Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 406/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA CIVILĂ, MINORI ȘI FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr- Decizia civilă nr. 406/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ D- 2008
PREȘEDINTE: Sorina Ciobanu JUDECĂTOR 2: Liliana Ciobanu
- - - JUDECĂTOR 3: Daniela Părău
- - - judecător
- - - grefier
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursurile civile promovate de reclamanții, pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N și MINISTERUL JUSTIȚIEI, toți împotriva sentinței civile nr. 947/C din 19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns consilier juridic, pentru recurenta MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a expus referatul oral al cauzei de către grefier, după care;
Consilier juridic, pentru recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice N, a solicitat judecarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul.
Consilier juridic, având cuvântul, a solicitat admiterea recursului formulat de N așa cum a fost motivat iar privind celelalte recursuri promovate a arătat că lasă la aprecierea instanței.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursurilor de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 947/19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr- s-a respins ca nefondată excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor Publice B, invocată de acest pârât.
S-a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț, Ministerul Economiei și Finanțelor Publice B și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării B și în consecință:
Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției B, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț să plătească reclamantei sporul de 15% din salariul de bază începând cu data de 27.12.2004 la zi - 19.11.2007 și în continuare pe toată durata deținerii autorizației de acces la informațiile clasificate, în cuantum actualizat cu indicele de inflație de la data scadenței la momentul plății efective.
A fost obligat pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor Publice B să aloce și să vireze în bugetul Ministerului Justiției sumele necesare pentru plata drepturilor acordate reclamantei prin prezenta acțiune.
A fost obligat pârâtul Tribunalul Neamț să efectueze cuvenitele mențiuni în cartea de muncă a reclamantei.
S-a respins acțiunea aceleiași reclamante în contradictoriu cu pârâții de mai sus ca fiind prescrisă pentru perioada 1.04.2004 - 27.08.2004 și ca nefondată pentru perioada 27.08.2004 - 27.12.2004.
S-a respins acțiunea reclamantelor, -, -, -, -, -, și în contradictoriu cu pârâții mai sus arătați având ca obiect acordare spor confidențialitate de 15%, ca fiind prescrisă pentru perioada 1.04.2004 - 27.08.2004, și ca nefondată pentru perioada 27.08.2004 la zi și în continuare.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
rin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Neamț, sub numărul - din 28.08.2007, reclamanții, au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU, Tribunalul Neamț, Ministerul Finanțelor Publice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, pentru ca în contradictoriu cu aceștia și pe baza probelor administrate să se dispună: obligarea pârâților la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15%, începând cu data de 01.04.2004 și până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești și pentru viitor, drepturile salariale neachitate să fie acordate în cuantum actualizat, efectuarea mențiunilor corespunzătoare în carnetele de muncă începând cu data de 01.04.2004 la zi, iar Ministerul Finanțelor Publice să aloce fondurile necesare plății sumelor neîncasate.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care se solicită respingerea acțiunii ca nefondată, motivat de faptul că reclamanții nu sunt în nici un mod discriminați de reglementările legale care sunt invocate în petitul acțiunii, deoarece actele invocate sunt normative speciale doar pentru categoriile de personal enumerate.
Direcția Generală a Finanțelor Publice a jud. N, în calitate de reprezentant al Ministerului Economiei și Finanțelor, prin întâmpinarea formulată a solicitat, pe cale de excepție, respingerea acțiunii formulate împotriva sa, pentru lipsă calitate procesuală pasivă, arătând că rolul său este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite și că atribuțiile în angajarea și salarizarea reclamantului revine Ministerului Justiției, în temeiul raportului de muncă încheiat între părți, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat un punct de vedere la acțiunea reclamanților, arătând că legile care stabilesc sporuri de confidențialitate definesc clar anumite categorii profesionale specifice, petenții nefăcând parte din categorii care s-ar putea considera analoage. A anexat și hotărârea nr.232/29.08.2007 a Colegiului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării.
Instanța a constatat următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive, ridicate de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, instanța constată că este nefondată și, în consecință, urmează fi respinsă, pentru următoarele motive:
Potrivit Legii nr.500/2002 și a G nr.208/2005 și a G nr.386/2007, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, cum ar fi: pregătirea proiectelor legilor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor, este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și elaborarea proiectelor de rectificare a acestor bugete.
De asemenea, calitatea procesuală a Ministerului Economiei și Finanțelor se justifică și prin dispozițiile art.1 din G nr.22/2002, aprobată prin Legea nr.288/2002, potrivit cărora executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul titlurilor executorii, se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
În ceea ce privește excepția prescripției dreptului material la acțiune, instanța a constatat că este întemeiată, motivat de dispozițiile art.1 și art.3 din Decretul nr.167/1958, rep. precum și ale art.283 alin.1 lit." c " din Codul muncii, potrivit cărora cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă având ca obiect plata unor drepturi salariale neacordate sau unor despăgubiri către salariat pot fi formulate în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la acțiune.
Cum reclamanții au introdus cererea de chemare în judecată dedusă judecății în data de 28.08.2007, iar drepturile salariale au fost solicitate începând cu 01.04. 2004, instanța a constatat că pentru perioada 01.04.2004- 27.08.2004, dreptul la acțiune al reclamanților este prescris.
Pe fondul cauzei, s-au reținut următoarele:
Reclamanții, în calitate de personal auxiliar de specialitate la Judecătoria Tg. N, pentru perioada arătată în petitul acțiunii, solicită plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate de 15% prevăzut de anumite acte normative pentru unele categorii de personal care lucrează cu informații clasificate, considerându-se discriminați prin neacordarea acestuia.
Ori, din examinarea dispozițiilor legale pe care își întemeiază acțiunea, instanța constată că sporul de confidențialitate recunoscut diferitelor categorii de salariați este condiționată de întocmirea unor lucrări sau gestionarea unor informații confidențiale.
Având în vedere adresa nr. 377/11A/06.11.2007 emisă de Judecătoria Tg. N prin care se menționează faptul că doar reclamanta are emisă autorizație privind accesul la informațiile clasificate, instanța urmează a admite în parte acțiunea formulată de către aceasta în contradictoriu cu pârâții, sens în care obligă pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL BACĂU și Tribunalul Neamț să plătească reclamantei sporul de confidențialitate de 15% din salariul de bază începând cu data de 27.12.2004 la zi-19.11.2007 și în continuare pe toată durata deținerii autorizației de acces la informațiile clasificate.
În considerarea principiului reparației integrale a prejudiciului, obligația de plată cu acest titlu a drepturilor salariale cuvenite impune actualizarea sumelor aferente cu indicele de inflație la plata plății efective.
Ministerul Economiei și Finanțelor Baf ost obligat să aloce și să vireze în bugetul Ministerului Public, sumele acordate reclamantei prin prezenta hotărâre.
Pârâtul Tribunalul Neamța fost obligat să facă cuvenitele mențiuni referitoare la sporul de confidențialitate în carnetul de muncă al reclamantei, în temeiul prevederilor art.1 și ale art.3 din Decretul nr.92/1976 privind carnetul de muncă.
Cât privește pe ceilalți reclamanții care, potrivit adresei Judecătoriei Tg. N, nu gestionează și nu au gestionat informații clasificate și nu au fost autorizați de către structura de securitate a Ministerului Justiției de a avea acces la informații clasificate, instanța le-a respins acțiunea, motivat de faptul că aceștia nu dețin certificate ORNIS. Acest tip de certificat este acordat și deținut tocmai de acele persoane care lucrează cu informații clasificate, pentru a justifica posibilitatea acelor persoane de a gestiona astfel de informații. Ori sporul de confidențialitate urmează a fi acordat doar persoanelor care beneficiază de acest certificat și implicit gestionează informații clasificate și nu oricăror funcționari din cadrul instanțelor judecătorești.
Față de considerentele reținute, instanța a respins acțiunea reclamanților:, -, -, -, și, conform dispozitivului.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamantele, pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor - prin DGFP N și Ministerul Justiției.
Toate recursurile au fost declarate și motivate în termen, legal scutite de plata taxelor de timbru și înregistrate pe rolul Curții de APEL BACĂU sub nr-.
Recursul Ministerului Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice- critică soluția primei instanțe invocând că în mod greșit s-a reținut că ar avea calitate procesuală pasivă atâta timp cât între el și reclamanți nu există nici un raport juridic, legal sau convențional, de natură să creeze în sarcina sa obligația de a plăti despăgubirile bănești în discuție.
Ministerul Justiției- a solicitat admiterea recursului în temeiul dispozițiilor art.304 pct.4, 6 și 9 Cod procedură civilă cu art.312 alin.3 teza finală Cod procedură civilă pentru următoarele considerente:
- au fost depășite atribuțiile puterii judecătorești, încălcându-se principiul separării puterii în stat;
- nu există temei legal pentru acordarea sporului de confidențialitate pentru personalul auxiliar de specialitate;
- în mod greșit s-a reținut existența situației de discriminare;
Contestatorii, -, -, și susțin că în mod greșit a fost respinsă acțiunea în ceea ce-i privește, întrucât ei se simt discriminați pentru neacordarea sporului de confidențialitate. Consideră aceștia că, prin chiar natura sa, activitatea juridică desfășurată implică administrarea de informații confidențiale.
Cum legiuitorul a instituit obligația sinalagmatică profesională de confidențialitate în sarcina lor, implicit - susțin aceștia - a instituit și o obligație de plată.
Examinând cauza sub aspectul motivelor invocate Curtea reține următoarele:
În ceea ce privește recursul Ministerului Economiei și Finanțelor sunt incidente dispozițiile art.4 din nr.OUG 22/2002 aprobată prin Legea nr. 282/2002 care prevăd că executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, în temeiul unor titluri executorii, se realizează din sumele aprobate din bugetul de stat cu titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiuni care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anual pregătește proiectele bugetelor anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție, iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG208/2005, în îndeplinirea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are în principal următoarele atribuții - elaborează proiectul bugetului de stat, precum și proiectul legii de modificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare.
Concluzionând, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspuns de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de a elabora proiectele de rectificare a acestor bugete.
În mod corect, așadar, instanța de fond a reținut calitatea procesuală pasivă a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Cu privire la recursul contestatorilor și a intimatei Ministerul Justiției se rețin următoarele:
Obiectul speței de față îl constituie acordarea sporului de confidențialitate de 15%, spor acordat și altor categorii de personal, respectiv funcționarilor publici prevăzuți în alte acte normative, menționate anterior.
Acest drept salarial solicitat nu este prevăzut de lege, iar faptul că în exercitarea atribuțiilor funcțiilor deținute, personalul auxiliar are obligația păstrării secretului activităților și datelor utilizate, a fost avut în vedere de legiuitor la momentul stabilirii modului de salarizare.
Astfel, potrivit art.2 din nr.OUG27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, salarizarea și celelalte drepturi ale judecătorilor, ale procurorilor, ale personalului asimilat acestora și ale magistraților asistenți se stabilesc ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea, complexitatea și riscurile funcției, de incompatibilitățile și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
Deci, la stabilirea drepturilor cuvenite personalului auxiliar prin legea de salarizare s-au avut în vedere și interdicțiile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal.
De aceea, se va aprecia că sporul de confidențialitate solicitat, nefiind expres prevăzut de o altă lege specială pentru o anume activitate specială desfășurată de contestatori, nu poate fi acordat, nefiind datorat, întrucât la stabilirea drepturilor cuvenite acestora s-au avut în vedere interdicțiile prevăzute de legile în vigoare în desfășurarea activităților ce intră în sarcina acestora.
Faptul că acest spor se acordă pentru alte categorii de personal, respectiv personalul militar și funcționari cu statut special, personalul din cadrul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, personalul din Aparatul Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării are în vedere anumite activități specifice, efectuate de aceste categorii care operează cu informații clasificate, sporul nefiind acordat tuturor celor care fac parte din aceste categorii, ci doar unora dintre aceștia (art.3 din Ordonanța nr.19/2006).
Nu există așadar discriminare referitor la modul de salarizare între contestatori și alte categorii de personal, întrucât aceștia nu-și desfășoară activitatea în condiții similare sau asemănătoare, sens în care s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării în Hotărârea nr.232/29 august 2007 în care se reține că diferitele categorii de salariați determină soluții diferite ale legiuitorului în ceea ce privește salarizarea, fără ca prin această soluție să se încalce principiul egalității. Mai mult, același consiliu s-a pronunțat în Hotărârea nr.415/25 noiembrie 2007 și nr.232 din 29 august 2007 cu privire la personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor și la magistrați, în sensul că nu există tratament discriminatoriu potrivit art.2 din nr.OG137/2006 între aceștia și alte categorii de personal prin neacordarea sporului de 15% de confidențialitate.
Pentru considerentele sus-arătate, în temeiul dispozițiilor legale sus-menționate, vor fi respinse recursurile promovate de recurenții-reclamanți și de recurenta-intimată Ministerul Economiei și Finanțelor.
Va fi admis recursul promovat de recurenta intimată Ministerul Justiției în sensul că se va modifica în parte sentința recurată. Se va respinge acțiunea și în ceea ce o privește pe reclamanta. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
- DECIDE -
Respinge recursul civil promovat de recurenții-reclamanți -, împotriva sentinței civile nr. 947/C din 19.11.2007 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Respinge recursul civil promovat de recurenta-intimată MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE N împotriva aceleiași sentințe.
Admite recursul civil declarat de recurenta-intimată MINISTERUL JUSTIȚIEI, în sensul că;
Modifică în parte sentința recurată.
Respinge acțiunea și în ceea ce o privește pe reclamanta.
celelalte dispoziții ale sentinței recurate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 12.05.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
- - - - - -
- -
red.sent. /
red.SC/22.05
tehn.DM/ex.3
22/27.05.2008
Președinte:Sorina CiobanuJudecători:Sorina Ciobanu, Liliana Ciobanu, Daniela Părău
