Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 53/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 53/D/2008
Ședința publică din 29 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu Carmen
ASISTENT JUDICIAR: -
ASISTENT JUDICIAR:
GREFIER:
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ, PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, având ca obiect litigiu de muncă - calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului Pachetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar și s-a comunicat tuturor intimaților.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 octombrie 2008, pârâtul Ministerul Econimiei și Finanțelor a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare la cererea de chemare în garanție formulată de către Pachetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reprezentanta pârâtului Pachetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită lăsarea cauzei la a doua strigare în vederea studierii înscrisurilor depuse la dosar.
Curtea lasă cauza la a doua strigare pentru a da posibilitatea reprezentantei pârâtului Pachetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ să studieze înscrisurile depuse la dosar.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare a cauzei, se prezintă reprezentanta pârâtului Pachetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Reprezentanta pârâtului Pachetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită disjungere a capătului de cerere privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare privind acordarea și plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % în carnetul de muncă, având în vedere Decretul nr. 92/1976 care este în vigoare și care stabilesc judecarea pentru efectuarea unor astfel de mențiuni.
Curtea, după deliberare, respinge cererea formulată de reprezentanta pârâtului Pachetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ de disjungere a capătului de cerere privind efectuarea mențiunilor corespunzătoare privind acordarea și plata sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50 % în carnetul de muncă și de declinare a competenței, întrucât potrivit dispozițiilor art. 17.proc.civ. acesta este un petit accesoriu care urmează petitului principal, iar dispozițiile Decretului nr. 92/1976 sunt de rectificare a înscrierilor în carnetul de muncă.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în fond.
Reprezentanta pârâtului Pachetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ solicită admiterea acțiunii și a se avea în vedere ultima decizie a recursului în interesul legii, iar în ceea ce privește capătul de cerere privind plata și pe viitor a acestui spor, solicită respingerea acestuia, întrucât printr-o hotărâre a instanței nu se poate stabili un drept pentru viitor.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr-, din data de 09.09.2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții MINISTERUL PUBLIC, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea pârâților la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prev. de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 1 iunie 2008 până la zi; obligarea pârâților în continuare la plata acestui spor, conform art.47 din Legea nr.50/1996; efectuarea mențiunilor corespunzătoare privind acordarea și plata acestui spor în carnetul de muncă;obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut, în esență, că art.47 din Legea nr.50/1996 care a reglementat acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică, nu a fost abrogat prin OUG nr.177/2002.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivată de rolul exclusiv al parlamentului în adoptarea legilor bugetului.
Pârâtul MINISTERUL PUBLICa formulat cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului economiei și Finanțelor solicitând să se dispună ca acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantei.
În motivarea cererii s-a arătat că potrivit hotărârii de Guvern nr.736/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, instanțele judecătorești sunt instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat.
Totodată, art.131 pct.1 din Legea nr.304/2004 republicată - privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Art.19 din Legea nr.500/2002 - privind finanțele publice prevede că Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
Astfel, rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetelor ordonatorilor principali de credite, precum și de proiectele de rectificare a acestor bugete.
Având în vedere dispozițiile legale anterior menționate rezultă că MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în calitate de ordonator principal de credite, este în imposibilitatea de a dispune de fonduri bugetare pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Din aceste motive, în situația în care acțiunea reclamantei va fi admisă MINISTERUL PUBLIC - parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - în calitatea sa de ordonator principal de credite - va fi obligat să procedeze la elaborarea unui proiect de rectificare a bugetului pe anul 2008, în care să includă sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate în prezenta cauză.
De altfel, în conformitate cu prevederile art.3 din OG nr.22/2002 - privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice stabilite prin titluri executorii "în procesul executării sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii, trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii".
Chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție datorată lipsei atribuțiilor sale în elaborarea, transmiterea și adoptarea bugetului.
Examinând acțiunea, Curtea de Apel constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor nu este întemeiată.
rt.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
MINISTERUL PUBLIC, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este C care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și MINISTERUL PUBLIC, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțele publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice referitoare la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
În privința fondului, Curtea de Apel constată că justețea pretențiilor reclamantei este confirmată de Decizia nr.XXI/2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a statuat cu caracter obligatoriu conform art.329 alin.3 pr.civ. într-un recurs în interesul legii că n interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 47 din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești, republicată, constată că judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, calculat la indemnizația brută lunară, respectiv salariul de bază brut lunar, și după intrarea în vigoare a Ordonanței Guvernului nr. 83/2000, aprobată prin Legea nr. 334/2001.
În considerentele acestei decizii s-a reținut că dispozițiile art.47 din Legea nr.50/1996 produc efecte și în continuare, ceea ce înlătură apărările pârâților referitoare la abrogarea normei citate prin OUG nr.177/2002.
Având în vedere decizia menționată, Curtea de Apel va admite cererea reclamantei referitoare la pretențiile aferente perioadei 01.06.2008 - 29.10.2008 respingând însă ca prematură cererea de acordare a acestor drepturi salariale pentru viitor atât pentru că dreptul pretins nu îndeplinește condiția de a fi născut și actual, cât și pentru că nu sunt incidente prevederile de excepție ale art.110 pr.civ.
Ca efect a admiterii parțiale a cererii principale și implicit a căderii în pretenții a Ministerului Public, cererea de chemare în garanție formulată împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor va fi admisă, în temeiul art.60-63.pr.civ.
În acest sens, Curtea va înlătura apărările chematului în garanție, reținând aceleași considerente ce au justificat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive, respectiv rolul Ministerului Economiei și Finanțelor în procesul de adoptare a bugetului.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de Apel va dispune în sensul celor ce urmează.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Admite în parte acțiunea reclamantei cu domiciliul ales în C-N-, jud. C împotriva pârâților MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu sediul în B,-, sector 4, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ cu sediul în C-N, C M nr.1, jud. C, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CLUJ cu sediul în C-N,--4, jud. C, și Ministerul Economiei și Finanțelor cu sediul în B,-, sector 5.
Obligă pârâții de rândul 1,2 și 3 să plătească reclamantei sporul de risc și suprasolicitarea neuropsihică în procent de 50%, calculat la salariul de bază brut lunar, aferent perioadei 01.06.2008 - 29.10.2008, sumă ce va fi actualizată în raport de indicele de inflație la data plății efective.
Obligă pârâtul Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ să efectueze mențiunile corespunzătoare în carnetul de muncă al reclamantei.
Obligă pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
Respinge cererea reclamantei de acordare a acestui spor pentru viitor.
Admite cererea de chemare în garanței formulată de pârâtul MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor pe care îl obligă să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor acordate anterior.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
--- - - -
ASISTENȚI JUDICIARI
-
Red./
7 ex./21.11.2008
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Carmen
