Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 503/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 503/R/2008
Ședința publică din data de 28 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Gabriella Purja vicepreședinte instanță
JUDECĂTOR 2: Lucia Ștețca
JUDECĂTOR 3: Adrian Repede
GREFIER: - -
S-a luat în examinare, în vederea pronunțării, recursul declarat de către pârâții recurenți MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția generală a Finanțelor Publice M împotriva sentinței civile nr. 1153 din 31.10.2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr- privind și pe reclamanții intimați și, pe intervenienții intimați și și pe pârâții intimați CURTEA DE APEL CLUJ și TRIBUNALUL MARAMUREȘ, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
dezbaterilor a fost consemnat în încheierea ședinței publice din data de 26 februarie 2008, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.1153 din 31 oct.2007, pronunțată de Tribunalul Maramureș, s-a admis acțiunea civilă formulată de reclamantele și și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenienții și în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de APEL CLUJ, Tribunalul Maramureș și Ministerul Finanțelor Publice și în consecință pârâții 1-3 au fost obligați să plătească reclamantelor și intervenienților, sporul de 50% de risc și solicitare neuropsihică începând cu luna septembrie 2004 pentru reclamanta și intervenienții, începând cu luna mai 2006 pentru reclamanta până la zi, la valoarea actualizată în funcție de rata inflației la data plății.
Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să aloce fondurile necesare plății sumelor datorate reclamantelor și intervenienților.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
Reclamantele sunt judecători la Judecătoria Tg. L iar intervenienții asistenți judiciari la Tribunalul Maramureș.
Pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații, precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
S-a reținut că prin art. 1 pct. 42 din OG nr. 83/2000 pentru modificare și completarea Legii nr. 50/1996, art. 47 din Legea nr. 50/1996 a fost abrogat expres.
Însă, procedându-se astfel, au fost încălcate atât normele constituționale de principiu referitoare la delegarea legislativă cât și dispozițiile Legii nr. 125/2000 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe.
Astfel, potrivit art. 108 alin.3 din Constituție" Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de acesta ". Or, prin art. 1 pct. Q1 din Legea 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe doar cu privire la "Modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele judecătorești, republicată ".
Cu toate acestea, prin OG nr. 83/2000 s-a procedat și la abrogarea unor dispoziții ale Legii 50/1996, deși așa cum rezultă din dispozițiile art. 56-62 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, modificarea, completarea și abrogarea constituie evenimente legislative distincte.
Așadar, deși prin legea de abilitare nu a fost prevăzută decât posibilitatea modificării și completării legii, prin ordonanța emisă în temeiul legii a avut loc și abrogarea unor dispoziții ale acesteia.
S-a reținut în acest context, că acolo unde legislativul a intenționat să acorde executivului abilitarea pentru abrogarea unor texte de lege, a prevăzut expres acesta în textul legii de abilitare. Astfel, conform art.1 pct.Q3 din Legea 125/2003, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanță pentru abrogarea art.2 alin.3 pct. B lit. d din Decretul 247/1997. ".
Față de cele anterior reținute, întrucât abrogarea realizată prin OG 83/2000 este nelegală, și în plus, subzistă rațiunea acordării sporului de stres, tribunalul a apreciat că pretențiile reclamanților menționați sunt întemeiate cu privire la acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică prev. de art. 47 din Legea 50/1996 până la data intrării în vigoare a OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și ale parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâți MINISTERUL JUSTIȚIEI și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
Pârâtul Ministerul Justiției, solicită admiterea recursului și carea sentinței criticate.
În motivele de recurs arată că interpretarea dată în cauză de către prima instanță, prin care s-a constatat că este "nelegală" și nu poate produce efecte abrogarea art. 47 din Legea nr. 50/1996 intervenită prin efectul nr.OG 83/2000, nu reprezintă altceva decât o legiferare a unui drept salarial pe care legiuitorul a înțeles să îl abroge expres.
Arată că art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești a fost abrogat expres prin nr.OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 425 din -, intrată în vigoare la - și aprobată prin Legea nr. 334/2001.
Fată de motivarea primei instanțe potrivit căreia abrogarea nu poate produce efecte întrucât prin Legea nr. 125/2000 Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe exclusiv cu privire la completarea și modificarea Legii nr. 50/1996, iar nu cu privire la abrogarea unor dispoziții, arată că ordonanța în discuție, cu toate abrogările dispuse, a fost aprobată de Parlamentul României prin Legea nr. 334/2001.
Deși prima instanță a făcut trimitere la dispozițiile art. 56-62 din Legea nr. 24/2000, a ignorat în totalitate dispozițiile art. 60 alin. 5 din lege în forma de la data publicării (art. 62 alin. 5 în forma actuală), text care se referea chiar la prezenta situație: abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozițiile sale neabrogate",
Or, câtă vreme legiuitorul a stabilit, cu valoare de normă generală, că abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, rezultă cu evidență că, în temeiul abilitării primite din partea Parlamentului de a emite ordonanțe pentru modificarea și completare Legii nr. 50/1996, Guvernul avea și posibilitatea de a abroga anumite dispoziții din acest act normativ, fără să mai fie necesară o prevedere expresă în acest sens.
OG nr. 83/2000 a fost emisă în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și condițiile prevăzute de această lege, cu respectarea principiilor constituționale și a normelor de tehnică legislativă, fiind ulterior aprobată de legiuitor.
Adoptarea nr.OG 83/2000 a avut printre obiective modificarea sistemului de salarizare a personalului din organele autorității judecătorești, prin aducerea acestuia în acord cu sistemul prevăzut în Legea 154/1998, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică.
În ceea ce privește cererea intervenienților și, arată că spre deosebire de celelalte categorii de personal din sistemul justiției, drepturile salariale ale asistenților judiciari (magistraților consultanți) au fost reglementate în primă fază chiar în cuprinsul Legii nr.92/1992 privind organizarea judecătorească.
Drepturile salariale de care au beneficiat asistenții judiciari nu au inclus sporul pentru risc și solicitare neuropsihică, art. III din nr.OUG179/1999 privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească (aprobată cu modificări prin Legea nr.118/2001) stabilind exhaustiv drepturile salariale ale acestora:
"Art. III. - Asistenții judiciari sunt remunerați lunar cu coeficientul de ierarhizare a salariului de bază pentru judecătorul stagiar anul I-II, în raport cu timpul efectiv lucrat. Perioada în care o persoană desfășoară activitate de asistent judiciar constituie vechime în muncă și vechime în specialitate.
Conform nr.OUG20/2002 art.II alin.1 și 2, privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 asistenții judiciari nu au beneficiat niciodată de sporul pentru risc și solicitare neuropsihică, art.47 și 48 alin.4 din Legea nr.50/1996 nefiind incident în privința acestora.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul respingerea acțiunii.
Consideră sentința nelegală pentru următoarele motive:
Art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat în mod expres prin art.l pct.42 din G nr.83/2000: "42. Articolul 47 se abroga."
Astfel, art.47 din Legea nr.50/1996 a fost abrogat cu mult înainte de intrarea în vigoare a G nr.177/2002.
Potrivit art.62 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă: (3) Abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv, nefiind admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.
Analizând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea va admite recursurile pentru următoarele considerente:
În conformitate cu art.47 din Legea 50/1996 "pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, magistrații precum și personalul auxiliar de specialitate beneficiază de un spor de 50% din salariul de bază brut lunar".
Prin OG83/29 august 2000, dispozițiile Legii 50/1996 au fost modificate.
Ordonanța a fost emisă în temeiul Legii 125/2000, prin care Guvernul a fost abilitat să emită acte normative în timpul vacanței parlamentare.
Prin art.1 lit.q1 pct.1 din legea de mai sus, guvernul a fost abilitat să completeze și să modifice dispozițiile Legii 50/1996.
În consecință, s-a modificat legea atât sub aspectul structurii cât și cu privire la drepturile salariale efective ale magistraților și auxiliarilor de specialitate, a competenței stabilirii acestora, etc.
În acest context, au fost introduse texte noi, conținutul unor articole a fost modificat iar altearticole au fost abrogate. Între textele abrogatese regăsește și art.47 din lege.
Prin abrogarea dispusă, Guvernulnu a încălcatabilitarea ce i-a fost dată de către Parlament, având în vedere dispozițiile Legii 24/2000, care arată în art.62 alin.5că abrogările parțiale sunt asimilate modificărilor de acte normative, actul normativ abrogat parțial rămânând în vigoare prin dispozițiile sale neabrogate.
Prin urmare, abrogând parțial dispozițiile Legii 50/1996,Guvernul s-a înscris în limitele abilitării sale de a modifica și completa legea de mai sus, care, a continuat să reglementeze salarizarea personalului din autoritatea judecătorească.
Mai apoi, prin Legea 334 din 6 iulie 2001, Parlamentula aprobatordonanța de guvern, pe care a considerat-o adoptată în conformitate cu art.1 lit.q pct.1 din Legea 125/2000, abrogarea dispusă de guvernprimind putere de lege.
Se deduce din cele de mai sus că, sporul pentru risc și suprasolicitare prev. de art.47 din Legea 50/1996 nu mai există, prin voința legiuitorului, acțiunea reclamantelor vizând obligarea angajatorului la echivalentul acelui drept retroactiv pe 3 ani și în continuare și neavând nici un temei juridic.
Argumentele referitoare la puterea juridică inferioară a ordonanței guvernamentale prin care s-a abrogat art.47 din Legea 50/1996 nu pot fi reținute, câtă vreme Parlamentul și-a transferat atribuțiile legislative organului executiv pe timpul vacanței parlamentare și câtă vreme Guvernulnu a depășitlimitele abilitării sale. Pe de altă parte, ordonanța de guvern a fost aprobată ulterior de Parlament, mai puțin art.VIII- care nu are incidență în cauză (prin Legea 334/2001).
Cât privește existența rațiunii acordării sporului de stres reținută de prima instanță, acest argument, prin el însuși nu poate constitui temei al admiterii acțiunii, atâta vreme cât nu există temei legal, iar judecătorul nu poate adăuga la lege, fără să-și depășească competențele.
De altfel, sentința cuprinde și o inadvertență, în sensul în care, deși prin dispozitivul ei, pârâții sunt obligați a plăti echivalentul sporului de stres "până la zi", în considerente se limitează acele drepturi până la apariția nr.OG8/2007, când Legea 50/1996 a fost abrogată în întregime.
Față de considerentele de mai sus se constată că hotărârea primei instanțe este netemeinică, privită prin prisma dispozițiilor art.304 pct.7 și 9.proc.civ. urmând ca în temeiul art.312 alin.1 și 3.proc.civ. să se admită recursurile formulate și să se modifice sentința în întregime, în sensul respingerii ca nefondate a acțiunii reclamantelor, precum și a cererii de intervenție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI ȘI MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr. 1153 din 31.10.2007 a Tribunalului Maramureș pronunțată în dosar nr-, pe care o modifică în sensul că respinge ca fiind nefondată acțiunea reclamanților, și cererea de intervenție formulată de ȘI pentru drepturi salariale.
Irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 28 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.AR
Dact./3ex.
08.04.2008
Președinte:Gabriella PurjaJudecători:Gabriella Purja, Lucia Ștețca, Adrian Repede
