Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Sentința 55/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale,
pentru minori și familie
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 55/D/2008
Ședința publică din 29 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu Carmen
ASISTENT JUDICIAR: -
ASISTENT JUDICIAR:
GREFIER:
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC, DIRECTIA DE INVESTIGARE A INFRACTIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATA SI TERORISM, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, având ca obiect calcul drepturi salariale spor de risc.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care Curtea constată prezenta acțiune în stare de judecată și reține cauza în pronunțare în baza actelor de la dosar.
CURTEA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea adresată Tribunalului Cluj sub nr- din data de 22.04.2008 și trimisă spre soluționarea Curții de Apel Cluj în temeiul OUG nr.75/2008, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Public, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism și Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând obligarea pârâților la plata actualizată la zi în raport de indicele de inflație a sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică în procent de 50% prevăzut de art.47 din Legea nr.50/1996, calculat la salariul de bază brut lunar începând cu data de 1 martie 2007 până la zi, obligarea pârâților în continuare la plata acestui spor, conform art.47 din Legea nr.50/1996, efectuarea mențiunilor corespunzătoare privind acordarea și plata acestui spor în carnetul de muncă și obligarea pârâtului Ministerului Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare plății acestor drepturi salariale.
În motivarea cererii reclamantul arată că este conducător auto la DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj și a susținut în esență că art.47 din Legea nr.50/1996 care a reglementat acordarea sporului de risc și suprasolicitare neuropsihică nu a fost abrogat prin OUG nr.177/2002.
Pârâtul Ministerul Publica depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, invocând că dreptul pretins de către reclamant nu este recunoscut de Legea nr.50/1996 în favoarea conducătorilor auto.
De asemenea, același pârât a chemat în garanție pe Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând să se dispună ca acesta să ia act de obligativitatea adoptării unui proiect de rectificare a bugetului Ministerului Public pe anul 2008, care să includă alocarea sumelor ce reprezintă pretențiile reclamantului.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, motivată de lipsa atribuțiilor sale în domeniul adoptării bugetului, iar în privința fondului a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de chemare în garanție.
Examinând acțiunea dedusă judecății, Curtea de Apel constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor va fi respinsă pentru următoarele considerente:
Astfel, art.118 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, stipulează că activitatea instanțelor și parchetelor este finanțată de la bugetul de stat.
Totodată, potrivit art.19 din Legea nr.500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar și anume pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție iar potrivit art.3 alin.1 pct.2 din HG nr.208/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor și a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în realizarea funcțiilor sale, Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: " elaborează proiectul bugetului de stat al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare".
Ministerul Public, în calitate de ordonator principal de credite, în lipsa aprobării rectificării bugetului cu sumele necesare, se află în imposibilitatea de a dispune de fonduri pentru plata diferențelor bănești solicitate.
Ministerul Economiei și Finanțelor este cel care are rolul de a răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, precum și de elaborare a proiectelor de rectificare a acestor bugete.
Totodată, legea instituie răspunderea Ministerului Economiei și Finanțelor pentru realizarea bugetului de stat după aprobarea acestuia de Parlament, precum și pentru luarea măsurilor pentru asigurarea echilibrului bugetar și aplicarea politicii financiare a statului.
Pe cale de consecință, Ministerul Economiei și Finanțelor are calitatea procesuală pasivă în virtutea calității sale de instituție publică cu rol, de sinteză în activitatea privind finanțele publice și nu în calitate de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, Ministerul Economiei și Finanțelor este și ordonator principal de credite pentru bugetul de venituri și cheltuieli proprii și ale unităților subordonate, la fel ca și Ministerul Public, calitate care nu îi permite utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru finanțarea cheltuielilor altui ordonator principal de credite conform prevederilor art.47 alin.4 din Legea nr.500/2002 respectiv plata salariilor altei instituții publice.
Însă Ministerul Economiei și Finanțelor este chemat în judecată în considerarea calității sale de instituție publică cu rol de sinteză în activitatea privind finanțelor publice, în temeiul căreia exercită anumite funcții specifice cu privire la derularea procedurii bugetare (întocmirea proiectului bugetului de stat, executarea și încheierea exercițiului bugetar).
În privința fondului, Curtea reține că rin p. decizia nr. XXI din 10.03.2008 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, s-a stabilit cu caracter obligatoriu, conform art.329 alin.3 pr.civ. că "judecătorii, procurorii, magistrații asistenți, precum și personalul auxiliar de specialitate au dreptul la un spor de 50% pentru risc și suprasolicitare neuropsihică. și după intrarea în vigoare a OG nr.83/2000, aprobată prin Legea nr.334/2001".
Prin urmare, efectele Deciziei nr. XXI/2008 nu se întind asupra altor categorii în afara celor menționate expres și limitativ în cuprinsul deciziei, cum ar fi cea a personalului conex personalului auxiliar de specialitate, care contrar susținerilor reclamantului nu cade nici sub incidența OUG nr.177/2002, invocată în acțiune.
Salarizarea personalului conex este reglementată direct și limitativ de OG nr.8/2007 prin indicarea expresă în anexele acestui act normativ a drepturilor salariale cuvenite șoferilor.
În favoarea acestei soluții mai pledează câteva argumente de logică juridică. Astfel, la data pronunțării deciziei nr. XXI/10.03.2008 era reglementată legislativ categoria profesională a personalului conex prin OUG nr.100/2007, ceea ce denotă intenția forului judiciar suprem de a limita efectele acestui recurs în interesul legii doar la magistrați, personal auxiliar și magistrați asistenți.
De asemenea, Curtea consideră că intenția legiuitorului, când a instituit sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică prin Legea nr.50/1996, a fost de a recompensa efortul intelectual și consumul psihic inerent actului de justiție, care impune personalului implicat efectiv în activitatea de judecată și urmărire penală atribuții, obligații și restricții specifice. Or, activitatea conducătorilor auto, străină obligațiilor menționate anterior, nu impune acordarea acestui spor, care este corelativ actului efectiv de justiție.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea de apel va respinge acțiunea reclamantului, soluție care atrage, în baza art.60- 60C.pr.civ. și respingerea cererii de chemare în garanție, lipsind premisa unei căderi în pretenții a părții care a formulat cererea de chemare în garanție.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Economiei și Finanțelor.
Respinge acțiunea formulată de reclamantul cu domiciliul în C-N, la DIICOT C cel M nr.1-3, jud. C, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL PUBLIC cu sediul în B,-, sector 4, DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM cu sediul în B,-, sector 4 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B-, sector 5.
Respinge cererea de chemare în garanție a Ministerul Economiei și Finanțelor formulată de către Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de Casație și Justiție.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
--- - - -
ASISTENȚI JUDICIARI
-
Red./
6 ex./20.11.2008
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Carmen
