Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 49/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 49/D/2008
Ședința publică din 22 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Diaconescu
JUDECĂTOR 2: Ioan Daniel Chiș Carmen
ASISTENȚI JUDICIARI: -
- -
GREFIER:
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamanții -, -A, - în contradictoriu cu pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect calcul drepturi salariale spor de risc.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că pârâtul Ministerul Justiției a trimis prin fax la data de 17 octombrie 2008, întâmpinare, care a fost trimisă și prin poștă la data de 20 octombrie 2008.
De asemenea, se constată că la data de 20 octombrie 2008, prin registratura instanței, pârâtul Tribunalul Sălaja depus la dosar întâmpinare, prin care solicită respingerea acțiunii și judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 242.proc.civ.
Totodată, se constată că la data de 21 octombrie 2008, prin registratura instanței, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului a trimis prin fax întâmpinare.
Se constată că, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții au solicitat judecarea cauzei în lipsa lor de la dezbateri, în conformitate cu prevederile art. 242 pct. 2.proc.civ.
Curtea constată prezenta acțiune în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea adresată acestei instanțe la data de 25.09.2008 sub nr-, reclamanții -, -A, - au chemat în judecată pe pârâții TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR solicitând obligarea în solidar a pârâților de rândul 1-3 la plata sporului de risc și solicitare neuropsihică în procent de 50% calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 01.03.2008, respectiv 22.04.2008 până la zi și în continuare, sume actualizate în raport cu indicele de inflație de la data plății efective precum și obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la alocarea sumelor necesare pentru efectuarea plăților.
În motivarea cererii, reclamanții au invocat dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996, pe care le-au apreciat în vigoare, nefiind abrogate.
În acest sens s-a arătat că potrivit dispozițiilor art.47 din Legea nr.50/1996, republicată, pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar.
Ulterior prin art.50 din OUG nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților și a personalului auxiliar de specialitate, printre altele a fost abrogat și art.47 din Legea nr.50/1996, abrogare ce a fost înlăturată prin art.41 din OUG nr.27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, prin faptul că acest ultim act normativ a abrogat în totalitate OUG nr.177/2002.
S-a ajuns la această concluzie dat fiind faptul că, în timp ce OUG nr.177/2002 prevedea expres în art.550 că se abrogă și legea nr.50/1996, în art.41 din OUG nr.27/2006 se prevede expres că se abrogă numai OUG nr.177/2002, nu și Legea nr.50/1996.
Pârâtul Ministerul Justiției a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, susținând că reclamantul personal contractual la Judecătoria Zalău nu este îndreptățit să beneficieze de acest spor, iar ceilalți reclamanți, personal auxiliar, nu beneficiază de acest spor ca urmare a abrogării Legii nr.50/1996 prin OG nr.83/2000.
Pârâtul Tribunalul Sălaja depus întâmpinare bazată pe aceleași mijloace de apărare.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivată de obligația Ministerului Justiției de asigurare a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale, solicitând în ceea ce privește fondul cauzei respingerea acțiunii.
Examinând acțiunea în raport de motivele invocate, Curtea de Apel constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Astfel, potrivit art.15 din HG nr.83/03.02.2005, publicată în Monitorul Oficial, partea I din 11.02.2005, instanțele judecătorești sunt instituții publice din sistemul justiției, finanțate de la bugetul de stat.
De asemenea, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Justiției, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
În privința fondului Curtea de Apel constată în prealabil că reclamantul, în calitate de personal contractual (aspect necontestat de către acesta) nu este inclus în sfera beneficiarilor sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, astfel cum este reglementată de art.47 din Legea nr.50/1996. În realitate acest reclamant face parte din categoria personalului bugetar a căror drepturi salariale, în care nu intră și sporul solicitat, sunt reglementate de OUG nr.24/2000 motiv pentru care cererea sa apare ca lipsită de temei legal.
De asemenea, acțiunea formulată de ceilalți reclamanți, în calitate de personal auxiliar de specialitate, nu poate fi admisă în raport de temeiurile juridice invocate, având în vedere că art.62 alin.3 din lege prevede expres că " nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial".
Așadar, nu este întemeiată afirmația reclamanților conform căreia Legea nr.50/1996 a reintrat în vigoare prin abrogarea OUG nr.177/2002 de către OUG nr.27/2006.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel, va dispune în sensul ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea civilă formulată de reclamanții -, -A, - împotriva pârâților TRIBUNALUL SĂLAJ, CURTEA DE APEL CLUJ, MINISTERUL JUSTIȚIEI, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR având ca obiect drepturi salariale.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 22.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - --- -
ASISTENȚI JUDICIARI
- - -
Red./
3 ex./17.11.2008
Președinte:Sergiu DiaconescuJudecători:Sergiu Diaconescu, Ioan Daniel Chiș Carmen
