Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 41/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA CIVILĂ, DE MUNCĂ ȘI ASIGURARI SOCIALE,
PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 41/D/2008 | |
Ședința publică 1 octombrie 2008 | |
Instanța constituită din: | |
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu | - - |
JUDECĂTOR 2: Marta Carmen Vitos Adrian | - - - |
ASISTENȚI JUDICIARI | - - - |
GREFIER: | TARȚA |
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, CURTEA DE APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de la plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că dl. judecător, membru al completului de judecată F3 a formulat o cerere de abținere de la judecarea prezentei cauze, care a fost soluționată în sensul admiterii, astfel încât dl. judecător a fost înlocuit de d-na judecător, potrivit programării de permanență, conform prevederilor art. 98 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești aprobat prin Hotărârea CSM nr. 387/2005.
Se constată că prin cererea introductivă de instanță, reclamantele au solicitat judecarea cauzei în lipsă (fila 2 din dosarul tribunalului).
Curtea constată cauza în stare de judecată și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea adresată Tribunalului Cluj nr- din 06.05.2008, reclamantele și au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ, TRIBUNALUL CLUJ, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării solicitând obligarea în solidar a primilor trei pârâți la plata drepturilor salariale restante reprezentând indemnizația lunară de 10% din salariul brut începând cu data de 20 martie 2004 și până la data introducerii prezentei cereri actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective a acestora; în baza art.27 din OG nr.137/2000, republicată obligarea pârâților să reglementeze situația juridică a acestor drepturi pentru tot personalul auxiliar de specialitate juridică, pentru ca aceste norme să nu fie discriminatorii; acordarea în continuare a acestei indemnizații de 10% din salariul brut, până la reglementarea situației juridice a acestor drepturi în mod nediscriminatoriu; obligarea în solidar a pârâților de rândul 1-3 să procedeze la includerea în bugetul de stat, respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței civile, a acestor sume datorate de cei trei pârâți pentru perioadele susmenționate; obligarea pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare achitării acestor drepturi bănești; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii s-a arătat în esență, că acordarea sporului prevăzut de art.19 pct.3 din Legea nr.50/1996 și de art.3 alin.8 din OG nr.8/2007 doar în favoarea anumitor categorii a personalului auxiliar reprezintă o formă de discriminare.
Pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării () a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a invocat prin întâmpinare aceeași excepție.
Pârâtul Ministerul Justiției a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii ca nefondată.
Examinând acțiunea dedusă judecății Curtea de Apel constată următoarele:
În privința excepției invocată de pârâtul D, Curtea constată că acesta nu poate fi chemat în instanță în calitate de pârât deoarece conform art.16-20 din OG nr.137/2000, republicată, este instituția abilitată și investită prin lege să aplice dispozițiile legislației în materie de nediscriminare pe teritoriul României, să constate și să sancționeze contravențiile prevăzute de OG nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, cu toate completările și modificările ulterioare, având competența materială de a se pronunța cu privire la săvârșirea tuturor faptelor de discriminare prin orice metodă și în orice domeniu de activitate.
În conformitate cu prevederile art.27 din OG nr.137/2000, republicată, posibila victimă a discriminării poate introduce acțiune direct în instanță prin care să solicite despăgubiri și restabilirea situației anterioare, fiind obligat să probeze, în egală măsură cu cel acuzat, existența sau nu a discriminării.
În această situație, judecata cauzei are loc cu citarea obligatorie a Consiliului, în sensul stabilirii caracterului discriminatoriu al faptei, dar nu în calitate de pârât ci în calitate de expert în domeniul nediscriminării pentru a-și prezenta poziția cu privire la o posibilă încălcare a legislației în materie de nediscriminare (CNCD fiind instituția abilitată și investită prin lege să se pronunțe cu privire la caracterul discriminatoriu al unei anumite fapte).
Prin urmare, instanța va admite excepția menționată și va respinge acțiunea împotriva sa ca formulată față de o persoană fără calitate procesuală.
În schimb, excepția invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respinsă având în vedere următoarele motive:
Potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
În privința fondului litigiului dedus judecății, Curtea constată că pretențiilor reclamantelor li se opune dezlegarea obligatorie pe care Înalta Curte de Casație și Justiție acestei probleme de drept prin decizia nr. 24/12.05.2008 în soluționarea unui recurs în interesul legii. Prin decizia menționată s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că dispozițiile art.19 alin.3 din Legea nr.50/1996 și ale art.3 alin.8 din OG nr.8/2007 nu se aplică decât în favoarea categoriilor de grefieri expres și limitativ prevăzute de normele menționate, din care reclamantele nu fac parte.
Totodată, Curtea constată că prin Legea nr. 97/2008, publicată în Of. nr.294/15.04.2008 a fost abrogat art. 3 alin. 8 din nr.OG8/2007, astfel încât pentru perioada 18.04.2008-06.05.2008 acțiunea este nefondată și din această perspectivă.
În raport de aceste considerente, Curtea de Apel va respinge pe fond acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Consiliul național pentru Combaterea Discriminării cu sediul în B--3, sector 1 și în consecință respinge acțiunea formulată împotriva sa.
Respinge ca nefondată acțiunea reclamantelor și ambele cu domiciliul ales în C-N,-, jud, C împotriva pârâților Ministerul Justiției cu sediul în B-, sector 5, Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B-, sector 5, Curtea de APEL CLUJ cu sediul în C-N,-, jud. C și TRIBUNALUL CLUJ cu sediul în C-N,-, jud.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI
- - - - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red./
9 ex./28.10.2008
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Marta Carmen Vitos Adrian