Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 404/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 404/R/2010
Ședința publică din 22 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Dana Cristina Gîrbovan
JUDECĂTORI: Dana Cristina Gîrbovan, Ioana Tripon Daniela
: -
GREFIER:
S-au luat în examinare recursurile declarate de reclamanții, împotriva sentinței civile nr. 50/D din 22 octombrie 2008 Curții de APEL CLUJ, pronunțate în dosar nr-, privind și pe reclamanții, -, -, -, precum și pe pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, TRIBUNALUL CLUJ, CURTEA DE APEL CLUJ, având ca obiect calcul drepturi salariale spor de risc.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima și la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, prin încheierea ședinței camerei de consiliu din data de 19 februarie 2010 s-a admis cererea de abținere formulată de către doamna judecător, membră a completului de judecată C 7R, de asemenea, se constată că domnul judecător, membru al completului de judecată C 7R, a este incompatibil, întrucât s-a pronunțat la fond, prin sentința civilă nr. 50/D din 22 octombrie 2008 Curții de APEL CLUJ, pronunțate în dosar nr-, motiv pentru care în compunerea completului de judecată intră, conform planificării de permanență din data de 22 februarie 2010, doamna judecător și doamna judecător, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea M nr. 387/2005.
De asemenea, se constată că la data de 19 februarie 2010, reclamanții, au trimis prin fax un memoriu, care a fost trimis și prin poștă în cursul acestei dimineți.
Curtea constată prezentele recursuri în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
În urma deliberării, reține că prin decizia nr. 1348/R/26.05.2009, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ, s-a admis recursul declarat de reclamanții, și, și, împotriva sentinței civile nr. 50/D din 22 octombrie 2008 Curții de APEL CLUJ, pronunțate în dosar nr-, respectiv aceasta a fost modificată în parte, în sensul că s-a admis acțiunea reclamanților, și, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și Ministerul Economiei și Finanțelor, având ca obiect obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ la plata pentru viitor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50%.
S-a dispus obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.
A fost admisă acțiunea reclamanților, împotriva pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință:
S-a dispus obligarea în solidar a pârâților Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ și TRIBUNALUL CLUJ la plata în favoarea reclamanților a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la îndemnizația brută de încadrare, începând cu data de 15.04.2008 până la zi și pentru viitor.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței.
A fost respins ca nefondat recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva aceleiași sentințe.
În termen legal, pârâtul intimat Ministerul Justiției și Libertăților a formulat o contestație în anulare împotriva deciziei menționate, apreciind, în esență, că dezlegarea dată de instanța de recurs este rezultatul unei greșeli materiale, în sensul că, deși s-a reținut că recurenții reclamanți, și fac parte din categoria socio-profesională a personalului auxiliar de specialitate, în fapt, aceștia sunt personal conex, respectiv contractual.
Apreciind ca fiind întemeiată contestația în anulare, prin decizia nr. 18/11.01.2010, pronunțată în dosarul nr- al Curții de APEL CLUJ, aceasta a fost admisă, s-a dispus anularea în parte a deciziei contestate numai în ceea ce privește recursurile declarate de reclamanții, și și s-a dispus rejudecarea acestora.
În rejudecare, se reține că reclamanții, și critică sentința pronunțată la fond, apreciind, în esență, că aceasta este nelegală și netemeinică din perspectiva faptului că dispozițiile art. 47 din Legea nr. 10/1996 nu au fost abrogate, astfel că se justifică îndreptățirea acestora la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% începând cu datele arătate.
În susținerea recursurilor, reclamanții fac referire și la Decizia nr. 21 din 10.03.2008 pronunțată de către ÎCCJ în soluționarea recursului în interesul legii.
Prin întâmpinarea depusă, pârâtul intimat Ministerul Finanțelor Publice s-a opus admiterii recursurilor ( 45), susținând că Legea nr. 50/1996 a fost abrogată prin OG nr. 8/2007. De asemenea, învederează că incidența OG nr. 8/2007 nu a fost analizată prin Decizia nr. 21 pronunțată de către ÎCCJ în soluționarea recursului în interesul legii.
Consideră că nu are calitate procesuală pasivă, din perspectiva lipsei unor raporturi juridice cu reclamanții recurenți. Învederează că nu are calitate de ordonator de credite, iar rectificarea bugetară nu se poate efectua decât în baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite.
În susținerea poziției procesuale, intimatul pârât face referire și la Deciziile nr. 818/2008 și 821/2008 ale Curții Constituționale.
Poziția procesuală a fost formulată și de cătrepârâtul intimat Ministerul Justiției și Libertăților, prin întâmpinarea depusă ( 47), acesta solicitând respingerea recursurilor.
Apreciază că ulterior datei de 01.02.2007, pretențiile recurenților nu mai sunt întemeiate, ca urmare a faptului că a intrat în vigoare noua "lege" de salarizare a personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești, OG nr. 8/2007, care prin dispozițiile art. 30 dispune abrogarea în întregime a dispozițiilor Legii nr. 50/1996.
Consideră, prin raportare la art. 3 din OG nr. 8/2007, că muncitorii din cadrul instanțelor sunt angajați ca personal contractual, fiind supuși sub aspectul salarizării dispozițiilor nr.OUG 24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar. Subliniază că recurentul, angajat ca paznic, este personal contractual, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile nr.OUG 24/2000, prin care nu se prevede acordarea dreptului la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică.
Învederează că în mod corect a fost respinsă cererea de acordare pentru viitor a pretențiilor formulate, întrucât acestea se referă la un drept care nu s-a născut, astfel că, nefiind actual, acesta nu poate fi valorificat. Cu referire la actualizarea sumelor pretinse cu indicele de inflație, arată că recurenții reclamanți ar fi putut pretinde doar dobânda stabilită de lege, iar nu și actualizarea sumelor.
Apreciază că nu are calitate procesuală pasivă în raport de petitul referitor la efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetul de muncă.
Trecând la soluționarea recursurilor prin prisma motivelor invocate și a documentației existente la dosar, Curtea a reținut următoarele:
Prin Decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art. 329 alin. (3) Cod procedură civilă că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Prin urmare, Curtea constată că susținerile referitoare la abrogarea dispozițiilor legale ce reglementau dreptul salarial pretins contravin deciziei menționate, pronunțate în cadrul unui recurs în interesul legii.
Mai mult, reține că dezlegarea dată problemelor de drept judecate în cadrul recursului în interesul legii este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 329 alin. 3 teza II Cod procedură civilă.
Întrucât Decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este anterioară Deciziilor Curții Constituționale nr. 818, 821 din 03.07.2008 și 16.07.2008, acestea din urmă nu pot produce niciun efect cu privire la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție menționată anterior.
Pornind de la aspectele menționate, Curtea observă că, potrivit documentației de la dosar, reclamantele și sunt personal conex (aprod și agent procedural), iar potrivit Legii nr. 50/1996 acestea făceau parte din categoria socio-profesională a personalului auxiliar de specialitate.
Reținând că, potrivit Legii nr. 50/1996, reclamantele beneficiau de sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică și având în vedere că prin decizia pronunțată în recursul în interesul legii, ÎCCJ a stabilit că și personalul auxiliar este îndreptățit la acest spor, fără a se face vreo distincție, se apreciază că pretențiile formulate de către acestea apar ca fiind fondate.
Referitor la recurentul, se notează faptul că acesta este angajat ca paznic, fiind personal contractual, acesta fiind supus sub aspectul salarizării dispozițiilor nr.OUG 24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, ordonanță care nu prevede însă acordarea dreptului la sporul de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel că din această perspectivă pretențiile formulate de către acesta sunt găsite neîntemeiate.
Referitor la acordarea drepturilor solicitate în continuare, se reține că în onformitate cu dispozițiile art. 110 alin. (2) proc.civ. se poate cere, înainte de termen, executarea la termen a unei obligații alimentare sau a altei prestațiuni periodice. Întrucât prestațiile salariale neacordate sunt periodice, acestea pot fi solicitate și înainte de termen conform dispoziției legale menționate anterior. De asemenea, dacă s-ar aprecia ca eronată acordarea "în continuare" sau pentru "viitor" a sporului, s-ar ajunge la situația în care reclamantele ar fi obligate să promoveze lunar acțiuni pe măsura derulării raporturilor de muncă, ceea ce în mod evident nu este acceptabil.
Curtea notează că intrarea în vigoare la data de 12.11.2009 a Legii nr. 330/2009, care prevede un nou sistem de salarizare pentru personalul din sistemul bugetar, inclusiv pentru personalul instanțelor judecătorești, respectiv un spor de risc și suprasolicitare de 25% pentru personalul auxiliar de specialitate, are ca efect limitarea acordării sporului solicitat de reclamante la această dată.
În ceea ce privește excepția calității procesuale pasive a pârâtului intimat Ministerul Economiei și Finanțelor, se reține că art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume, pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin. 1 pct. 6 din Hotărârea nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor Publice (dispoziție care este similară cu reglementarea anterioară din 386/2007) "elaborează pe bază de metodologii proprii, menținând în permanență un echilibru bugetar corespunzător, proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel Primăria și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Pentru considerente expuse, în temeiul dispozițiilor legale menționate anterior și a art. 312 alin. 1, 3.proc.civ. Curtea urmează să admită recursul reclamantelor și și să modifice în parte sentința atacată, în sensul că urmează să admită acțiunea acestora și, în consecință, să oblige pârâții de rândul 1-3, la plata în favoarea reclamantelor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, începând cu data de 15.04.2008, până la data de 11.11.2009.
Va obliga pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.
În ceea ce privește recursul reclamantului, potrivit celor expuse mai sus, acesta este apreciat ca nefondat, astfel că în conformitate cu art. 312 alin. 1.proc.civ. Curtea îl va respinge.
Menține restul dispozițiilor.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de și împotriva sentinței civile nr. 50/D din 22.10.2008 a Curții de APEL CLUJ pronunțate în dosar nr-, pe care o modifică în parte, în sensul că admite acțiunea formulată de reclamantele și împotriva pârâților Ministerul Justiției și Libertăților, Curtea de APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și Ministerul Economiei și Finanțelor și, în consecință, obligă pârâții de rândul 1-3, la plata în favoarea reclamantelor a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, în procent de 50%, începând cu data de 15.04.2008 până la data de 11.11.2009.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare pentru plata acestor sume.
Respinge recursul formulat de reclamantul.
Menține restul dispozițiilor.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 22 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red.DG/dact.MM
41ex./17.03.2010
Jud.recurs: //
Președinte:Dana Cristina GîrbovanJudecători:Dana Cristina Gîrbovan, Ioana Tripon Daniela
