Calcul drepturi salariale. Practica juridica. Decizia 56/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția civilă, de muncă și asigurări sociale
pentru minori și familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 56/D/2008
Ședința publică din 29 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioan Daniel Chiș
JUDECĂTOR 2: Sergiu Diaconescu Carmen
ASISTENT JUDICIAR: -
ASISTENT JUDICIAR:
GREFIER:
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APARARII, DIRECTIA INSTANTELOR MILITARE, MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, CONSILIUL NATIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINARII, având ca obiect calcul drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentantul pârâților Ministerul Apărării și Direcția Instanțelor Militare, consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și de timbru judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 28 octombrie 2008, prin registratura instanței, pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor a depus la dosar o completare la întâmpinare, un exemplar înmânându-se reprezentantului pârâților Ministerul Apărării și Direcția Instanțelor Militare.
Curtea constată că prin întâmpinarea formulată de către pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor ( filele 33 și 34 din dosarul tribunalului Cluj ) a invocat două excepții și anume: excepția de necompetență materială a tribunalului Cluj și excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor.
Reprezentantului pârâților Ministerul Apărării și Direcția Instanțelor Militare arată că față de cererea de chemare în judecată excepția este întemeiată.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra cererii de chemare în judecată.
Reprezentantul pârâților Ministerul Apărării și Direcția Instanțelor Militare solicită respingerea acțiunii pentru motivele arătate în întâmpinarea depusă în dosarul tribunalului Cluj ( filele 20, 21, 22, 23, 24), și în subsidiar, în cazul în care se va admite cererea de chemare în judecată solicită admiterea cererii de chemare în garanție.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanții și au chemat în judecată pârâții MINISTERUL APĂRĂRII, DIRECȚIA INSTANȚELOR MILITARE ( 02592 B) și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, solicitând obligarea primilor doi pârâți la plata despăgubirilor echivalente cu diferența de drepturi salariale neacordate în mod discriminatoriu, diferență dintre drepturile cuvenite calculate în funcție de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști cu studii medii treapta I și respectiv drepturile salariale primite efectiv care au fost calculate în funcție de coeficientul de multiplicare prevăzut de lege pentru grefieri arhivari treapta I, începând cu luna ianuarie 2007; acordarea în continuare a acestor drepturi până la încetarea stării de discriminare, obligarea Ministerului Finanțelor Publice la acordarea fondurilor necesare achitării acestor drepturi.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că dețin funcția de grefier arhivar la Tribunalul Militar Cluj și consideră că sunt discriminați în raport de grefierii cu studii medii în ce privește coeficienții de multiplicare ce se aplică acestora.
La art.3 alin.1 din nr.OG8/2007 se prevede că salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială și a coeficienților de multiplicare, e grade sau trepte profesionale, în raport de funcția deținută, de nivelul studiilor, de vechimea în specialitate, precum și de nivelul instanței sau al parchetului.
Potrivit art.3 alin.1 din Legea nr.567/2004 cu modificările și completările ulterioare, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești este format din: grefieri,grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri informaticieni, grefieri arhivari și grefieri registratori.
Din coroborarea dispozițiilor art.33 și art.36 din Legea nr.567/2004 rezultă că singura cerință ce se solicită în plus pentru numirea unui grefier față de numirea unui grefier arhivar sau registrator este aceea de a avea studii medii, cunoștințe de operare pe calculator sau de dactilografiere, reclamanții îndeplinind aceste criterii, apreciază că activitatea prestată de ei în cadrul funcției este egală cu activitatea prestată de ceilalți grefieri cu studii medii.
Arată că art.6 alin.2 din Codul muncii consacră pentru toți salariații principiul că pentru muncă egală și pregătire profesională egală să fie retribuiți în mod egal, principiu ce se regăsește și în dispozițiile art.23 din declarația Universală a Drepturilor Omului.
De asemenea nr.OG137/2000 aprobată prin Legea nr.48/2002 modificată prin Legea 27/2004, în art.1 alin.2 statuează principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, asigurând egalitate în garantarea și exercitarea unor drepturi, inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală.
Având în vedere cele de mai sus, consideră că personalul auxiliar de specialitate format din grefieri arhivari este tratat inegal din punct de vedere al salarizării, discriminat fără nici un criteriu obiectiv și rațional, deși munca prestată de personalul de mai sus este mult mai stresantă, întrucât zilnic se lucrează cu publicul.
Pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, prin întâmpinare solicită respingerea acțiunii, constatarea lipsei calității procesuale pasive a pârâtului și excepția necompetenței materiale a tribunalului Cluj.
Pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII, prin întâmpinare solicită respingerea acțiunii reclamanților iar pe cale de excepție invocă excepția necompetenței materiale a tribunalului Cluj. Mai solicită chemarea în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Din probele administrate în cauză curtea reține în fapt, următoarele:
Cu privire la fondul cauzei, curtea constată că în condițiile în care atribuțiile fiecărei categorii din cele invocate de către reclamanți, anume grefierii și grefierii-arhivari, sunt diferite, potrivit art. 54 și art. 62 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor aprobat prin nr. 387/2005, înseamnă că la salarizarea fiecărei categorii s-a avut în vedere că acestea sunt două categorii profesionale distincte cu activități diferite.
Dacă sunt categorii distincte cu activități diferite nu poate fi vorba de discriminare deoarece discriminarea poate apărea doar în cazurile de încălcare a principiului egalității. Or, dacă nu sunt situații egale nu poate exista discriminare deoarece doar în situații de egalitate tratamentul trebuie să fie egal, nediscriminatoriu.
În acest sens art. 1. alin. 3 din nr.OG 137/2000 prevede că exercitarea drepturilor enunțate în acest articol privește persoanele aflate în situații comparabile iar art. 2 alin. 1 din același act normativ precizează că prin discriminare se înțelege orice deosebire făcută în condiții de egalitate a persoanelor.
Curtea reține că încadrarea ca grefier nu este singura condiție avută în vedere la acordarea salarului ci la această condiție trebuie adăugat felul activității în funcție de care legiuitorul înțelege să reglementeze sau nu acordarea unui salar și în cuantum diferit.
Reclamanții nu se află în aceeași situație juridică și faptică care fundamentează și generează salarul ca și pentru grefieri deoarece fiecare dintre aceștia exercită o activitate diferită.
Nu în ultimul rând, potrivit deciziei nr. 819/03.07.2008 a Curții Constituționale a României, prevederile art. 1, art. 2 alin. (3) și art. 27 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată, pe care reclamanții și-au întemeiat acțiunea, sunt neconstituționale, în măsura în care din acestea se desprinde înțelesul că instanțele judecătorești au competența să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative. Deciziile și hotărârile Curții Constituționale sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, potrivit art. 11 alin. 3 din Legea nr. 47/1992.
Potrivit dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 500/2002 MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea guvernului, prin pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale, ale legilor de rectificare, iar în acest context și pentru ca pretențiile reclamanților să poată fi valorificate, în raport cu pârâții care nu dispun de fonduri decât după alocarea acestora de către acest pârât este necesar ca acesta să ia act de admiterea acțiunii reclamanților și astfel să aloce fondurile necesare îndestulării creanțelor pe care reclamanții le au asupra pârâților, aceasta fiind de fapt singura modalitate de a valorifica un drept de creanță asupra unei instituții publice cum sunt în speță pârâții.
În domeniul finanțelor publice Ministerul Economiei și Finanțelor are potrivit art. 3 alin. 1 lit. a pct. 3 din nr.HG 386/2007 atribuția de a elabora proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare, plata unor drepturi bănești solicitate și acordate de instanțele de judecată, de natura celor solicitate de reclamanți putând fi făcută doar în urma unei astfel de rectificări sau prevederi în buget, prin urmare pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR are calitate procesuală pasivă.
Cât privește excepția invocată de către pârâtul MINISTERUL APĂRĂRII acesta consideră că a rămas ca obiect în urma trimiterii dosarului la Curtea de Apel.
Față de cele de mai sus instanța va respinge excepțiile invocate de către pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL APĂRĂRII și va respinge acțiunea formulată de către reclamanții și în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APĂRĂRII, DIRECȚIA INSTANȚELOR MILITARE, MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII, având ca obiect litigiu de muncă.
Ca o consecință a respingerii acțiunii va respinge cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL APĂRĂRII în contradictoriu cu MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile invocate de către pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR cu sediul în B- sector 5 și MINISTERUL APĂRĂRII cu sediul în B sector 5-.
Respinge acțiunea formulată de către reclamanții și cu domiciliul ales în C-N CaLEA nr. 8 în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL APĂRĂRII, DIRECȚIA INSTANȚELOR MILITARE, cu sediul în B sector 6- (UM 02592 B) MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU COMBATEREA DISCRIMINĂRII cu sediul în B sector 1 P-ța - - nr.1-3, având ca obiect litigiu de muncă.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de MINISTERUL APĂRĂRII în contradictoriu cu MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 29 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR ASISTENȚI JUDICIARI
--- - - - -
GREFIER
de, dactilografiat de Sz.
În 9 ex. la data de 14.11.2008
Președinte:Ioan Daniel ChișJudecători:Ioan Daniel Chiș, Sergiu Diaconescu Carmen
