării creanțelor pe care reclamanții le au asupra pârâților, aceasta fiind de fapt singura modalitate de a valorifica un drept de creanță asupra unei instituții publice cum sunt în speță pârâții.
În domeniul finanțelor publice Ministerul Economiei și Finanțelor are potrivit art. 3 alin. 1 lit. a pct. 3 din nr.HG 386/2007 atribuția de a elabora proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, plata unor drepturi bănești solicitate și acordate de instanțele de judecată, de natura celor solicitate de reclamanți putând fi făcută doar în urma unei astfel de rectificări sau prevederi în buget, prin urmare pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR are calitate procesuală pasivă.
Cu privire la fondul cauzei, în raport de obiectul acțiunii - pretenții cu caracter de drepturi salariale aferente perioadei 01.09.2004 - 01.05.2005 - cererea reclamantei înregistrată la data de 21.11.2008 este prescrisă.
Astfel, drepturile salariale pretinse sunt supuse unui termen de prescripție de 3 ani, conform art. 3 alin. 1 din Decretul nr. 167/1958, care începe să curgă, potrivit art. 7 din același act normativ, la data când se naște dreptul la acțiune.
Or, drepturile salariale pretinse au caracterul unor prestații succesive, achitate lunar, astfel încât pentru fiecare prestație dreptul la acțiune se stinge, conform art. 12 din Decretul nr. 167/1958, printr-o prescripție distinctă, care a operat, în speță, pentru toată perioada la care se referă pretențiile reclamanților.
De asemenea Curtea, constată că în cauză nu a intervenit vreo cauză suspensivă sau înteruptivă a cursului prescripției extinctive, pronunțarea unui recurs în interesul legii de către Înalta Curte de Casație și Justiție neputând fi asimilată cazurilor limitativ prevăzute de art. 13 și 16 din Decretul nr. 167/1958.
În realitate prin Decizia nr. XXI/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a interpretat unele dispoziții legale în sensul că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001 dar fără ca prin această formulare să excludă incidența celorlalte instituții de drept, cum ar fi prescripția. De altfel nici din motivarea acestei decizii nu reiese un atare aspect.
Față de cele de mai sus instanța va admite excepția lipsei calității procesuala pasive a pârâtului CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, va espinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, va admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ ȘI MINISTERUL JUSTIȚIEI și va respinge ca prescrisă acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CLUJ ȘI TRIBUNALUL BISTRIȚA -N având ca obiect plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară de încadrare începând cu data de 01.09.2004 și până la data de 01.05.2005 și ca fiind introdusă față de o persoană fără calitate procesuală acțiunea împotriva pârâtului CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII față de care respinge acțiunea.
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Admite excepția prescripției dreptului la acțiune invocată de pârâții CURTEA DE APEL CLUJ ȘI MINISTERUL JUSTIȚIEI.
Respinge ca prescrisă acțiunea civilă formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CLUJ ȘI TRIBUNALUL BISTRIȚA -N având ca obiect plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la indemnizația brută lunară de încadrare începând cu data de 01.09.2004 și până la data de 01.05.2005.
Fără cheltuieli de judecată.
Definitivă și executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI
--- - - - - -
GREFIER
de, dactilografiat de Sz.
În 8 ex. la data de 22.01.2009
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Adrian
